TRATATUL DE LA TRIANON
  4 IUNIE 1919
  
  DANIEL GHE TALAMBA
                                      ISTORIC
  
  Primul rãzboi mondial s-a bucurat de o atentie deosebitã în istoriografia 
universalã, datoritã implicatiilor sale profunde. Fie acestea 
politico-economice ori stiintifice, conflagratia a marcat trecerea omenirii la 
un nivel necuoscut anterior. În general, toate tendintele manifestate în 
perioada 1919-1939 si-au avut rãdãcinile în perceptia rãzboiului la nivelul 
maselor, în modul în care acesta a fost dus si în conceptia de organizare a 
pãcii, asa cum s-a stabilit prin sistemul tratatelor încheiate la Paris.
  Apreciate sau criticate, tratatele semnate la Paris în perioada 1919-1920 au 
creat cadrul juridic international menit a solutiona problemele fundamentale 
ale statelor beligerante. Pentru România, Conferinta de pace de la Paris nu 
reprezenta o noutate diplomaticã. Aceasta reprezintã a doua mare conferintã, 
dupã cea de la Berlin din 1878 atunci când a fost recunoscutã independenta 
Vechiului Regat. Puse în paralel, se remarcã în primul rând câteva aspecte 
asemãnãtoare. Statutul României la masa tratativelor a fost sensibil 
asemãnãtor, în sensul cã, în ciuda eforturilor si sacrificiilor pe câmpurile de 
luptã, punctul de vedere al statului român a ocupat un loc secundar fatã de 
interesele marilor puteri în zonã. La conferinta de la Paris, România a fost 
inclusã în rândul statelor cu “interese limitate”, putând participa la 
dezbateri numai atunci când era invitatã, dreptul de decizie apartinând 
Consiliului celor patru (Marea Britanie, Franta, Italia si SUA).
  În ansamblul tratatelor încheiate în perioada 1919-1920, cel de la Trianon (4 
iunie 1920) are o importantã aparte. În fapt, acest tratat încununeazã un plan 
politic, acela ca românii de dincoace si de dincolo de munti sã trãiascã 
într-un singur stat. Implicatiile sale nu pot fi comentate si interpretate fãrã 
o încadrare a tratatului în contextul perioadei, aceasta cu atât mai mult cu 
cât, în ciuda recunoasterii internationale, prevederile sale au fost constant 
contestate. Unele medii, mai mult sau mai putin avizate, considerã cã semnarea 
tratatului a dus la manifestarea unor “traume” la nivelul mentalului colectiv 
al maghiarilor din afara noii Ungarii. În acest sens putem mentiona cã 
asteptãrile oamenilor politici maghiari erau cele mai pesimiste încã de la 
intrarea României în rãzboi. Pe de altã parte, Trianonul este o tintã falsã, 
întrucât la 4 iunie 1920 s-a dat consacrare juridicã tratativelor anterioare. 
Astfel, dupã ample discutii începute în Comisia teritorialã la
 11 februarie 1919, Consiliul Suprem a stabilit încã de la 11 iunie 1919 
granita dintre România si Ungaria. Puse în context, aceste evenimente sunt 
strâns legate si de stabilirea, la 13 iunie 1919 a granitei dintre România si 
Regatul Sârbilor, Croatilor si Slovenilor. Acestea demersuri au reprezentat 
baza juridicã internationalã privind unirea Transilvaniei cu România. În acest 
context, tratatul încheiat la Trianon reprezintã o consacrare a actiunilor 
diplomatice duse mai bine de un an.
  Pentru o imagine cât mai clarã asupra evenimentului de la 4 iunie 1919, se 
impune o încadrare a tratatului în ansamblul tuturor celorlalte încheiate la 
Paris. Acestea au început la data de 28 iunie 1919, atunci câns s-a încheiat 
tratatul de pace cu Germania. Tratatul de pace cu Austria a fost unul dintre 
cele mai controversate, deoarece Consiliul celor patru dorea sã îsi impune 
punctul de vedere fãrã a tine seama de pãrerea României. În acest context, la 2 
iulie 1919 Ion I.C. Brãtianu a pãrãsit Conferinta pãcii. Tratatul a fost semat 
de marile puteri la 10 septembrie 1919 (la Saint Germain En Laye), iar de cãtre 
România la 10 decembrie acelasi an. Tot la 10 decembrie 1919 s-a semnat 
tratatul dintre România si Bulgaria la Neuilly sur Seine, care stabilea cã 
hotarul dintre cele douã tãri era cel fixat în 1913.
  Din acest context, tratatul cu Ungaria a venit de la sine. Înaintea semnãrii 
sale, au existat puncte de vedere divergente referitoare la oportunitatea 
destrãmãrii Ungariei Mari. Intentiile cercurilor politice care sustineau 
