Apropo de mesajul meu dinainte: insa in acelasi timp in care jucatorii la Loto sunt jumuliti pt. ca monumentele istorice sa fie restaurate, ocrotite samd., iata ca intr-un DEPLIN dispret al legii si in ACELASI dispret fatza de bucurestenii din zona, buldozeristul Videanu, intr-un avant distrugator de care pana si Ceausescu ar fi mandru, se repede sa faca una cu pamantul cea mai veche fabrica de bere din Bucuresti - "intamplator" chiar PE LISTA monumentelor istorice!!!
Cei care ati fost prin Budapesta, ati VAZUT ce lucrushoare minunate au reusit maghiarii sa faca dintr-o fosta zona industriala din apropierea supermarketului Mammoth (cel de langa Moskva Ter)? Dar alora le PASA de istoria - si de natiunea lor!!! Codruta http://www.evz.ro/article.php?artid=303717 Chiar daca procedura de declasare a monumentului istoric nici macar nu a inceput, Videanu spune ca imobilul din 1869 nu este o piedica in calea Pasajului Basarab. Pornite cu poticneli, lucrarile de constructie la Pasajul rutier denivelat superior Basarab - un proiect estimat la aproximativ 470 de milioane de lei -, s-ar putea opri cateva saptamani la poarta fostei Fabrici „Grivita". Una dintre cele mai vechi intreprinderi producatoare de bere din tara, ansamblul industrial „Grivita" este inscris cu numarul 1.610 pe lista patrimoniului cultural bucurestean. Din acest motiv, demolarea cladirilor in care s-au imbuteliat ani la rand mii si mii de sticle cu bere si a casei in care a locuit neamtul proprietar al fabricii, Erhard Luther, nu se poate face cu una, cu doua. Chiar daca municipalitatea a promis, in urma cu aproximativ o luna, ca in scurt timp va demara operatiunea de demolare a cladirilor care stau in calea proiectului Basarab, fabrica „Grivita", veche din 1869, sta inca in picioare. Pentru a intra cu buldozerele in halele in care pana acum doi ani se producea bere, trebuie urmata, cum cere legea, procedura de declasare a monumentului istoric. Potrivit specialistilor, acest lucru poate dura si cateva luni. Videanu - „Da", ceilalti - „Ba" Primarul general Adriean Videanu a declarat, inainte de Paste, ca a inceput deja demersurile pentru declasarea monumentului. Reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor l-au contrazis atunci pe edilul-sef al Capitalei. La o luna de la declaratie, Videanu sustine in continuare ca a trimis scrisoarea de incepere a declasarii catre Ministerul Culturii si Cultelor, insa nu-si mai aminteste exact cand a avut loc operatiunea. Pe de alta parte, Nina Dragut, sefa biroului de presa din cadrul Primariei Generale, spune ca actele necesare inceperii procedurii sunt in curs de elaborare, dar vor ajunge in timp la minister. Si Virgil Nitulescu, secretar general al culturii, vine sa-l contrazica pe edilul Capitalei: nicio solicitare privind declasarea fabricii „Grivita" nu a ajuns inca pe masa ministerului. „Demolarea nu e o problema" Procedura de declasare poate dura si doua luni, spune Nitulescu: dupa decizia comisiei din cadrul Ministerului Culturii, indiferent de verdict, se face ordin de ministru, care va fi publicat in Monitorul Oficial. Cu toate acestea, Videanu este sigur ca demersul care vizeaza „Grivita" nu va fi o problema. Si nu va deranja desfasurarea lucrarilor la proiectul Basarab. „Demolarea fabricii nu e o piedica in calea pasajului. Am luat legatura cu administratorii ansamblului de cladiri (Heineken Romania - n.r.), disponibilitatea acestora este una totala", a precizat Videanu. Cat priveste despagubirile oferite detinatorilor „Grivitei", „acestia primesc aceeasi bani ca toate persoanele din zona", spune Videanu. Reprezentantii Heineken Romania au refuzat sa comenteze in vreun fel situatia fabricii de pe Soseaua Orhideelor, nr. 46. TRADITIE DIN 1869 Afacere nemteasca de succes, cu spuma de doua degete Pana la demolare, pentru care nu s-a fixat inca niciun termen, puteti trece, intr-o dupa-amiaza, prin zona Garii Basarab sa aruncati un ochi la cladirea unde s-au imbuteliat primele beri pentru Capitala. Fabrica de bere „Grivita" este una dintre cele dintai intreprinderi de bere din Bucuresti si din tara, spune Cezara Mucenic, muzeograf si istoric de arta la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti. Fabrica din zona Garii Basarab - limitata de Soseaua Orhideelor si Strada Afluentului -, a purtat mai multe denumiri, dar, din 1869 pana in urma cu doi ani, nu a incetat sa produca bere. Marele industrias neamt Erhard Luther a construit-o in 1869, la capatul Bucurestilor, pe asa-zisa sosea de centura, pe-atunci Soseaua Basarabilor, in apropierea mosiei Grant. Bere pentru regii tarii Berea „Luther", produsa in halele neamtului Erhard, a devenit, in scurt timp, una dintre cele mai solicitate bauturi in hanurile, restaurantele si locantele Capitalei. Ba, mai mult chiar, in cativa ani, Fabrica „Luther" si-a castigat statutul de furnizor al Curtii Regale a Romaniei, fapt ce a sporit renumele marcii. De-a lungul anilor, halele fabricii au fost modernizate de mai multe ori. Dupa moartea lui Luther (1890), fabrica ramane in grija sotiei lui, Sophia Luther (care se recasatoreste cu Dumitru Marinescu Bragadiru, un alt cunoscut fabricant de bere al Bucurestiului). In 1905, la 15 ani de la moartea sotului - timp in care s-a ocupat personal de cresterea unei afaceri de succes -, Sophia vinde fabrica fratilor Czell, nemti din Brasov. Acestia pastreaza si profilul societatii, si denumirea. Fratii Czell modernizeaza fabrica, iar productia de bere creste de la peste 17.000 de hectolitri - in 1905 - la peste 67.000 de hectolitri - in 1910. In 1916, documentele atesta transformarea firmei in societate pe actiuni, avandu-i ca majoritari pe nemtii Czell. 1928 - primul loc in industria de profil Dupa Primul Razboi Mondial, in 1928, fabrica „Luther" detinea primul loc in industria romaneasca de profil, ajungand sa realizeze a sasea parte din productia nationala de bere. Fabrica are de suferit in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial: este bombardata si inchisa pentru o scurta perioada. Dupa nationalizarea din 1948, fabrica „Luther" devine Intreprinderea de Bere Bucuresti - Fabrica „Grivita". De la „Grivita" la „Gambrinus" „Cel mai probabil, schimbarea numelui in Fabrica „Gambrinus" - care se pastreaza pana astazi - s-a intamplat in perioada anilor '70", spune Mucenic. In iulie 1998, un grup de investitori britanici si americani a preluat controlul managerial al fabricii si a introdus un program de modernizare si renovare cu o durata de 18 luni, incheiat pe 16 martie 2000. Astazi, fabrica „Grivita" apartine Heineken Romania. In tzari precum Germania, primele fabrici de bere au fost transformate in muzee, unde poti sa vezi cum se facea bautura in urma cu sute de ani. Noi nu avem inca un muzeu al berii, iar o altfel de idee aplicata Fabricii „Grivita" va cadea odata cu demolarea halelor. Oana BOTEZATU Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
