Cine este Anatol Stati
http://www.ziua.ro/mail.php?id=86088&data=2002-03-18 Anul lansarii oficiale a companiei: 1992. ASCOM este o afacere de familie, functia de vicepresedinte apartinand fiului sau, iar cea de director executiv - sotiei sale. Anul lansarii in afaceri cu petrol in Turkmenistan: 1995, contract valabil pentru 5 ani. In prezent se duc tratative pentru reinnoirea contractului cu Turkmenistan. Pana la lansarea pe piata petroliera, compania se ocupa de operatii de import-export a marfurilor alimentare, afaceri cu terenuri, imobiliare, import de autoturisme. Patrunderea ASCOM in Turkmenistan este legata de legaturile lui N. Cernomaz pe de o parte, precum si contributiei relatiilor personale ale lui M. Snegur cu S. Niazov (Turcmen-basi) din acea perioada. In anul 1994, in cadrul campaniei electorale, Stati a sustinut Partidul Reformei, al carui sediu era initial amplasat la "Moldova-tur" (dir. N. Cernomaz), iar dupa alegeri in centrul de tineret (dir. M. Kamerzan). Presedintele de atunci al Partidului Reformei, A. Salaru, este fin de cununie al lui A. Stati si adjunctul acestuia. Odata cu numirea in functia de vicepresedinte al campaniei (la recomandarea lui N. Cernomaz) a lui V. Ursu (ex-primar, actualmente pretor al sect. Rascani, care in timpul bolii lui Costin exercita functia de Primar), compania ASCOM a procurat la preturi derizorii cladiri si terenuri din Chisinau si suburbii, care au fost utilizate la obtinerea de credite de la bancile Bankcoop-Chisinau si Mobiasbanc. Cu dobanzile obtinute, Stati s-a lansat, in asociere cu firma spaniola KELME, intr-o noua investitie, reutilizarea fabricii de incaltaminte din Orhei, fondand intreprinderea mixta ASCOM-KELME. Aranjamentul cu partea spaniola a fost realizat prin N. Cernomaz, viitor ministru de Externe, sef pe atunci la "Moldova-tur". Intre 1995-1996 S. Urechean a ordonat cercetarea cazurilor instrainarii ilicite a terenurilor si imobilelor din Chisinau, insa la interventia lui N. Andronic si N. Cernomaz, cercetarea a fost oprita. Stati a reusit sa evite cercetarea penala in Romania, datorita interventiei lui N. Cernomaz in cercurile de afaceri ruse, pe de o parte, si a lui V. Dobrea in cercurile romane (LUKOIL urma sa deschida o reprezentanta in Romania). Din surse apropiate de A. Stati s-a retinut ca musamalizarea cazului a costat cate 100.000 USD pentru Dobre si Cernomaz, transmise personal de A. Salaru. In 1995, ASCOM a incercat sa patrunda pe piata petroliera din Azerbaidjan. V. Ursu a fost delegat la Baku si a reusit sa obtina accesul in urma unei intelegeri cu oficialii azeri, pentru care au fost procurate cateva sute de autoturisme "Jiguli" din or. Togliatti (Naberejnaie Celni), transportate de catre ginerele Iui Ursu, Oleg Danu, la Baku. ASCOM a obtinut in schimb 500.000 de tone de titei, rafinat in peninsula Apseron. In urma acestei afaceri, Stati i-a creat lui Ursu o firma de constructii "Con-Con V.M.", dupa care s-a debarasat de V. Ursu si O. Danu, eliminandu-i din ASCOM. In 1999 s-a dezlantuit al doilea scandal, legat de ASCOM-Group. Seful directiei Operatii Valutare Externe a BANCOREX a recunoscut, in cadrul anchetei, ca firmei ASCOM i-au fost acordate credite preferentiale sub garantia unei banci din Luxemburg. La verificare, s-a descoperit ca in contul elvetian al ASCOM erau depozitati doar 750 USD. Acest fapt a dus la ruperea contractului (protocolului) de intentii intre ASCOM si RAFO Onesti, in urma caruia RAFO urma sa treaca sub jurisdictia ASCOM. La perfectarea contractului in cauza au negociat personal N. Cernomaz (ministru de Stat) si Dan Capatana (consilier al presedintelui Emil Constantinescu). In prezent, ASCOM este eliminat tot mai intens din Turkmenistan de catre compania rusa ITERA. Reinnoirea contractului este problematica. In septembrie 2000, A. Stati a propus premierului Braghis ca R. Moldova sa procure de la ASCOM gaze la pretul de 85 USD pentru 1000 mc. Premierul a acceptat initial, insa dupa convorbirea cu Nazarov (presedinte al ITERA-Moldova) a respins oferta lui Stati. In acelasi an, Stati cu Braghis fondeaza firma UNOR-GAZ (moldo-romano-rusa) cu participarea RAFO, Orenburggaz si a firmei off-shore din Cipru CYPRESS CAPITAL. Capitalul statutar al firmei: 350.000 USD, activele 2,1 milioane USD. Procentul de participare: RAFLET COM (RAFO Onesti): 50%; UNOR GAZ: 50%. A. Stati se bucura de sprijinul constant al elitei politice turkmene si, in primul rand, al lui Turcmen-basi. Alaturi de N. Dudau si M. Snegur e decorat cu cea mai inalta distinctie turkmena - Ordinul "Steaua Orientului". A facilitat deschiderea in RM a Ambasadei Turkmenistanului, punandu-i la dispozitie cateva autoturisme, printre care si propriul "Lincoln" (C AS 001), precum si tehnica audio-video. Stati desfasoara activitate de filantrop (sustinerea spectacolelor de teatru, a festivalului "Maluri de Prut", a fundatiilor "Ecoul Cernobalului", "Brandusele sperantei", condusa de sotia lui Piotr Lucinschi, "Dar din dar"), pentru acoperirea stranselor sale relatii cu lumea interlopa, din care provine, de fapt. Finul sau si trei consateni (de bastina din Bolotina, Glodeni) fac parte din gruparea lui Micu, practicand "raketul" (oficial fiind angajati la Serviciul de Securitate aI ASCOM-ului). In prezent, acestia se afla in Italia unde desfasoara activitati de "protectie" santajand muncitorii moldoveni aflati ilegal la munca in aceasta tara. Gruparea finilor lui A. Stati este puternic implicata si in organizarea traficului de prostituate din RM. Prin intermediul fiului sau, Gabriel, casatorit cu fata lui Diacov, A. Stati controleaza filiala din RM de TAE KWON DOE. De asemenea, controleaza trustul de presa si postul TV "Stil TV" prin Efim Josanu si Natalia Diacov. A mediat contopirea BANKCOOP-Chisinau cu MOBIASBANCA. Drept rasplata pentru sprijinul acordat lui P. Lucinschi, sotiei sale, Larisa, i-a fost conferit ordinul "Meritul civic". In pat cu Voronin http://www.rgnpress.ro/Politic/In-pat-cu-Voronin.html Bucuresti, Romania/ Romanian Global News luni, 07 iulie 2008 Intr-o sesiune extraordinara a Parlamentului Romaniei, desfasurata chiar in acest sfarsit de saptamana, forul legislativ roman a cerut Germaniei Federale, printr-un act fara precedent, sa restabileasca relatiile cu Republica Democrata Germana abuziv desfiintata si sa ridice de urgenta Zidul Berlinului la loc, motivand ca este un monument de arta al umanitatii protejat de UNESCO. In acelasi timp, la cererea presedintelui Traian Basescu, Mihai Razvan Ungureanu a adresat Statelor Unite un apel imperativ prin care cere Washingtonului sa semneze imediat un Tratat de prietenie cu micuta republica revolutionara Cuba. Oricat de bizar ar suna afirmatiile imaginare de mai sus, cam acestea sunt pretentiile formulate de entitati straine de Romania in raport cu Republica Moldova. Mai precis, la 26 iunie, Budestagul, Camera inferioara a Parlamentului Germaniei, a emis o "Motiune" prin care cere Guvernului de la Berlin sa preseze Bucurestiul, in limbaj diplomatic sa "sprijine negocierile" dintre Romania si Moldova, pentru semnarea Tratatului dintre cele doua state romanesti. Iar cu ceva timp in urma, David Kramer, un adjunct de-al secretarului de stat american Condoleezza Rice, afirmase intr-un interviu reprodus de Televiziunea de stat de la Chisinau ca "Acordul privind frontiera de stat dintre Republica Moldova si Romania este finalizat in proportie de 95%", iar "dupa semnarea lui va deveni posibila si semnarea Tratatului de baza, ceea ce va permite ameliorarea relatiilor bilaterale". Aceasta la putin timp dupa ce seful statului roman, Traian Basescu, declarase ca semnarea acestor documente cu Chisinaul "nu constituie o prioritate" pentru diplomatia de la Bucuresti. Dupa semi-intruziunile scrise si verbale in afacerile interne ale unui stat suveran, "partener european" si "aliat strategic", Ministerul de Externe de la Bucuresti nu a schitat nici o replica. Seful diplomatiei romane, Lazar Comanescu, merge azi la Chisinau, ademenit vrand-nevrand cu marul otravit al Tratatului, in prima vizita oficiala a unui ministru roman de Externe dupa mai bine de doi ani. Ultima excursie Bucuresti-Chisinau si retur a fost facuta de Mihai Razvan Ungureanu in februarie 