Tare !
A mai descoperit cineva roata! 
Daca lucra la o firma mare, i se spunea ca e prea bun pentru firma aia si nu 
isi permit sa-l plateasca, dar ....
ii fac un serviciu ca il dau afara, intrucat asa o sa-si gaseasca un job platit 
la adevarata lui valoare ! :))))

Cam ce concluzie ar trebui sa tragem  ?
Ca era mai bine in comunism !
Nu-i asa ? :(

Dragilor,
Nu mai bagati botul la toate mascarile care se scriu, pentru ca se baga bani 
grei ca romanul sa iasa in strada si sa ceara :
"Vrem dictatura !"
Daca dictatorul ar fi un "Petru cel Mare", ma rog ... poate ca ar merita.
Dar ... nu vom avea parte decat de crinuleti, felixei, cucuvele si alte animale 
"marine".


Cu stima,
Dicu-Sava Cristian
www.dsclex.ro
http://arid.wordpress.com


 

  ----- Original Message ----- 
  From: ARIN 
  To: eco-biz...@yahoogroups.com ; romania_eu_l...@yahoogroups.com ; 
grundtvig...@yahoogroups.com ; educatie_tin...@yahoogroups.com ; 
protest-ro@yahoogroups.com ; societatea_civ...@yahoogroups.com 
  Cc: ro-...@yahoogroups.com ; ro_ci...@yahoogroups.com 
  Sent: Saturday, January 22, 2011 8:23 PM
  Subject: [protest-ro] HN - Un contract de munca flexibilizat si pasaportul de 
somer





  Un articol foarte interesant, referitor la "piata muncii" dar MAI ALES la 
Minunatele Programe de Reconversie Profesionala (acum, "en vogue" si la noi >:) 
                      


  
http://www.hotnews.ro/stiri-international-8230878-contract-munca-flexibilizat-pasaportul-somer.htm
                       


  Asta imi aminteste de ceea ce povesteau partenerii greci din proiectul 
EDU-MONT al ARIN, referitor la esecul statului lor in privinta unor astfel de 
"programe", in care, printre altele, participantii erau... platiti (!!!) de 
Stat, ca sa participe la cursuri! >:                        


  Aviz amatorilor - si atentie la Minunatele Cursuri!!! >:                      
               


  Codruta                                      

  ---                                        

    a.. Scrisoare de despartire

  Rokia are 34 de ani, de sotul german a divortat, dupa o casatorie fara copii 
care a tinut cativa ani. Sora ei si cei doi nepotei locuiesc insa in acelasi 
oras, deci nu e chiar singura. Saptamana trecea usor, munca pe norma intreaga 
la tipografie ii absorbea Rokiei toata energia. Sambata, ea facea cursuri de 
cosmeticiana, la Stuttgart. 

  Practica de infrumusetare si-o facea pe prietene si cunostinte, pentru cativa 
banuti in plus. Candva, poate ca va reusi sa-si deschida propriul salon de 
cosmetica, visa Rokia. Istoria studiata in Algeria, la Universitate, a ramas 
"istorie", pentru imigranta in Germania. Intr-o duminica, pe cand punea o masca 
cu pamant algerian pe fata unei cliente, Rokia a povestit ce i s-a intamplat. 

  Totul mergea in virtutea obisnuitei rutine, pana cand personalul de la 
tipografie a fost convocat la o sedinta de analiza a activitatii, in care 
angajatilor li s-a comunicat ca s-au luat masuri pentru evitarea insolventei. 
Urmarea a fost o scrisoare, din partea conducerii, din care acestia aflau ca 
administrarea personalului a fost predata unei firme subsidiare, cu care ar 
urma sa se semneze noi contracte de munca. 

  Ce a insemnat aceasta pentru Rokia si restul personalului productiv din 
tipografie? Taierea banilor de concediu, de Craciun si pentru orele 
suplimentare. A insemnat un tarif pe ora mai mic si un contract pe termen 
determinat, cu posibilitati de prelungire a lui, daca firma considera acest 
lucru ca necesar. Daca!

