Problema pleaca de la  obligativitate orei de religie. Sustin oricind 
obligativitatea cursului de istorie a religiei, religie comparata, samd
predat  de profesori si nu de preoti. Religia "predata" acum in  multe
scoli este una de stricta indoctrinare si care nu este normala intr-o 
scoala de stat. Acum constitutia este  violata cu sirg pentru ca
libertatea garantata prin lege devine obligatie pentru  cei care nu vor
sa il practice. Pentru ca pe aceeasi  libertate miine vom avea cursuri
de homosexuale pentru ca si libertatea acestora  este garantata.   Ora
de religie trebuie sa  fie obligatorie NUMAI pe baze voluntare.  Prblema
vine de la faptul  ca "la solicitarea scrisã a elevului major, a
pãrintelui sau  a tutorelui legal constituit, elevul poate sã nu
frecventeze orele de religie" cind  corect ar fi "la solicitarea
scrisã a elevului major, a pãrintelui sau  a tutorelui legal
constituit, elevul poate sã frecventeze orele de  religie".  Acest
"NU" face diferenta  dintre un sistem obligatoriu si unul voluntar.    
Restul sint vorbe goale despre altceva.


DC? T

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum!
Cînd se suie scroafa în  pom
Cine tace nu e om.

    --- In protest-ro@yahoogroups.com, "Arhitectura" <dsc1@...> wrote:
>
>
>
>       Patriarhia BOR apara invatamantul religios din Romania de
atacurile ateilor de la ASUR
>
>       ?BOR: "Refuzam oferta vidului spiritual [ateist]"
>
>       15 Febr. 2011 - Agentia de Stiri BASILICA
>      
http://www.basilica.ro/ro/stiri-patriarhie/brefuzam_oferta_vidului_spiri\
tualb_6840.html
>
>
>       Raspuns al Patriarhiei Române la campania "Stop
îndoctrinarii religioase în ?coli", lansata de Asocia?ia Secular
Umanista [Ateista] din România (ASUR):
>
>
>
>
>       Raspuns al Patriarhiei Române la campania „Stop
îndoctrinarii religioase în ?coli", lansata de Asocia?ia
Secular Umanista din România (ASUR):
>
>       ASUR: „Prevederile legii 1/2011 în privinta predarii
religiei în scoli vin în contradictie cu Constitutia României,
cu legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu codul
muncii si chiar si cu legea cultelor."
>
>       Predarea religiei în scolile de stat se face în
conformitate cu art. 32, alin. (7) din Constitutia României:
„Statul asigura libertatea învatamântului religios, potrivit
cerintelor specifice fiecarui cult. În scolile de stat,
învatamântul religios este organizat si garantat prin lege".
În mod similar, Legea educatiei nationale prevede în art. 18,
alin. (1): „Elevilor apartinând cultelor de stat, indiferent de
numarul lor, li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora
de religie, conform confesiunii proprii".
>
>       Daca Legea educatiei nationale se afla în conflict cu
Constitu?ia României, este misiunea Cur?ii Constitu?ionale sa decida.
Interpretarea oferita de ASUR este una tendentioasa, menita sa
legitimeze aceasta ac?iune de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române
(BOR). De altfel, tonul profund anti-BOR arata ca ASUR promoveaza un
umanism antireligios. ASUR se face astfel continuatoarea procesului de
ateizare „prin informare", pe care comunismul l-a propus
României, timp de 45 de ani, cu roadele dureroase pe care le resimtim
si acum.
>
>       ASUR: „Lipsa unui mecanism de înscriere voluntara, pe
baza unei decizii informate a parintilor si a elevilor, instaureaza
obligativitatea de facto a studierii religiei în scoala, fapt ce
violeaza art 29, al. (1) din Constitutie."
