Stii, de fapt este interesant de observat ca in Romania este asa o bataie de joc a mediului inconjurator ca sa renteze exploatarea.
Pe aici multe mine de aur au fost abandonate de mult pentru ca nu renteaza.
Dan G
On 1/6/2012 12:08 AM, ARIN wrote:



LOL, astia vor sa dea de inteles ca in Romania nu se fura (poate chiar MAI rau ca in Italia) sau / si ca minerii din Romania ar lucra corect... ce idee!!! :)))))))))))) Ma rog! ce nu zice lumea pentru banii lu' Naumovici... adica ai lu' RMGC >:))
Codruta

    *From:* M Cristian Ioan <mailto:cristio...@gmail.com>
    *Sent:* Friday, January 06, 2012 6:48 AM

    ai vazut comentariile?
    sunt destui care repeta ca un ppagal “ce treba are cu noi? aia a
    fost in Sardinia, teritoriul Mafiei, unde se fura si asfaltul. Si
    s-a inatmpalt in anii ‘90, intre timp tehnologia a evoluat, acum
    este sigura. Normele UE impun o concentratie f mica de cianuri,
    iar banii pentru  de-poluare sunt varsati intr-un cont special”
    toate obiectiile CONNCRETE la recla de mai sus nu primesc niciun
    raspuns, decat “de ce dati tendentios exemple negative, si nu
    spuneti cand firmele miniere au adus belsug si prosperitate in
    tarile unde au exploatat!”
    *From:* Ionas Adrian <mailto:hydropower...@yahoo.com>
    *Sent:* Thursday, January 05, 2012 10:48 PM
    *Subject:* [protest-ro] Cât de ”responsabile” sunt firmele de aur
    în Uniunea Europeanã.

    Dezastrul de la Furtei (Italia, 2008).

    Goana dupã aur a început aici la sfâr&#537;itul anilor 80, când
    speciali&#537;tii de la Facultatea de Inginerie a
    Universitã&#539;ii din Cagliari au descoperit existen&#539;a în
    zonã a unor zãcãminte de aur &#537;i argint. Marile companii au
    strigat "prezent" la apel. În 1988 s-a fondat un joint-venture
    între Progemisa (o societate de prospectare geologicã sardã), o
    societate producãtoare de utilaje, Societatea Italianã a Minelor
    &#537;i Agip. Cum Agip a abandonat dezvoltarea sectorului minier,
    locul ei a fost luat de douã companii australiene (una de
    explorare &#537;i una de exploatare minierã). Din cartelul format
    de Progemisa &#537;i cele douã societã&#539;i australiene s-a
    nãscut, în 1993, Sardinia Gold Mining. Metoda "minierã" folositã:
    minã de suprafa&#539;ã &#537;i extrac&#539;ie a aurului prin
    cianurare. În prezen&#539;a oficialitã&#539;ilor locale &#537;i a
    investitorilor, în 1997, au fost turnat primul lingou de aur de la
    Furtei.

    Afacerea a fost preluatã apoi de firme canadiene, ultima fiind
    Buffalo Gold, care, în decembrie 2008, a intrat în faliment. Acum,
    se trage linie &#537;i se pun în balan&#539;ã câ&#537;tigurile.
    &#536;i pierderile. Cel 4,3 tone de aur &#537;i 6 tone de argint
    extrase au fost vândute cu 80 de milioane de euro (pre&#539;ul
    aurului &#537;i argintului din acea perioadã). Cea mai mare parte
    a veniturilor a rãmas în conturile ac&#539;ionarilor. Contrar
    a&#537;teptãrilor însã, proiectul nu a produs însã nici
    bogã&#539;ie pentru zonã &#537;i nici nu a garantat siguran&#539;a
    locurilor de muncã dupã închiderea exploatãrii. Câteva zeci de
    oameni au rãmas sã lucreze voluntar pentru men&#539;inerea
    nivelului de alertã în bazinul cu cianuri dupã ce instalarea a
    douã pompe a e&#537;uat. Cu toate acestea, infiltrarea cianurilor
    &#537;i a de&#537;eurilor toxice în pânza freaticã nu a putut fi
    împiedicatã, acestea revãrsându-se pe pã&#537;unile din apropiere.
    Tone de de&#537;euri toxice, acumulate în cei 11 ani de exploatare
    sunt, pur &#537;i simplu, abandonate.



Raspunde prin e-mail lui