  Rokia a semnat, caci n-avea alternativa. Alti colegi, povestea ea, au apelat 
la avocati specializati pe probleme de munca. Un proces cu patronatul nu se 
stie niciodata cum se soldeaza, caci juristii firmei stiu sa pregateasca, din 
timp, argumentul legal pentru o concediere sau o modificare de contract. 

  Pusi in fata situatiei de a-si pierde locul de munca, foarte multi angajati 
semneaza noile contracte, care sunt net in defavorul lor. In firmele mai mici 
din Germania, nu exista nici sindicat. Prin urmare, in situatiile-limita ca 
aceasta, fiecare angajat se gandeste doar la pielea lui si se creeaza, chiar si 
intre colegi, concurenta pentru locul de munca. 


    a.. Cu un picior in prapastie
  Prin epurarea de la tipografie a trecut si o vecina, o sarboaica de 52 de 
ani. Am intalnit-o pe holul blocului, dadea cu aspiratorul pentru 100 de euro 
pe luna. Atat avea voie sa castige in plus, fara retineri din banii de ajutor 
social. Dupa anul de somaj efectiv, aceasta intrase in "galeata rusinii", a 
asistatilor sociali. 359 de euro primea ea lunar pentru alimente, regie si alte 
cheltuieli, inca 330 de euro pentru chirie. Pentru Romania sunt multi bani, 
pentru Germania insa, sunt foarte putini. Daca ar fi fost casatorita si sotul 
lucra pe un salariu net de 1.400 de euro pe luna, sarboaica n-ar fi primit nici 
un ban, caci minimul de venit al unei perechi fara copii, care locuieste 
impreuna, este calculat la acest barem. 

  La finele anului trecut, politicul german a trecut printr-un scandal mai mare 
decat cel recent, al dioxinei cu care au fost contaminate oua si carne. In urma 
unei sentinte a Curtii Constitutionale de la Karlsruhe din 2010, a trebuit 
redefinita baza de calcul a ajutorului social. Rezultatul la care s-a ajuns a 
fost eclatant: 5 euro in plus urmau sa primeasca in urma recalcularii, 
asistatii sociali supranumiti, uneori in deradere, Hartz Patru.

  Conceptul Hartz IV defineste propunerile comisiei "Servicii moderne pe piata 
muncii", expuse intr-un referat intocmit sub conducerea lui Peter Hartz si 
prezentat guvernului Schröder, in anul 2002. Hartz a fost membru in consiliul 
de conducere al Volkwagen AG si condamnat in 2007 pentru inselaciune, in 
scandalul de coruptie al VW, declansat in anul 2005. In urma sentintei data de 
justitia germana, fostul manager a primit doi ani de inchisoare cu suspendare 
si o pedeapsa in bani de 576.000 de euro. Numele sau a intrat in istorie mai 
putin in urma afacerii de coruptie, cat ca "tatuc" al unei legi controversate 
pana in ziua de azi. 

  Ca legea are lacune o demonstreaza numarul proceselor intentate statului de 
primitorii de ajutor social, care a crescut de aproape patru ori, intr-un 
interval de cinci ani: de la 56.578 de procese in 2005, la 192.375 de procese, 
in 2009 (sursa: Destatis, BMAS). Reclamantilor lipsiti de mijloace statul le 
plateste avocatul si cheltuielile de judecata, prin urmare statul isi plateste 
propriile greseli, in materie de guvernare si administrare a problemei. 

  "De ce primesc bani de gaz pentru incalzirea caloriferului, insa nu si pentru 
aragaz?" vrea un reclamant sa afle, in instanta de judecata.  "Cum imi pot 
plati cautarea de joburi online, daca la rubrica cheltuieli pentru internet 
sunt alocati lunar 2,99 euro?", il intereseaza pe altul.  Un al treilea castiga 
un proces intentat statului, in Rheinland-Pfalz: sentinta spune ca i se cuvin 
900 de euro trimestrial, pentru cheltuieli de calatorie in scopul vizitarii 
fiului sau, stabilit in SUA. 

