Pentru cei carora le pasa de orasul nostru Bucuresti - haideti sa strangem dovezile nimicirii acestui oras prin ne-existenta unor planuri urbanistice, prin acordarea de PUZ-uri care schimba padurile in vile, care schimba parcurile in cartiere de blocuri (exemple cu parcuri distruse sau pe cale de a fi distruse nu sunt numai Parcul Bordei), acordarea de PUZ pentru distrugerea patrimoniului cultural, al monumentelor de pe lista nationala a monumentelor istorice protejate. Toate aceste dovezi sa le punem pe o lista. Lista distrugerilor din cauza primarilor veniti "la furat, la luat spaga, la incalcat legea". Lista distrugerilor care afecteaza mai devreme sau mai tarziu, direct sau indirect pe toti bucurestenii (chiar daca poate ca multi sunt in continuare inconstienti). Tocmai de aceea facem aceasta lista a distrugerilor - ca sa deschidem ochii vecinilor nostri, comunitatii din Bucuresti. Lista poate incepe desigur cu distrugerea pepinierelor, a livezilor si viilor, a terenului lasat de Familia Regala Universitatii de Agronomie pentru a cerceta, pentru a avea soiuri mai bune de pomi fructiferi, etc. Vina nu este numai a Rectorului ci si a Primariei care a schimbat destinatia terenului din teren de cercetari, din pepiniera, cercetari pomi fructiferi/livada si cercetari vita de vie - in ce? in teren destinat hipermarketurilor si blocurilor si vilelor. Vina este de cele mai multe ori in schimbarea destinatiei terenurilor, in PUZ-uri date pe relatiui si spagi contrar oricarei ratiuni, contrar intereselor cetatenilor si a natiunii (distrugeri de monumente istorice). Va rog sa incercati sa va aduceti aminte fiecare despre distrugeri de parcuri, demolari de monumente istorice - cladiri de patrimoniu - pentru a crea aceasta lista a distrugerilor, pentru a spune STOP inexistentei unui plan urbanistic coerent si care sa fie respectat. http://www.gandul.info/reportaj/universitatea-multimiliardara.html?3931;904541 Universitatea multimiliardară de Daniel BEFU | 06 SEPTEMBRIE 2007 Universitatea multimiliardară Mai multe imagini...
Să faci agricultură în România nu-i mare sfârâială. În ciuda climatului ostil agriculturii, Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti a înfiinţat o plantaţie de 3 miliarde de euro, care, când va intra pe rod, îi va aduce profituri de peste 20 milioane euro anual. Universitarii au cercetat, au studiat şi în 2000 au concluzionat: culturile de câmp care se pretează cel mai bine la structura solurilor din Bucureşti sunt blocurile, vilele, spaţiile de birouri şi hipermarketurile. Având un teren de 220 de hectare cultivat cu pomi şi viţă-de-vie, dar amplasat cum nu se poate mai prost pentru agricultură, chiar în zona de boom imobiliar Băneasa, rectorul Agronomiei a propus: Haideţi să facem un oraş. if(typeof(ord)=="undefined")ord=Math.random()*10000000000000000; document.write(''); dcmaxversion = 9 dcminversion = 6 Do On Error Resume Next plugin = (IsObject(CreateObject("ShockwaveFlash.ShockwaveFlash." & dcmaxversion & ""))) If plugin = true Then Exit Do dcmaxversion = dcmaxversion - 1 Loop While dcmaxversion >= dcminversion Ioan Alecu propunea conceptul de universitate antreprenorială, despre care românii citiseră din cărţi: Personal, vizitasem 7-8 universităţi de stat din Europa şi Statele Unite ale Americii, care pentru mine au fost un miraj, un miracol, în condiţiile în care veniturile proprii erau mult mai mari decât cele obţinute de la statul respectiv. De multe ori, reprezentau chiar 70% faţă de tot bugetul lor. Aşa s-a născut cel mai mare proiect imobiliar din Europa de Sud-Est, însumând un milion de metri pătraţi construiţi. Proiectul, în ultimii şapte ani, a adus Agronomiei 3,5 milioane dolari, iar începând din 2010, îi va aduce dividende anuale de 10 milioane euro, ce vor sălta din 2015 la peste 20 de milioane, sumă ce va reprezenta 35% din bugetul total al USAMVB. Ideea părea nebunească la început. Nu sunt prea multe situaţii în care pe 220 de hectare să dezvolţi un proiect unitar: Era aproape imposibil. Am inventariat şi n-am găsit nicăieri în Europa, lângă nici o capitală, aşa ceva. Curajosului proiect i s-a adăugat ingredientul românesc. Partenerul care finanţează proiectul este desigur unul controversat. Gabriel Popoviciu, ginerele fostului demnitar ceauşist Ion Dincă şi cumnatul lui Nicolae Badea de la Dinamo, considerat în mediul de afaceri cel mai mare multimilionar necunoscut opiniei publice. Popoviciu s-a asociat cu Agronomia în firma Băneasa Investments SA, aducând 35 milioane dolari în urmă cu şapte ani, pentru un