Na! Astia care faceti campanie... i-ati impiedicat pe baietii aia buni
de la Gabriel sa aiba grija de patrimoniul de la Rosia Montana! :D


Cu stima,


Peter



Controversatul proiect a fost pus din nou în discuţie, de această dată
în cadrul unui seminar în premieră, organizat de Consiliul Europei la
Paris, pe teme legate de arheologie şi managementul patrimoniului.


http://www.cotidianul.ro/rosia_montana_se_discuta_la_paris_mcc_absenteaza-67081.html



Pe ultima sută de metri a Franţei în postura de preşedinte al Uniunii
Europene, la Paris a avut loc marţi o conferinţă inedită: pentru prima
oară, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a discutat, în
prezenţa unui reprezentant UNESCO, chestiuni legate de arheologie şi
de gestionare a problemelor care privesc patrimoniul. Dincolo de
liniile generale ale discuţiei, legate de teoria strategiilor prin
care statul ar trebui să urmărească în egală măsură conservarea
patrimoniului şi componenta economică, conferinţa derulată la Assemblé
Nationale a avut şi o secţiune rezervată studiilor de caz. În cadrul
acesteia a fost prezentat proiectul Roşia Montană, alături de alte
câteva exemple de cercetări arheologice cu final mai mult sau mai
puţin fericit din Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,
Turcia şi Rusia.

Aflate în acest moment în stand-by, cercetările arheologice de la
Roşia Montană, începute în 2000 în formula Programului Naţional de
Cercetare "Alburnus Maior", finanţat de Roşia Montana Gold Corporation
(RMGC), compania care intenţionează să continue activităţile miniere
în cel mai bogat zăcământ aurifer al Europei, au fost prezentate în
cadrul conferinţei atât de membri ai echipei de cercetători, cât şi de
reprezentanţi ai firmei dezvoltatoare.

Contestat de ONG-uri şi sistat în urma unui proces, pe motivul
documentaţiei incomplete - conform reprezentanţilor RMGC, pentru lipsa
unui certificat de urbanism -, proiectul iniţiat la Roşia Montană a
fost susţinut doar de către o parte implicată, respectiv de
cercetători ai Muzeului Naţional de Istorie al României, care au
coordonat demersurile arheologice, şi de reprezentanţi ai companiei,
nici un reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor nefiind
prezent la conferinţă.

Deşi figura pe lista invitaţilor, Mircea Angelescu, director general
pe probleme de patrimoniu cultural în cadrul MCC, a trimis doar o
poziţie scrisă, dar din care nu reiese nici ce măsuri urmează să fie
luate, nici cum se poziţionează Ministerul Culturii faţă de acest
subiect care, de câţiva ani, continuă să rămână fierbinte. "Urmează să
fie găsită o soluţie care să ia în calcul punctele de vedere ale
tuturor părţilor implicate - ONG-uri, investitori, autorităţi locale,
autorităţi guvernamentale. Suntem siguri că Guvernul Romaniei va găsi
cele mai bune soluţii pentru a găsi un echilibru real între protecţia
patrimoniului cultural naţional şi dezvoltarea economică a zonei", se
arată în documentul trimis de Mircea Angelescu.

În afară de Mihaela Simion şi Corina Borş, de la Muzeul Naţional de
Istorie al României, cauza Roşia Montană a mai fost susţinută şi de
Beatrice Cauuet, de la Universitatea din Toulouse, una dintre cele mai
active dintre cele 70 de instituţii participante la proiectul de
cercetare "Alburnus Maior". După părerea lui Cauuet, luarea unor
măsuri imediate la situl arheologic din România este extrem de
importantă, dat fiind că încetarea lucrărilor în regiune a dus la
deteriorarea treptată a obiectelor de patrimoniu din această zonă.

Adrian Gligor, directorul de dezvoltare sustenabilă al RMGC, a
prezentat atât strategiile pe care compania pe care o reprezintă le
propune în legătură cu revitalizarea culturală şi socială a zonei -
crearea unui muzeu al mineritului, restaurarea unor părţi ale sitului,
conservarea unor elemente in situ, crearea unui circuit turistic
asistat, construirea unor comunităţi noi ş.a.m.d. -, cât şi câteva
dintre punctele atinse înainte ca orice fel de activitate sub umbrela
RMGC să fie suspendată.

Drept soluţie pentru problemele legate de legislaţia deficitară pe
care România o are pe probleme legate de patrimoniu şi pentru
decalajul care, în opinia Corinei Borş de la MNIR, provine din
implementarea unor legi occidentale într-o ţară fost comunistă,
Friedrich Lüth, directorul Comisiei Romano-Germanice, a propus
dialogul între sectoarele implicate. "Legea nu este proastă, problema
care trebuie rezolvată este schimbarea tradiţiei dialogului, de la cel
dictat de sistemul socialist închis la unul deschis, între toate
sectoarele implicate", a spus Lüth. Printre invitaţii conferinţei s-au
mai numărat Jean-Paul Jacob, preşedinte al Institut National de
Recherches Archéologiques Préventives din Franţa, Nick Shepherd, de la
Departamentul de arheologie al Universităţii Oxford, Michel Clément,
directorul Departamentului de arhitectură şi patrimoniu din cadrul
Ministerului francez al Culturii, şi Mechtild Rosser, din partea
UNESCO.

Iar dacă Jean-Paul Jacob a arătat prin câteva exemple că mai există şi
arheologie reuşită, atâta vreme cât se găsesc formulele de finanţare
potrivite, se realizează o bună comunicare publică şi se conciliază
interesele financiare cu cele legate de conservarea patrimoniului
naţional, cazurile expuse de reprezentanţii ruşi sau turci au
demonstrat, la fel ca Roşia Montană, că arheologia şi economia reuşesc
cu greu să facă casă bună împreună. Deşi toţi cei de faţă au fost de
acord că arheologia nu o duce foarte bine în nici o ţară a Uniunii
Europene, Nick Shepherd a susţinut cu optimism că această ştiinţă face
în acest moment mai mult decât a făcut vreodată.

După părerea cercetătorului britanic, factorii-cheie pentru ca un stat
să poată duce la bun sfârşit proiecte legate de patrimoniu sunt
existenţa unui sistem clar, la nivel naţional, o colaborare deschisă
între părţile implicate, pentru reducerea riscurilor, o putere de
decizie echilibrată şi o serie de reglementări adecvate. Deşi multe
dintre faptele puse în discuţie au arătat că de multe ori interesele
dezvoltatorilor diferă de cele din zona de patrimoniu, tendinţa
generală a fost aceea de a reduce din tensiunea dintre cele două şi de
a găsi cele mai bune formule pentru ca aceste două componente să
devină complementare.

------------------------------------

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!Yahoo! Groups 
Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> Your email settings:
    Individual Email | Traditional

<*> To change settings online go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
    (Yahoo! ID required)

<*> To change settings via email:
    mailto:[EMAIL PROTECTED] 
    mailto:[EMAIL PROTECTED]

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/

Raspunde prin e-mail lui