>
>       În conformitate cu art. 32, alin. (1) si art. 3, alin. (1)
din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general
al cultelor, este obligatorie prezenta religiei printre celelalte
discipline din schema orara (nu la dispozitia conducerii scolii), dar nu
este obligatorie participarea elevilor la ora de religie. La solicitarea
scrisa a elevului major, a parintelui sau a tutorelui legal constituit,
elevul poate sa nu frecventeze orele de religie; în acest caz,
situatia scolara se încheie fara disciplina religie (art. 18, alin.
(2) din Legea educatiei nationale). Aceasta prevedere a legii este adusa
la cunostinta parintilor de catre diriginti sau învatatori, la
început de an scolar.
>
>       ASUR: „Prevederea conform careia se poate solicita ca elevul
sa nu frecventeze orele de Religie este insuficienta în conditiile
în care, în practica, scolile, din motive administrative, sunt
extrem de reticente în a informa elevii si parintii si de a accepta o
astfel de optiune."
>
>       Este datoria tuturor celor angrena?i în sistemul educativ,
profesori, elevi ?i parin?i, sa vegheze la respectarea prevederilor art.
18, alin. (2) din Legea nr. 1/2011. Prin urmare, credem ca interventia
denigratoare la adresa religiei în scoala, prin promovarea de
sloganuri si conceptii insuficient sustinute pe fapte reale, este o
agresiune inacceptabila, care afecteaza fondul sufletesc al persoanelor
aflate în procesul educativ.
>
>       ASUR: „Interzicerea dreptului la optiune pentru elevii care
au împlinit 16 ani, este în contradictie cu art 3, al (2) din
legea cultelor."
>
>       Art. 3, alin. (2) din Legea cultelor men?ioneaza alegerea
religiei copilului, iar nu studiul ei. În plus, art. 3 alin. (1) din
aceeasi lege prevede: „Parintii sau tutorii au dreptul exclusiv de a
opta pentru educatia religioasa a copiilor minori, conform propriilor
convingeri". Asadar, acest aspect intra sub inciden?a vointei
familiei. Mâine, probabil, ASUR va cere si desfiintarea familiei,
pentru ca nu se încadreaza în doctrina sa ideologica, anulând
astfel orice drept al parintilor asupra copiilor.
>
>       ASUR: „Pozitia ASUR este neechivoca: în unitatile de
învatamânt trebuie pastrata o stricta neutralitate religioasa, iar
în cadrul orelor de religie trebuie predata istoria religiilor si nu
doar viziunea particulara a unui anumit cult, indiferent care ar fi
acesta."
>
>       Valorile propuse de disciplina religie sunt diferite de cele
propuse în cadrul cursurilor de istoria religiilor. Întrucât
aceste valori spirituale si morale stau la baza culturii europene si
nationale, elevii trebuie sa aiba acces în mod liber la ele. Rolul
lor formativ este temeinic demonstrat si de studiile sociologice în
domeniu. Astfel, rezultatele cercetarii nationale „Educatia
moral-religioasa în sistemul de educatie din România",
realizata în anul 2008 în cadrul Institutului de Stiinte ale
Educatiei, arata ca 85,7% dintre elevi, 91,4% dintre parinti si 88,6%
dintre profesorii diriginti considera credinta religioasa ca fiind
importanta în viata lor.
>
>       Fundamentalismul antireligios al ASUR relativizeaza identitatea
de credinta a elevului sau a parintilor acestuia si o reduce la un
fenomen al trecutului (istoria religiilor). De fapt, sub pretextul
promovarii umanismului, ASUR militeaza pentru eliminarea religiei din
cultura copilului, nu doar pentru alternarea informatiei. Niciunul
dintre demersurile ASUR nu inspira convingerea ca, în cazul în
care copilul ar vrea sa fie educat religios, iar familia s-ar opune,
ASUR e gata sa militeze pentru acest drept al copilului!
>
>       ASUR: „maniera actuala de predare a religiei corespunde
perfect definitiei îndoctrinarii".
>
>       Acuzatia este injusta, deoarece educatia religioasa are ca scop
cultivarea propriei identitati spirituale a elevului si promovarea
iubirii de Dumnezeu si de oameni în comportamentul sau din societate.