pachet de 50,13% din acţiuni. Din cauza lui Popoviciu, proiectul Băneasa a fost dur atacat în presă ca fiind hoţia secolului. Autorităţile n-au putut însă descoperi până acum nici un element incriminant. Rectorul Alecu crede că, pentru Gigi Becali, tentativa eşuată de-a pune mâna pe terenurile Agronomiei a fost cea mai mare nerealizare a lui. Cu buza umflată, Gigi Becali a ieşit la televizor, la presă şi ne-a atacat pe faţă, spunând că e hoţia secolului. Eu îl înţeleg omeneşte, că prezenţa noastră în preajma proprietăţilor sale l-a afectat foarte mult, pentru că noi făceam altceva decât dânsul. Noi ridicam un oraş, în timp ce la el era o dezvoltare haotică. Asta i-a scăzut valoarea terenurilor, care au cam stagnat la vânzare o vreme. Rectorul Ioan Alecu, prin rectorul Arhitecturii, l-a adus drept consultant pe unul din cei mai buni arhitecţi din lume, românul Mihai Radu, proiectantul piramidei de la Luvru şi câştigător al proiectului de renovare a sediului ONU din New York. Cu toţii au fost de acord că în prima etapă e bine să închirieze terenuri pentru marile supermarketuri din România, idee care nu s-a pus în practică uşor, pentru că negocierile cu aceşti mamuţi nu sunt uşoare. Ei au experienţă multinaţională şi încep considerând că eşti un nimeni, dar le-am căpătat respectul, pentru că n-am fost în postura de oameni înecaţi, care să cedăm pentru că nu mai aveam ce să mâncăm. Multinaţionalele au închiriat 20 de hectare cu 7 euro pe metru pătrat, în condiţiile în care atunci Băneasa era câmp. Hipermarketurile au făcut posibilă trecerea la faza a doua a proiectului: Chiriile ne-au permis să ridicăm primele 800 de apartamente şi 16.000 mp de birouri. Multinaţionalele au fost şi promotoare pentru infrastructură, aducându-ne totul la botul calului pe banii lor, de la alimentarea cu energie electrică, căile de acces interioare, apă şi canalizare. Inclusiv au forţat comunitatea locală şi guvernul să investească cât mai rapid în modernizarea DN1 pentru că se produceau blocaje în circulaţie. În prezent, proiectul din care Agronomia deţine jumătate este estimat la 800 milioane euro, ajungând în 2015 un oraş de trei miliarde de euro, cu 100.000 m² birouri, cu 6000 apartamente de lux, 2000 de vile, un hotel de 4 stele cu 300 de camere, spital, policlinici şi şcoli în care vor locui 25.000 oameni. Nivelul de securitate al zonei Băneasa va spori, odată cu inaugurarea noului sediu al Ambasadei Statelor Unite, întins pe 4,5 hectare, iar rectorul Alecu este în negocieri cu câteva universităţi americane care vor să-şi deschidă filiale în România. Ştiind că-i intră bani la puşculiţă, rectorul Agronomiei e mână largă în proiecte generoase: Primii bani intraţi în vistieria Agronomiei din proiect ne-au permis, ca o premieră în învăţământul universitar de stat românesc de după 89, ridicarea de la temelie a unei facultăţi. Este vorba de Facultatea de Management, proiect de 3 milioane de euro, din care jumătate sunt bani proveniţi din proiectul Băneasa, care va fi finalizată în două săptămâni. La anul se va finanţa 25% din noul sediu întins pe 6000 m², al Facultăţii de Biotehnologii. Grosul banilor de la Băneasa în următorii 2-3 ani va merge în ridicarea unui cămin cu 400 de camere tip garsonieră, de 20 m² fiecare, şi în asfaltarea reţelei de circulaţie, veche de peste 50 de ani. Când dividendele anuale vor urca la 20 milioane euro, cheltuirea banilor va deveni o problemă. În primă fază, banii vor fi direcţionaţi în achiziţia de utilaje pentru lucrat pământul şi modernizarea fermelor din ţară, deoarece Agronomia are un patrimoniu de 8000 ha de teren agricol. Dar e păcat să ţii 20 de milioane-n cont. Trebuie investiţi în alte proiecte care să aducă profit. Deja, firma la care e acţionară Agronomia deţine 10% din proiectul Obor Mall şi Hotelul Păltiniş din Sinaia, achiziţionat în 2001 cu 1 milion de euro, acum cu o valoare de piaţă de 10 milioane euro. În afara proiectelor imobiliare de 3 miliarde de euro, Agronomia este coacţionară şi la societatea City Utilities, un fel de băieţi deştepţi de cartier, care va distribui energia electrică în noul oraş-satelit din Băneasa. În plus, pune la cale înfiinţarea unei firme care să se ocupe de întreţinerea grădinilor celor 2000 de vile şi a spaţiilor verzi din complex, ca să mai salte profitul un pic. [EMAIL PROTECTED] http://www.gandul.info/reportaj/universitatea-multimiliardara.html?3931;904541 --------------------------------- All new Yahoo! Mail --------------------------------- Get news delivered. Enjoy RSS feeds right on your Mail page.