2006. E drept, si fostul ministru Adrian Cioroianu a schitat o vizita, anul trecut, considerata insa neoficiala de Chisinau, care nu i-a acordat nici macar o escorta cu girofar, motivand ca nu a fost anuntat. De altfel, se spune ca limuzina cu care a circulat atunci ministrul de Externe al Romaniei ii apartinea unui personaj controversat, miliardarul Anatol Stati, sponsorul mai multor pseudo-politicieni de pe ambele maluri ale Prutului, pus pe fuga prin lume de noile servicii speciale. De atunci, in afara de icnetele ghionturilor regulate ale cneazul Moldovei la adresa Romaniei, nu s-a mai auzit nimic intre cele doua capitale romanesti. Desi Vladimir Voronin e consiliat de americanul plecat din Romania Vladimir Socor, care il are drept corespondent si prieten pe langa Traian Basescu pe Vladimir Tismaneanu, cei doi presedinti romani (chiar daca unul isi spune moldovean) nu au mai reusit sa vorbeasca pe aceeasi limba. Cei drept, sunt trei Vladimiri si un singur Traian... In cei trei ani si jumatate trecuti de la schimbarea de Guvern si presedinte in Romania, cu greu se poate spune ca s-a realizat ceva intre Bucuresti si Chisinau. De fapt, ca s-a realizat ceva, punct. In ciuda spriturilor dintre Voronin si Basescu, din primele zile, fericite, ale noului presedinte roman, relatiile au involuat numai dupa cum au vrut rusii. Vocea Romaniei in problematica rasaritului romanesc, a vecinatatii UE si NATO si a conflictului inghetat din Transnistria a fost gatuita pe rand, de Rusia, apoi de Ucraina, portocalie doar pe dinafara, de Moldova mistocara si, nu in ultimul rand, de "colega" noastra de UE, Ungaria. Budapesta, care studiaza la cald modelul federalizarii, a reusit sa preia, pas cu pas, ceea ce ar fi trebuit sa stea, cel putin ca o datorie de onoare si sange, in atributiile Bucurestiului: vizele cu UE si spatiul Schengen, "monitorizarea" granitei dintre Ucraina si Transnistria printr-o misiune europeana si, pe deasupra, reprezentantul UE pentru Transnistria este tot un ungur, din pepiniera lui George Soros. Romanii din Basarabia au ramas tot mai singuri, iar Moldova a devenit, in comparatie cu Romania, din ce in ce mai puternica. E ceva putred in Danemarca... Victor, Roncea, Ziua TIMPUL lui Tanase ca gropar ratat al FLUXULUI Editia de Vineri Nr.200879 din 09 mai 2008 http://www.flux.md/editii/200879/articole/3102/ Am dat din intamplare peste un text semnat la 21 martie 2008 de C. Tanase (in continuare - C.T.) in TIMPUL. Impotriva mea, fireste. Ca pentru asta e platit omul. Trec peste limbajul deloc magulitor si nici decent utilizat de acesta, inclusiv peste trimiterea mea concomitenta la medici si judecatori. Doar amintesc in treacat ca sunt perfect sanatos si, spre deosebire de C. Tanase, pot merge copacel prin viata fara sa ma propteasca cineva. Iar el ar face bine sa isi poarte boala betiei mai cu masura, ca isi face de ras familia si isi da de sminteala sponsorii. Ii recomand cu insistenta sa aiba grija mare, deoarece consumul excesiv de bauturi alcoolice este daunator pentru sanatate si reprezinta in plus un viciu social extrem de periculos. Har Domnului, nu voi mai avea sa il car in spinare pe Costica mort beat la rugamintea nevestei. Nu de alta, dar e greu al naibii, iar de la usa vilei lui de la Truseni si pana la masina riscam sa ma surp tinandu-l ca pe un mort in spate. Apropo, C.T. a uitat sau se preface ca nu mai tine minte cum a sters-o englezeste de la FLUX? Acum il vad aiurind in articolul respectiv ca ar fi plecat pentru ca eu as fi fost in relatii amicale cu V. Pasat. Frumos, nimic de zis. Sa imi atribuie mie intalniri operative cu Pasat reprezinta totusi o performanta chiar si pentru unul ca C.T. Degeaba invoca C. T. acum motive imaginare de plecare de la FLUX. Adevarul este ca atunci cand P. Lucinschi a vazut ca nu ma poate cumpara, a hotarat sa ma pedepseasca si sa distruga FLUXUL. Operatiunea a fost realizata in mai iunie 2001 de catre Nicolae Cernomaz, la acea ora ministru de Externe, si Anatol Stati, omul de afaceri si patronul ASCOM GRUP, cel care a platit pentru cumpararea lui Tanase. Actiunea s-a desfasurat sub