>
>       ASUR: „predarea se face de o maniera confesionala,
oferindu-se o singura viziune asupra fenomenului religios".
>
>       Predarea în ?coli a religiei se face pe o baza teoretica si
la nivel general, ea urmarind formarea sau educatia spirituala a
elevului. Asa cum geografia ofera cunoasterea configura?iei spa?iale a
Pamântului, esen?iala pentru cunoa?terea patriei ?i planetei, iar
istoria ofera cunoa?terea succesiunii temporale a genera?iilor umane,
religia ofera perspectiva comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu
?i oameni, între Creator ?i creaturi, între persoane ?i între
popoare. Drept urmare, a afirma ca studiul religiei în ?coala este o
îndoctrinare, dovedeste faptul ca viziunea clar anti-religioasa pe
care o ofera ASUR nu este nicidecum integrativa, ci una exclusivista.
>
>       ASUR: „se urmareste izolarea copiilor de orice conceptie
alternativa prin sfaturi de genul: sa ne alegem prieteni credinciosi sau
prin catalogarea drept 'pacatosi' a celor care cred altfel decât ne
învata Biserica Ortodoxa".
>
>       Biserica Ortodoxa Romana, prin rela?iile pe care le are cu alte
culte, atât din România, cât ?i din afara ?arii, nu da dovada
de exclusivism. Nicaieri în înva?atura cre?tin-ortodoxa nu se
precizeaza faptul ca cei care sunt de alta religie sau confesiune sunt
"pacato?i". Mai mult, constatam ca pentru ASUR a fi ortodox
înseamna anti-stiintific, bigot, izolat. Desi liberali în
gândire, membrii ASUR devin extrem de intoleranti si exclusivisti
când e vorba de religie.
>
>       ASUR: „profesorii de religie fiind la cheremul cultului
respectiv (si al structurii teritoriale locale în special), trebuie
sa respecte întru-totul dogma bisericeasca. În caz contrar, li se
poate retrage avizul si îsi pierd automat locul de munca."
>
>       Profesorii de religie nu se afla "la cheremul" nimanui
din structura Bisericii Ortodoxe Române când ace?tia predau
disciplina religie în ?colile publice din ?ara noastra. Ei sunt
angaja?i ai unei institu?ii de înva?amânt ?i respecta ca oricare
alt profesor, regulamentele de organizare ale acesteia, fundamentate pe
Legea educa?iei nationale. Ora de religie poate fi predata numai de
personalul didactic calificat ?i abilitat în baza protocoalelor
încheiate între Ministerul Educa?iei ?i cultele religioase
recunoscute oficial de stat (art. 18, alin. (3) din Legea educatie
nationale). Cazurile de indisciplina ale profesorilor sunt sanctionate
potrivit reglementarilor în vigoare.
>
>       ASUR: „si mai grav, copiilor, inclusiv celor din clasele
primare, li se repeta obsesiv despre 'pacat', 'iad' si 'diavoli',
inducîndu-li-se ideea ca nerespectarea cu strictete a 'poruncilor'
îi condamna la 'osînda vesnica'.
>
>       Reprezentantii ASUR prezinta problema pacatului în mod
simplist si superficial, nu existential si social. Libertatea omului nu
este indiferen?a spirituala, ci capacitatea acestuia de a alege valori
care îmboga?esc via?a persoanei ?i a comunita?ii umane. În acest
sens, valorile oferite de educa?ia religioasa sunt extrem de necesare,
întrucât ele reprezinta pentru tineri un reper spiritual esen?ial
?i un liant existen?ial între toate cuno?tin?ele dobândite prin
studiul celorlalte discipline. Valorile cultivate ?i virtu?ile
încurajate în cadrul orelor de religie sunt necesare sanata?ii
spirituale a persoanei ?i a comunita?ii. Religia îl înva?a pe
copil ?i pe tânar iubirea fa?a de Dumnezeu ?i de oameni, credin?a,
speran?a ?i solidaritatea, dreptatea ?i recuno?tin?a fa?a de parin?i ?i
fa?a de binefacatori, darnicia ?i harnicia, sfin?enia vie?ii, valoarea
eterna a fiin?ei umane, binele comun ?i frumuse?ea sufletului profund
uman, cultivat ?i îmboga?it prin virtu?i si fapte bune.