mentinerea Ungariei în granitele sale au fost demontate de liderii de la 
Bucuresti care au demonstrat pe baza documentelor istorice faptul cã 
Transilvania reprezintã un vechi teritoriu românesc, cã populatia acestei 
provincii si-a exprimat în cadrul adunãrii de la Alba Iulia din 1 decembrie 
1918 dorinta de a se uni cu România.
  În preambulul tratatului se mentioneazã:
  “Puterile Aliate si Asociate si Ungaria
  protocol si Declaratiuni
  Din 4 iunie 1920
  (Trianon)
  Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franta, Italia si Japonia
  Puterile desemnate prin tratatul de fatã ca principalele Puteri Aliate si 
Asociate:
  Belgia, China, Cuba, grecia, Nicaragua, Panama, Polonia, Portugalia, România, 
Statul Sârbo-Croato-Sloven, Siam, Cehoslovacia,
  Constituind împreunã Principalele puteri de mai sus, Puterile Aliate si 
Asociate, de o parte
  ªi Ungaria de altã parte;
  Considerând cã, în urma cererii fostului Guvern Imperial si Regal al 
Austro-Ungariei, un armistitiu a fost acordat Austro-Ungariei la 3 noiembrie 
1918, de cãtre principalele Puteri Aliate si Asociate si completat în ce 
priveste Ungaria prin Conventia Militarã din 13 noiembrie 1918, pentru ca un 
tratat de pace sã poatã fi încheiat;
  Considerând cã Puterile Aliate si Asociate sunt de asemenea doritoare ca 
rãzboiul în care ele au fost tâtâte pe rând, în mod direct sau indirect, contra 
Austro-Ungariei, si care îsi are originea în declaratiunea de rãzboi adresatã, 
la 28 iunie 1914, de cãtre fostul guvern imperial si regal al Austro-Ungariei, 
sã facã loc unei pãci temeinice, drepte si durabile;
  Considerând cã fosta monarhie austro-ungarã a încetat azi de a mai exista sia 
fãcut loc în Ungaria unui guvern national ungar;”.
  În continuare vin prevederile documentului, organizate pe sectiuni si 
articole. Hotãrârile referitoare la România sunt cuprinse în Sectiunea a III-a, 
articolul 45, unde se mentioneazã:
  “Ungaria renuntã, în ceea ce o priveste, în favoarea României la toate 
drepturile si titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare 
situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la articolul 
din Partea a II-a (fruntariile Ungariei) sunt recunoscute prin prezentul tratat 
sau prin orice alte tratate încheiate în scop de a stabili afacerile actuale, 
ca fiind parte din România”.
  Se consfintea astfel prin activitate diplomaticã si se dãdea putere juridicã 
unirii Transilvaniei cu România.
  Din punct de vedere al evolutiei scenei politice interne, tratatul de la 
Trianon a fost încheiat în timpul mandatului guvernului condus de maresalul 
Alexandru Averescu. Acelasi cabinet a fost cel în timpul cãruia s-a semnat 
tratatul de la paris (28 octombrie 1920) prin care Marile Puteri Aliate si 
Asociate confirmau unirea Basarabiei cu România. De asemenea, în timpul 
guvernãrii Averescu s-a conturat sistemul de aliante menit sã apere 
status-quo-ul teritorial stabilit prin tratatele de pace. În martie 1921, 
România a semnat tratatul de prietenie cu Polonia, iar prin tratatele încheiate 
cu Cehoslovacia (aprilie 1921) si Iugoslavia (iunie 1921) s-au pus bazele Micii 
Întelegeri.
  Analizat retrospectiv, tratatul încheiat la 4 iunie 1919 la Trianon a 
reprezentat o etapã importantã în desãvârsirea si recunoasterea internationalã 
a unirii Transilvaniei cu România. Apreciat sau contestat, instrument al 
manifestãrilor de bucurie sau de victimizare, acesta a reprezentat unul din 
demersurile capitale ale României pe plan international.
  

       
---------------------------------
Fussy? Opinionated? Impossible to please? Perfect.  Join Yahoo!'s user panel 
and lay it on us.

[Non-text portions of this message have been removed]



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> Your email settings:
    Individual Email | Traditional

<*> To change settings online go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
    (Yahoo! ID required)

<*> To change settings via email:
    mailto:[EMAIL PROTECTED] 
    mailto:[EMAIL PROTECTED]

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 

Raspunde prin e-mail lui