  "In cei sase ani de cand a intrat Legea Hartz in vigoare, expertii evalueaza 
ca au fost inaintate peste patru milioane de contestatii si a avut loc peste o 
jumatate de milion de procese" scrie Der Spiegel, in primul sau numar din 2011. 


    a.. Reformarea pietei muncii
  Comisia intrata in viata acum noua ani urma sa creeze bazele teoretice pentru 
politica fortei de munca din Germania, astfel incat aceasta din urma "sa fie 
mai eficienta", concomitent cu "reformarea intermedierii prin intermediul 
statului, a fortei de munca". Scopul final era injumatatirea numarului de 
someri, care trecuse pragul psihologic de 4.000.000. Ceva trebuia facut. Si s-a 
facut. Bunele intentii ale social-democratilor de atunci ascundeau insa si o 
mare ambitie cu efect electoral. 

  Bazele legii privitoare la acordarea asistentei sociale au fost perpetuate 
pana azi, fiind preluate si de guvernul de centru-dreapta actual, condus de 
cancelarul Angela Merkel. Sub numele "Legi de reformare ale pietei muncii", 
acestea au intrat in vigoare in 2003 si 2005, iar in 2006 li s-au operat ceva 
modificari. Modificarea impusa anul trecut de decizia Curtii Constitutionale 
n-a trecut decat de Bundestag, in Camera Superioara a Parlamentului german ea 
n-a intrunit majoritatea. 

  Cinci euro in plus pe luna si ore de flaut, sau bilete de intrare la muzeu 
gratuite pentru copiii lor, nu par a entuziasma somerii, ci doar pe Ursula von 
der Leyen, un ministru al muncii cu foste ambitii de presedinte de stat. Leyen 
considera ca banii statului ar fi mai bine investiti creindu-se carduri pentru 
pachete educationale, decat alocandu-se mai multi bani familiilor de someri cu 
copii.

  Ratiunea perpetuarii Pachetului Hartz si in ziua de azi, este enormul avantaj 
statistic, si prin urmare electoral, pe care il aduce acesta. De ce? Aproape un 
milion de oameni "in cautare de loc de munca" ies din statisticile cu someri si 
asistati sociali. Schema functioneaza in felul urmator: de reintegrarea pe 
piata muncii nu se mai ocupa fostul Oficiu al Fortei de munca, care a fost 
rebotezat in Job Center si e finantat partial cu bani de la bugetul de stat. El 
lucreaza mana in mana cu infloritoarea bransa a "negutatorilor de sclavi", cum 
li se spune in limbaj popular firmelor private de intermediere a fortei de 
munca. 

  De la marile concerne de Zeitarbeit (munca temporara), pana la intermediarii 
privati, cu o adresa de mail si un fax, acestia se ocupa de plasarea somerilor 
la firme, in functie de nevoile mereu oscilante, ale acestor firme. Pentru 
aceasta, se incaseaza bani grasi. 2000 de euro "pe cap de plasat" primesc de la 
Job Center intermediarii privati, pentru un contract de angajare a unui somer, 
pe o perioada minima de 6 luni. La aceasta se adauga comisionul de intermediere 
primit de la firma beneficiara, sau diferenta de bani incasata de agentul de 
intermediere, fata de salariul primit efectiv, de catre noul angajat. 

  Salariul pe care il platesc firmele de munca temporara e net inferior celui 
platit direct de firma unui angajat al sau, care presteaza aceeasi activitate. 
Raportul dintre cele doua salarii poate ajunge pana la ½, in defavoarea 
angajatului cu contract temporar, intermediat de agentii. In cele mai multe 
cazuri, acest gen de angajat dispare pentru cateva luni din statisticile de 
somaj, pentru a reveni ulterior. Si mai sarac, si mai deprimat. 


    a.. Lifting statistic
  O alta forma de cosmetizare a statisticilor de ocupare a fortei de munca este 
scoaterea din cifre a somerilor "de cursa lunga", antrenati in diferite 
proiecte de "animare", programe de reconversie profesionala sau lucrand pe post 
de "calfe" la firme si platiti cu 1 euro pe luna. 

  Pe rand, cateva exemple: in reconversie profesionala se afla un fost lacatus 
de 48 de ani, care si-a descoperit brusc inclinatia pentru munca sociala, iar 
Job Center l-a trimis trei ani la cursuri in acest sens, platite de stat. Un 
roman, fost muncitor la banda, se imbolnaveste si primeste verdictul de 60% 
handicap. La 54 de ani, el face scoala 3 ani, de fizioterapeut. La 57 o va 
termina, cu sanse apropiate de zero, pe piata muncii. Toate cheltuielile sunt 
platite de stat. Ambii candidati la reconversie profesionala sunt scosi, vreme 
de trei ani, din statisticile cu someri. 