>
>       ASUR: „Pentru evitarea potentialelor abuzuri împotriva
acelor copii care studiaza totusi religia, ASUR recomanda parintilor
urmatoarele:
>       • sa ceara referinte despre persoana care preda orele de
religie
>       • sa solicite planurile lectiilor care urmeaza a fi predate
copiilor
>       • sa discute periodic cu copilul si sa îi explice de ce
la orele de religie i se predau lucruri în contradictie flagranta cu
cele învatate la celelalte materii
>       • sa fie atenti la aparitia unor modificari radicale de
comportament a copiilor (dezvoltarea unor obsesii legate de moarte, de
pacat, de iad, tulburari de somn sau de nutritie, înstrainare de
prieteni etc.) si, daca este cazul, sa apeleze la consiliere
psihologica."
>
>       Biserica Ortodoxa Româna, prin predarea religiei în
?coala, propune modele viabile de bunatate ?i sfin?enie, oferind
tinerilor repere în via?a de familie ?i în viata sociala. Educa?ia
religioasa reprezinta un factor de stabilitate ?i de comuniune în
societatea româneasca ?i nicidecum "dezvoltarea unor obsesii
legate de moarte, de pacat, de iad, tulburari de somn sau de nutri?ie,
înstrainare de prieteni". Ea apara ?i promoveaza identitatea
spirituala ?i demnitatea persoanei care traie?te astazi într-o lume
din ce în ce mai pluralista, confuza ?i individualista din punct de
vedere spiritual ?i social, unde prinde tot mai mult contur un model
degenerativ de viata în care sunt la moda: minciuna, ho?ia, corup?ia,
în?elaciunea, tradarea, vulgaritatea, pornografia, violen?a de toate
tipurile etc. Toate acestea, însa, reprezinta negarea valorilor
crestine tradi?ionale.
>
>       Textul ASUR este vadit anti-cre?tin, de factura umanist-ateista,
când insinueaza ca Biserica sus?ine adevarul în contrast cu
?tiin?a. Anii grei ai dictaturii comuniste, cu ateismul ei zis
„stiintific" si impus în ?colile de stat, contrar voin?ei
unui popor religios, ne-au înva?at sa nu mai dorim cultura fara
credin?a, ?tiin?a fara spiritualitate, materie fara spirit, cunoa?tere
fara comuniune, filosofie fara speran?a ?i, îndeosebi, ?coala fara
suflet, adica educa?ie fara religie, mai ales la vârsta
întrebarilor existen?iale ?i a formarii spirituale a tinerilor.
>
>       ASUR: „Includerea din oficiu a elevilor la orele de religie,
fara a tine cont de opinia lor, încalca art 24, al (1) si articolul
25 din legea drepturilor omului."
>
>       Biserica propune, nu impune valori. Întrucât libertatea
reprezinta un mare dar oferit de Dumnezeu omului, educa?ia religioasa
trebuie asumata în mod liber, conform dorin?ei parin?ilor ?i
copiilor. În acest sens, Biserica a respectat deciziile comunita?ilor
locale, în concordan?a cu prevederile articolului 26 alin (3) din
Declara?ia Universala a Drepturilor Omului: "parin?ii au dreptul de
prioritate în alegerea modului de educa?ie acordata copiilor
lor". Asadar, Biserica respecta si binecuvinteaza, în acelasi
timp, libertatea copiilor si a parintilor acestora.
>
>
> Cu stima,
> Dicu-Sava Cristian
> www.dsclex.ro
> http://arid.wordpress.com
>

Raspunde prin e-mail lui