Vorbind de http://www.madein.ro


Eu sint cam de multisor pe alte meleaguri. Din curiozitate, acum 10 ani,
m-am rentors pentru prima data, pe meleagurile natale.
Era imediat dupa Revolutie. Ceausica si cohorta erau dusi de mult (vorbind
relativ) si tara incerca sa si gaseasca drumul pe
poteca Libertatii. Pentru prima oara in istoria ei, Romania era cu adevarat
Libera, ne fiind controlata de nici un mediu political
exterior. Era numai normal sa se poticneasca pe drumul asta nebatut.

Despre o astfel de poticneala vreau sa va povestesc acum, poticnela care
pentru Dv., cei din tara, chiar si acum, ar parea un lucru normal, dar care
pentru noi, cei din Diaspora, a dat imediat o indicatie sigura si de
nedezbatut ca Romania mai are drum lung pina va deveni, in sfirsit, self
constienta si demna de a fii acceptata in sinul Comunitati Tarilor Europene.

Era Marti seara si gospodarul casei unde eram gazduiti, Petrica, se dusese
la Alimentara sa mai cumpere ceva Molan ca avea de gind sa stea noaptea
tirziu - pina la 1 dimineata - sa vizioneze pe Tembelizor pr RJ din Dallas.
Si RJ fara Molan parca nu-i mergea lui Petrica de loc la inima. Intre timp,
pe ecranul televizzorului se desfasurau stirile de seara. Ascultam cu o
jumatate
de urche numai cind deoadata ceva mi-a prins atentia. O jurnalista tinerica,
cam vreo 25 de ani, folosind un kilogram de
vopsele de fata si ruj, intervevia in grup de tarani intr-o circiuma
nedescripta pe undeva la marginea unui catun.

Prin ferestra din spatele grupului se vedea o gradina insorita - era amiaza
mare - si o gospodina hranind niste pui de gaina.
Taranii, un grup pestrit de vreo 6 persoane intre 3o si 5o de ani, sedeau in
jurul unei mese patrate de lemn care avea nevoie urgenta de o desinfectare
solida. Pe ea, doua sticle pe jumatate pline cu un continut lichid
transparent si cu o eticheta galbena scrisa mare "TUICA" si sase pahare
aprope goale.
Ce-mi prinsese atentia a fost intrebarea reporterei : "Pai bine -zice ea-
oameni buni, e ora doua'spe jumate si voi nu sinteti pe cimp inca. Sinteti
in greva? "

Greva taraneasca??? Asta e ceva nou, zic eu. Merita de urmarit . Si cu o
limba cam peltica, cel mai batrin de la masa explica :
"Dapoi, Doamna, vezi matale, nu a mai plouat de mult. Girla noastra, s-a
uscat de mult. si nu mai avem apa nici in fintina. Ne mor vacile de sete,
Doamna".

Stau si ma uit la fata lui cea arsa de soare si plina de riduri adinci de un
deget. Om muncit, nu gluma, gindesc eu. Dar ce face el in circiuma, ziua in
amiaza mare, cind vacile lui mor de sete? Cred ca aceeas intrebare i-a
fulgerat si reporterei deoare o aud imediat ca intreba.
"Si ce faceti fratilor aici?"

 "Dapoi, Domana - vine raspunsul- am facut petitie la primarie acum sase
luni sa aprobe sa trimita armata sa ne faca o groapa de apa noua pentru
vaci, si ne-a promis ca vin azi. Dar povestea asta se repeta in fiecare
saptamana! Si vacile noastre se duc una cite una "

Stau si ma holbez la ecran. Sase barbati voinici, in plina putere, au facut
petitie sa vina armata sa le faca o groapa de apa?
Si de sase luni asteapta in circiuma in loc sa puna mina si sa si-o faca
singuri ? Intre timp animalele lor more de sete ?!

Si atunci am inteles pe loc. Atituninea comunista care e inradacinata in
oamenii astia simpli isi arata fata. Sa lucram cit de putin,
sa pumen povara pe umerii altora, sa nu ne luam raspunderea dar sa asteptam
retributie de peste tot ...
Si a devenit limpede ca cristalul, acum zece ani, ca Romania are un drum
lung, tare lung, pe poteca dezbararii atitudinilor balcanico/comuniste.
Acesta povara nu pote fii inlaturata in zece ani. Nici in douzeci...
Mai sint cel putin doua generatii pina cind Romania va putea cu adevarat sa
se alature, cu mindrie, tarilor dezvoltate economic si social.

Sper sa nu supar prea mult cu povestioara asta. Dar unele evente ti se'nfig
in memorie asa de puternic  incit nici dupa aproape
douzeci de ani nu le pot uita. Ochii batrinului din circiuma ma urmaresc si
acuma parca intrebindu-se mereu si mereu ... "oare va veni armata azi?"


Well, cam asta este cu "atunci". Dar azi nu e mai diferent. Avem o statie de
Televiziune pe cablu chemata Romanian Voice ...
Nu exista emisiune in care sa nu vedem ceva somitati din Trara care se'trec
care mai decare sa declare ca au nevoie de
"ajutorul" Diapsorei ca sa readuca Romania pe fagasul vietii normale. Ma uit
cu greata la acesti cersetori si-mi spun mereu
in gind ca ei nu reprezinta cu adevarat Poporul Rominn ci nupai un partid
politic are a devenit dominant prin masinatii si intrigi.



Alex, plingind ...


This Material is Copyrighted by Alex VonYonkers (C)
June 8th, 2001







---
Send e-mail to '[EMAIL PROTECTED]' with 'unsubscribe rlug' to 
unsubscribe from this list.

Raspunde prin e-mail lui