... e doar bolnava... putin... parerea mea >:)
Cu toate astea, faptul ca nu a fost semnat contractul de privatizare pentru CUPRUMIN, parca-parca mi-ar da ceva sperante... desi sunt curioasa daca nu cumva si acolo (faptul ca a fost acceptata firma aia la licitatie) n-or fi fost ceva "dedesubturi" >: Codruta --- http://www.dw.de/dw/article/0,,15863778_page_0,00.html În ultimii doi ani, politicienii cu cele mai înalte functii în stat au exercitat o puternica presiune în favoarea companiei miniere de la Rosia Montana, în ciuda unor grave vicii de legalitate. Justitia din România a dat o dovada convingatoare ca a învatat sa reziste ispitelor si presiunii politice. În ziua de 5 aprilie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat sentinta prin care anuleaza planurile de urbanism corelate cu proiectul minier propus de Rosia Montana Gold Corporation. Compania miniera si-a propus sa stramute vechea localitate Rosia Montana ca sa faca loc unor ample excavatii si a obtinut în acest scop aprobarea Consiliului local. Din 2002 si pâna astazi localnicii (reuniti în asociatia Alburnus Maior), care au refuzat sa cedeze presiunilor, s-au luptat sa demonstreze ca aprobarea planurilor de urbanism a fost un tipic act de coruptie. Planurile cu pricina au fost finantate exclusiv de RMGC si au fost votate de un consiliu din care faceau parte si unii dintre angajatii acestei companii. Cum a fost însa posibil? Nu este un secret pentru nimeni ca nu doar la Rosia Montana, dar si în Bucuresti si în alte orase, planurile de urbanism au fost mereu modificate dupa interesele dezvoltatorilor imbiliari. "Caracatita" are brate lungi si nenumarate, dar în afara acestei triste realitati sociale, a existat în cazul Rosia Montana si un factor politic favorizant. Începând din campania electorala din 2009 si apoi periodic la câte sase luni, presedintele Traian Basescu i-a acuzat de lasitate pe ministrii care au tergiversat avizarea proiectului minier, cerându-le sa accelereze procedurile. Ultima data când a cerut deschiderea exploatarii, a fost luna trecuta în cursul unui lung discurs tinut în Parlament. Argumentatia presedintelui a fost mereu modificata dupa împrejurari. Initial a afirmat ca proiectul ar aduce mari beneficii financiare statului, dar, dupa ce a fost vadit ca statul nu mai detine practic nici 1% si ca redeventele sunt foarte mici, a fost nevoit sa invoce alte argumente. Presedintele avea sa spuna la un moment dat ca România are nevoie de aur pentru rezervele sale de la Banca Nationala, dar dupa ce oficialii Bancii Centrale au dezmintit acest lucru, presedintele a schimbat din nou discursul. El a revenit în ultimele dati cu argumentul locurilor de munca, omitând iarasi sa spuna ca pretul platit pentru aceste locuri de munca ar întrece cu mult beneficiile. Dar nu numai presedintele, ci si PDL a militat în favoarea proiectului cu cianuri considerând ca opozitiile sunt artificiale si ca sunt instrumentate de forte oculte. În cadrul unei ample dezbateri care s-a desfasurat în Parlamentul European, deputatul european Traian Ungureanu avea sa spuna textual ca cei care se opun utilizarii cianurilor în minerit sunt actorii sau victimele unui complot politic. Ulterior avea sa precizeze ca ar fi vorba de un complot maghiar. Traian Ungureanu, care nu facuse eforturi sa se informeze, nu stia însa ca în România fusese initiat un proiect de lege menit sa interzica cianurile si ca primul sau semnatar a fost Gheorghe Funar, iar al doilea Peter Eckstein Kovacs, ceea ce arata, fara dubiu, ca opozantii reprezinta pur si simplu spiritul local ardelenesc si nu alte forte sau interese straine. Deputatul european nu stia de asemenea ca Mitropolia Ortodoxa a Clujului se exprimase în nenumarate rânduri împotriva acestui proiect, dupa cum ignora ca Academia Româna si Academia de Stiinte economice produsesera rapoarte ample care avertizau asupra riscurilor implicate de o asemenea exploatare. În fine, deputatii europeni care au votat în favoarea cianurilor omiteau pur si simplu dreptul elementar al localnicilor de a-si proteja proprietatile si de a-si conserva modul de viata. Parlamentul European, în ciuda pledoariilor deputatilor democrat-liberali din România, a adoptat cu larga majoritate de voturi o Rezolutie care solicita Comisiei Europene sa interzica cianurile. Exceptie fata de grupul PDL a facut atunci deputata Monica Macovei care a atras atentia si ulterior asupra gravelor carente de natura legala ale proiectului minier. Într-adevar, aspectele legale s-au dovedit în cele din urma a fi componenta cea mai vulnerabila a proiectului. Daca argumentele privitoare la patrimoniul istoric au fost nesocotite uneori chiar de intelectuali avizati, care au dat înapoi în fata punctului de vedere al presedintelui Traian Basescu, sau care au fost cooptati de RMGC în diferite comitete profitabile, daca cele privitoare la mediu au fost ironizate de ultraliberalii care militeaza pentru "modernizare", daca cele referitoare la dreptul la proprietate au fost trecute sub tacere, aspectele de legalitate nu au mai putut fi nesocotite. Este nu doar meritul celor care au luptat în Justitie 10 ani încheiati, ci si al Justitiei însesi care dezminte astfel ca România ar fi o tara iremediabil corupta. Horatiu Pepine
