GARA DE NORD se muta - atunci de ce se mai construieste pasajul supra-teran
Basarab ?
Gara de Nord nu se demolează, se modernizează
de Florel Manu, Adevarul
http://www.adevarulonline.ro/2006-11-24/Bucuresti/gara-de-nord-nu-se-demoleaza-se-modernizeaza_207947.html
Planurile urbanistice ne arată că Bucureştiul se blochează
pe zi ce trece. Anumite construcţii şi realizări făcute în
urmă cu zeci de ani nu îşi mai au locul într-un oraş care
trebuie să se dezvolte. Aşa este văzută şi Gara de
Nord, ca un obiectiv care trebuie să sufere anumite modificări.
Arhitecţii sunt mai îndrăzneţi şi spun cu adevărat
care este problema. Nu gara, ca locaţie este problema dezvoltării
urbane, ci tot traseul de 12 kilometri al liniilor feroviare, care intră
în oraş, şi al celorlalte utilităţi care au fost construite
în ultimele două secole, într-un Bucureşti care era vizibil mai mic.
Aşa cum văd problema urbaniştii, la capătul liniilor se
află construcţia Gării de Nord, depăşită fizic,
dacă e vorba să ne luăm după normele europene.
"Aşa cum arată acum Gara de Nord nu are legătură cu normele
unei eurogări. Peroanele trebuie să aibă o anumită
deschidere, sunt nişte norme de siguranţă a
călătorilor care trebuie respectate. Sunt, practic, mai mulţi
factori care se iau în discuţie în această problemă",
susţine arhitectul Viorel Hurduc. Ca opinie personală, arhitectul
vede Gara de Nord mutată, însă valoarea arhitectonică nu va
suferi modificări.
Argumentele urbanistice par să atragă atenţia asupra unei
probleme care nu a fost dezbătută cu mai multă responsabilitate.
"Moştenirea Gara de Nord în inima Bucureştiului... e bine că o
avem. Însă există o problemă. Liniile despart oraşul în
două: estul de vest, pe o lungime de 12 kilometri. Dacă privim
oraşul în interiorul lui, vedem că nu e traversabil",
argumentează Hurduc. Din acest moment, arhitecţii au început să
caute variante de rezolvare. Ele sunt simple. Nu suntem singurii care avem gara
în mijlocul oraşului. "Parisul, de exemplu, are mai multe gări în
centrul oraşului, şi au început un program de a recupera terenurile
afectate de calea ferată şi gări. Fie le-au băgat în
subteran, fie le-au adus deasupra, fără a le elimina. Hai să
dăm ca exemplu Rue de France. 250 de hectare care au intrat într-un proces
de
remodelare. 12 ani au lucrat. Au acoperit totul şi au băgat liniile
pe jos", precizează Viorel Hurduc.
Exemple pentru salvarea gării sunt, însă pentru aplicarea lor e
nevoie şi de voinţă politică. Un alt aspect pe care îl
văd urbaniştii este cel legat de ocuparea şi chiar de valoarea
terenului. Gara de Nord se găseşte într-o locaţie
valoroasă, iar o parte din terenul ocupat de ea poate fi remodelat,
aşa cum le place arhitecţilor să spună. Arhitectul Viorel
Hurduc crede că problema poate fi rezolvată fără a se
dărâma nimic. "Discuţia despre mutarea gării i-a determinat pe
mulţi să se gândească: e acum Gara de Nord pe cel mai bun actual
amplasament care poate rezolva Eurogara Bucureşti Nord? Da sau nu?
Răspunsul e nu. Fizic, eurogările nu au sub 14 sau 16 peroane. Noi
acum nu avem posibilitatea să amplasăm, în normele de securitate
europene, între Griviţei şi Giuleşti, mai mult de 12 peroane...
şi
asta destul de chinuit, cu mult efort. În partea de nord-vest a Gării de
Nord există Gara Basarab. Pe mulţi i-a făcut să creadă
că se poate rezolva o gară cu 16 linii europene pe această
locaţie, şi cu o soluţie destul de lejeră", explică
Viorel Hurduc.
Zona Basarab, o rezolvare?
Practic, arhitecţii văd în zona Basarab, între pasajul ce se va
construi la Titulescu şi Podul Grant, o deschidere care poate găzdui
partea tehnică a gării. Întrebarea este ce se întâmplă cu
actualul edificiu al Gării de Nord. Arhitecţii au şi în
această situaţie soluţia. Clădirea, aşa cum a fost ea
construită şi renovată de-a lungul celor peste 130 de ani de
existenţă, va rămâne şi va fi utilizată la fel ca
şi până acum. "În niciun caz nimeni nu se gândeşte să
demoleze clădirea. Construcţia în sine rămâne în picioare, ca un
vestibul de acces spre noua gară. Terenul pe care sunt acum liniile, pe
cei aproximativ 800 de metri, până la Basarab, poate fi reutilizat. Ne
putem gândi chiar şi la parcaje subterane pe două-trei niveluri, cu
modalitate de acces pentru autocare şi autobuze care vin din exterior.
Nu aş exclude şi o staţie de metrou modernă, cu trei-patru
linii. Aici pot fi angrenate toate felurile de mijloace de transport",
lămureşte problema Hurduc.
Idei vechi, rezolvări amânate
Arhitectul recunoaşte că ideile de reorganizare urbană în zona
Gării de Nord nu sunt o actualitate absolută. O mare parte a ideilor
sunt preluate din Planul Director de urbanizare a Bucureştiului din 1935,
atunci când se pusese şi problema construirii pasajului de la Basarab.
În final vrem, nu vrem, Gara de Nord sau mai bine spus întreaga zonă se va
schimba în anii următori. Arhitecţii nu vor însă să se
oprească aici. O altă soluţie, tot de viitor o reprezintă
şi scoaterea liniilor de tren de la suprafaţă şi
introducerea lor pe sub oraş. Însă acest lucru nu reprezintă
numai o decizie politică a conducerii urbei sau a celei de la Ministerul
Transporturilor. Aici se pune şi problema investiţiilor, lucru care
întârzie sau grăbeşte dezvoltarea urbanistică a unui oraş
de talia Capitalei.
http://www.adevarulonline.ro/2006-11-24/Bucuresti/gara-de-nord-nu-se-demoleaza-se-modernizeaza_207947.html
---------------------------------
Ask a question on any topic and get answers from real people. Go to Yahoo!
Answers.