totala acoperire. Mai intai s-a aflat ca Tanase este hapsan peste masura si mereu se lamenteaza ca nu are bani destui. Apoi N. Cernomaz l-a invitat la el in cabinet, la Ministerul de Externe. La acea vreme in ziar apareau interviuri cu tot felul de demnitari si politicieni la rubrica Ring, ceea ce presupunea intrebari incomode pentru invitat. Cand colo, apare la aceasta rubrica un text promotional cu Cernomaz ca protagonist. Atunci am mai aflat ca inainte de a-l publica, Tanase i l-a dus spre redactare lui Cernomaz. Am inteles ca omul este cumparat cu tot cu maruntaie. Dar in aparenta totul era pe vechi. Tanase continua sa scrie articole elogioase despre PPCD si Iurie Rosca si sa pastreze aparentele. Dupa o sedere la spital, cand scria ca ar fi avut probleme cu inima in timp ce le avusese cu gatlejul prea larg, vine la mine sa imi jure cu ipocrizie fidelitate pana la moarte, patetic foc, ca in romanele de altadata. Atunci am inteles ca omul e pierdut. A propus intai sa suspendam aparitia cotidianului FLUX pe motiv ca jurnalistii nu reusesc, apoi sa suspendam si aparitia saptamanalului pentru luna august, deoarece, zicea el, lumea trebuie sa plece in concediu. Intre timp, el discuta cu fiecare colaborator in parte, propunandu-i salarii de cateva ori mai mari decat la FLUX la noul ziar pe care era pe punctul sa il lanseze. El insusi se zice ca ar fi primit promisiunea sa ridice lunar cate o mie si jumatate de dolari pe luna pentru distrugerea FLUX-ului si trecerea cu intreaga echipa in tabara lui Lucinschi. Dupa ce a reusit sa convinga jurnalistii sa abandoneze FLUX-ul (nici nu a fost atat de greu, daca e sa ne gandim ca, pur si simplu, li se propunea sa accepte salarii mult mai mari), C. Tanase primise indicatia sa lanseze primul numar al ziarului la sfarsitul lunii august, cu ocazia sarbatorilor nationale si in momentul revenirii profesorilor si a studentilor din vacanta. Astfel, fiind luat prin surprindere, FLUX-ul, ramas fara oameni, urma sa dispara. Dar iata ca TIMPUL nu a reusit sa devina gropar al FLUX-ului, iar Tanase a ratat misiunea incredintata. Totusi, TIMPUL nu isi dezminte functia de detractor permanent al PPCD. Si oricat s-ar ratoi Tanase ca ar fi independent, el tot sluga stapanilor care il platesc va ramane. Iar apucaturile de lautar gata sa cante orice i se comanda il vor defini si de acum incolo. Cine plateste, acela comanda muzica. Ca sa mai aduc un exemplu in acest sens, voi cita din articolul cu pricina: Treaba e simpla: intrarea acestuia in politica (a fiului A. Tanase n.n.), alaturi de alti tineri inzestrati si necompromisi, il face pe Rosca sa turbeze: el simte ca ii fuge pamantul de sub picioare si ca maine se va putea pomeni in afara parlamentului. Inteleg ca toti parintii tin la puii lor, e si normal sa fie asa. Dar de aici pana la dimensiunile mitologice pe care i le atribuie lui A. T. cred ca e o distanta pe care un om cu mintea treaza nu o poate neglija. Insa cine poate garanta ca in momentul insiruirii acelei scriituri respectivul rob al lui Bahus era treaz? Nimeni, desigur. Nici macar el insusi. Isi mai aminteste Tanase cum radea el de altii care erau in ipostaza lui de azi, care tot preziceau de prin 1990 sfarsitul lui Rosca si al PPCD? Acum de ce el insusi cade in ridicol? De fapt, e simplu de inteles. Pentru o asemenea sinecura, pentru statul la gazeta si incasatul de onorarii grase, te faci si de ras, daca n-ai obraz. E de remarcat ca prin sintagma tineri inzestrati si necompromisi C. T. ar trebui sa il aiba in vedere si pe Vladimir Filat. Dar nu il numeste explicit. Cum nu il numeste nici in articolul semnat de A. Tanase la 4 aprilie a.c. De ce oare? Pentru ca in cazul lui Filat numai de un personaj nou si imaculat nu poate fi vorba? Sau si pentru ca sunt adevarate zvonurile ca familionul Tanase abia asteapta momentul prielnic pentru a-l da la o parte pe Filat si a-l instala pe post de lider de partid pe fiul Alexandru? Vom trai si vom vedea. Iurie Rosca [Non-text portions of this message have been removed] ------------------------------------ Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