  Pe langa alte cursuri cu durata mai scurta, exista insa si o alta forma de 
antrenare a asistatilor sociali. Din cca 820.000 de "jobberi de 1 euro" 
inregistrati in perioada 2008-2009, doar 14,3% au fost preluati de firmele la 
care au lucrat ca "forte ajutatoare", cu 2,5% mai putin ca in perioada 
anterioara, 2007-2008 (sursa: BA - Agentia germana de ocupare a fortei de 
munca).

  In cazuri si mai interesante de "masuri de reprofesionalizare", somerii 
mimeaza cum sa puna in rafturi si sa taxeze la casa, in magazine "de 
exercitiu". E ca la gradinita: bananele sunt de cauciuc, salamurile la fel, 
monedele sunt de plastic colorat. Alti someri primesc cutii cu puzzle-uri de 
mii de piese, pe care trebuie sa le imbine si apoi sa sorteze cutiile cu 
puzzle-uri incomplete, de cele OK. Aceste exercitii sunt organizate de firme 
private, care primesc bani de la stat. Refuzul participarii la ele, sau a unei 
altei sarcini trasate de Job Center, duce la reducerea, pana la taierea 
completa a ajutorului social. 


    a.. Omul-plastilina
  Somajul camuflat a fost doar una din consecintele flexibilizarii pietei 
muncii din Germania, afectata si ea, direct, de efectele globalizarii. Pe o 
piata de munca globala, unde comparatia se face cu salarii platite in Europa de 
Est, in China, India sau Filipine, pastrarea vechilor relatii de munca din 
Germania a fost imposibila. In concurenta pentru contracte si profit, firmele 
din Germania au lucrat, aproape fara exceptie, la rationalizare de costuri si 
prin urmare, la un capitol de cheltuieli extrem de relevant in bilant, cel 
dedicat personalului.

  Nici in ziua de astazi Germania nu are un salariu minim pe economie, iar 
salarii tarifare se practica doar la bugetari sau in anumite branse 
traditionale, cu sindicate puternice. In rest, angajatul e la cheremul 
patronului, care ii cere nu doar in vremurile de de criza, ci si in cele de 
boom economic si financiar, "intelegere" si "mucles, caci alti 100 asteapta la 
usa, sa ii ia locul". 

  In cursa concurentiala globala, companiile se afla si ele sub presiune, ceea 
ce explica, in parte, politica de personal pe care o practica. Iar lobby-ul 
"liberalizarii si flexibilizarii pietei muncii" functioneaza indeobste de 
minune, pana la cele mai inalte etaje politice, caci doi angajati cu norma 
redusa, in locul unuia cu norma intreaga, inseamna in statistici un somer mai 
putin. Iar un angajat temporar, pe proiect, de asemenea. 

  Nici politica liberului-profesionism si creditarea cu dobanzi mici a 
proaspetilor intemeietori de firme proveniti din randul fostilor someri n-a dat 
rezultatele scontate de guvernul german. 
  In caruselul ametitor al ocuparii fortei de munca prin formule din ce in ce 
mai inventive, angajatul insusi a avut rareori de castigat. Rokia e unul dintre 
exemple. Intre timp, din lipsa de comenzi la firma, algerianca a fost 
concediata "de tot". Insa ea si-a gasit un nou partener de viata, un doctor cu 
care s-a stabilit la Paris. Si in Romania, Codul Muncii e in convulsii. Din 
schimbarea lui, vor rezulta probabil aceiasi winneri si loseri, ca si in 
Germania.                                         


  ---
  "Let me, at least, to know that she'll try
  Then she'll be a true love of mine".

  www.ursuletiisuparati.ro
  Puteti dona 2% din impozitul pe venitul Dvs. pentru combaterea defrisarilor - 
detalii cont la www.arin.ro ; denumire "entitate": Asociatia ARIN



  

Raspunde prin e-mail lui