De ce-ai plecat, de ce-ai mai fi ramas? (T. Arghezi)
Spre surprinderea noastra, a tuturora, Ion Hadârca anunta la unul din
mitingurile din Piata Marii Adunari Nationale, organizat în toamna lui 1990, ca
el îsi da demisia din functia de presedinte al FPM, deoarece atentie!
functia de vicepresedinte al Parlamentului, pe care o obtinuse datorita
voturilor deputatilor frontisti, ar fi incompatibila cu cea de presedinte al
FPM. Si dus a fost.
De ce a facut acest gest Hadârca, numai el stie. Argumentul cu
incompatibilitatea e absurd si ridicol. Dar pentru Hadârca functia de
presedinte al FPM devenise inutila si incomoda. La 1516 februarie 1992 are loc
al treilea Congres al FPM, care adopta doctrina Democrat-Crestina. La functia
de presedinte candideaza Mircea Druc, Ion Hadârca (îi revenise pofta de a fi
din nou lider), Valeriu Matei si Iurie Rosca. Se stia foarte bine ca cel mai
popular dintre noi la acea ora era Mircea Druc. Atunci am iesit la tribuna si
am spus urmatoarele.: Mi-am propus candidatura doar pentru a avea
posibilitatea sa iau cuvântul si sa îi îndemn pe toti candidatii la functia de
presedinte sa îmi urmeze exemplul si sa îsi ia si ei angajamentul pe care îl
iau eu înainte de procedura de vot. Angajamentul era simplu: indiferent daca
voi fi ales sau nu presedinte al partidului, promiteam sa nu îl parasesc
niciodata. Am insistat ca ceilalti candidati,
Matei si Hadârca, sa procedeze la fel. Cei doi au declinat propunerea. A fost
ales Mircea Druc. La sedinta Sfatului care a urmat, N. Dabija l-a propus pe V.
Matei la functia de prim-vicepresedinte, presedinte al Comitetului Executiv.
Mircea Druc m-a propus pe mine. Cu majoritatea absoluta de voturi membrii
Sfatului m-au ales pe mine. Atunci cei câtiva scriitori au parasit zgomotos
sala în semn de protest ca nu le-a fost sustinuta candidatura.
Este cunoscut faptul ca în vara lui 1992, Mircea Druc a candidat pentru
functia de presedinte al României. L-am sustinut pe parcursul întregii campanii
electorale. Dupa alegeri dânsul a preferat sa se stabileasca la Bucuresti. Eu
am revenit la Chisinau. Martor îmi e Dumnezeu, nu am nimic cu intentia domniei
sale de a ramâne la Bucuresti, ea îi apartine integral domnului Druc, o respect
si atât... continuare
Legea Lustratiei si Jurnal de Chisinau
Acum cât priveste Legea Lustratiei. Negru sare si îmi reproseaza ca nu
as fi sustinut initiativa JURNALULUI de a initia aceasta lege. Ia sa
vedem cine totusi apuca prajina de vârf. Adevarul este cu totul altul.
Legislatura a treia, a anilor 1998-2001, a fost prima în care se credea
ca s-a obtinut o majoritate a democratilor, constituita postelectoral
în Alianta pentru Democratie si Reforme. Ea detinea 60 de mandate din
101, 40 revenindu-le comunistilor, iar un vot fiind al lui Ilie Ilascu,
care era în închisoarea de la Tiraspol. PPCD detinea 9 mandate în
interiorul CDM. În acea coalitie au intrat partidele conduse de Dumitru
Diacov, Mircea Snegur si Valeriu Matei, plus câteva partide mai mici,
ca Partidul Ecologist, Partidul Taranesc si Liga Femeilor. Grupul de
deputati ai PPCD a elaborat proiectul de Lege a Lustratiei,
inspirându-se din experienta României (asa-numita lege Ticu,
elaborata si promovata de fostii detinuti politici condusi de vechiul
nostru prieten Constantin Ticu Dumitrescu, presedintele AFDPR), a
Poloniei (am ascultat prezentarea ei la o conferinta internationala de
la Kiev, facuta de Radoslaw Sikorski, pe atunci viceministru de Externe
al Poloniei, azi ministru de Externe) si a Tarilor Baltice. Nu asteptam
sustinere de la deputatii comunisti, care erau în opozitie. Dar de la
cei democrati am cerut sprijin. Dupa dezbaterea proiectului nostru de
Lege a Lustratiei în sustinerea lui au votat exact noua deputati, toti
membri ai grupului PPCD. De ce partidele lui Diacov si Snegur nu au
sustinut adoptarea Legii Lustratiei? Pentru ca ambele au fost încropite
pe ruinele si cu resursele umane ale fostului Partid Democrat-Agrar,
deci din exponentii vechii clase politice, provenite din nomenclatura
sovietica si din fostele guvernari de stânga, printre care în mod cert
erau destui dintre cei pe care o astfel de lege i-ar fi putut afecta
personal. De ce însa, nu au votat pretinsii patrioti si marile
constiinte din partidul lui Matei? Cel putin din doua motive: 1) din
frica de a nu fi deconspirati unii dintre ei prin efectul legii
respective; 2) din spirit de contradictie, care îi facea sa respinga
din start orice initiativa a PPCD. Chiar ar fi interesant sa cautam si
sa reproducem stenograma acelei sedinte a Parlamentului ca sa vedem
cine si ce a zis în acel moment, dar si cine a tacut chitic, sa nu fie
observat... continuare
[Non-text portions of this message have been removed]
------------------------------------
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!Yahoo! Groups
Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> Your email settings:
Individual Email | Traditional
<*> To change settings online go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
(Yahoo! ID required)
<*> To change settings via email:
mailto:[EMAIL PROTECTED]
mailto:[EMAIL PROTECTED]
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
