----- Original Message -----
From: "draghici bogdan" <[EMAIL PROTECTED]>
Sent: Thursday, October 07, 2004 12:30 PM
Subject: [stiinta_politica] comunicat de presa - RAPORTUL COMISIEI
EUROPENE - administratie publica, masuri anticoruptie, dialog social
0744 148965; 0723 568280; [EMAIL PROTECTED];
www.forum.functionari.ro
Bucuresti, 7 octombrie 2004
COMUNICAT DE PRESA
Forumul National Sindical din Administratia Publica
(FNSAP), Asociatia Nationala a Functionarilor Publici
(ANFP), Asociatia Academica de Administratie Publica
"EUROPA", Federatia Nationala Sindicala a
Functionarilor Publici (FNSFP) din cadrul CNS "CARTEL
ALFA" considera ca Raportul anual pentru anul 2004
privind progresele Romaniei pe calea aderarii la
Uniunea Europeana reprezinta un cec in alb acordat de
oficialii europeni Cabinetului Nastase, deoarece
realitatea romaneasca nu seamana aproape deloc cu
tabloul realizat cu destula superficialitate de
Comisia Europeana.
Aceasta remarca vizeaza in special domeniul
administratiei publice, al luptei impotriva coruptiei
si cel al dialogului social, a caror evolutie in 2004
este comentata intr-un limbaj mult prea diplomatic de
catre comisarii europeni.
De fapt, oficialii europeni nu fac decat sa prezinte
lista impresionanta de bune intentii exprimate de
Cabinetul Nastase in cadrul strategiilor, programelor
si planurilor de actiune pe care le-a elaborat cu
frenezie si in anul 2004.
"Romania a inceput sa se concentreze asupra
constatarilor Rapoartelor anterioare conform carora
administratia publica este caracterizata de proceduri
incomode, lipsa profesionalismului, salarizare
neadecvata si management slab al resurselor umane. O
strategie de reforma a administratiei publice a fost
lansata in mai 2004. Strategia acopera arii ale
reformei functiei publice, descentralizarii si
deconcentrarii si coordonarii politicilor. Ea
reprezinta o baza buna pentru reforme viitoare si
prioritatea ar trebui sa fie acum implementarea ei.
Reforma functiei publice are ca scop
profesionalizarea sa: recrutare si promovare bazata pe
merit si decisa de competitie deschisa, nivele
adecvate de salarizare, o schema salariala
transparenta si predictibila, management imbunatatit
al resurselor umane si o instruire mai buna." (Cap.
1.1. - EXECUTIVUL - pag. 15-17)
Dovedind o necunoastere evidenta a realitatii,
Comisia Europeana constata un oarecare progres in
reforma functiei publice. Nimic mai neadevarat!
Modificarile aduse de guvernanti Statutului
functionarilor publici au insemnat un regres in
domeniu. Politizarea functiei publice si centralizarea
deciziei in domeniul gestiunii functiei publice au
atins cote incredibile chiar si pentru democratiile
tinere. Accesul la functia publica se face pe baza
carnetului de membru de partid, iar anuntata
depolitizare a prefectilor din 2006 a fost impinsa in
derizoriu din momentul trecerii pe listele
parlamentare a majoritatii prefectilor in functie,
acestia fiind de altfel si liderii judeteni ai PSD.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici a ramas tot
surda si muta la apelurile disperate ale
functionarilor naivi care mai cred in obligatia
autoritatilor de a respecta legislatia in vigoare si
normele europene.
"Cu privire la implementarea acestor obiective, un
anumit progres a aparut in domeniul promovarii si
structurii carierei. Urmand adoptarii Statutului
functiei publice in martie 2003, legislatia secundara
a fost adoptata in perioada analizata (structura
carierei si dezvoltare, structura si functionarea
comisiilor paritare si de disciplina din institutiile
publice etc). intarind capacitatea Agentiei Nationale
a Functionarilor Publici pentru a asigura aplicarea sa
efectiva, aceasta noua legislatie reprezinta un
progres. Principiul promovarii prin competitie
deschisa a fost stabilit si legislatia de implementare
exista. In acelasi timp, procedurile de implementare
trebuie sa fie clarificate si facute mai
transparente."(Cap. 1.1. - EXECUTIVUL - pag. 15-17)
Comisarii europeni se entuziasmeaza in fata
promisiunilor facute de Premierul Nastase cu privire
la majorarea salariilor din administratia publica si
la combaterea coruptiei. Promisiunile sunt usor de
facut, mai ales in an electoral. Realitatea arata insa
cu totul altfel, pentru ca cei patru ani de guvernare
au insemnat acelasi sistem de salarizare demotivant,
care a alungat din sistem foarte multi specialisti.
Guvernantii au preferat un corp de functionari prost
platiti, instabili in functie si tot mai slab
pregatiti, puternic politizati, asadar docili si in
fata unor ordine evident ilegale primite de la
demnitarii care au parazitat administratia publica
romaneasca.
"In domeniul remunerarii, o reforma in doi pasi a
salarizarii a fost agreata de Guvern: o reforma pe
termen scurt, care pregateste o crestere salariala
pentru 2005, si o revizuire comprehensiva pe termen
mediu a structurii gradelor si salarizarii, avand ca
scop asigurarea unui sistem de remunerare transparent,
echitabil si sigur, care ar trebui lansat in 2006.
Acesta este un pas important inainte pentru a atrage
si retine functionari publici competenti. Codul de
conduita pentru functionarii publici a fost adoptat in
februarie 2004. Impreuna cu Statutul revizuit al
functionarilor publici, el asigura cadrul legal pentru
a imbunatati de asemenea in practica responsabilitatea
functionarilor publici. Un acord-cadru a fost semnat
intre sindicatele din serviciul public si Ministerul
Administratiei si Internelor in august 2004." (Cap.
1.1. - EXECUTIVUL - pag. 15-17)
Codul de conduita pentru functionarii publici a fost
adoptat dupa o tergiversare de aproape patru ani si
dupa ce Cabinetul Nastase a incercat sa dezincrimineze
spaga, pe care au redenumit-o "gest de politete". Dupa
violente verbale si fizice la adresa sindicalistilor
care s-au opus unei aberatii legislative, Codul a
trecut intr-o forma cvasi-europeana.
Raportul apreciaza activitatea Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici si a Institutului National de
Administratie (INA), desi prima nu si-a indeplinit
misiunea legala, iar al doilea este o copie fidela a
fostei scoli de partid din epoca comunista "STEFAN
GHEORGHIU". INA detine monopolul pe piata instruirii
functionarilor publici, contrar normelor europene, si
figureaza in actul normativ de acreditare drept
"scoala postuniversitara particulara". Comisia
Europeana a uitat insa acest lucru!
"Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei
Publice (.) a lansat in colaborare cu Institutul
National de Administratie si Agentia Functionarilor
Publici, un program pentru tinerii profesionisti care
va pregati un cadru de manageri medii pentru
administratia publica. Functia manager public a fost
introdusa si cadrul pentru un sistem de promovare
rapida in functia publica a fost definit.
O strategie privind perfectionarea a fost elaborata
si Institutul National de Administratie este
responsabil cu implementarea acestuia. Institutul si-a
sporit oferta de cursuri scurte de management in
administratia publica, finante publice, managementul
fondurilor UE si tehnologia informatiei si a lansat
cursul de un an pentru functionarii publici.
Organizarea si functionarea Institutului si ale
centrelor regionale au fost reglementate printr-o
ordonanta de guvern in iulie 2004. Capacitatea proprie
a Institutului trebuie sa fie dezvoltata in
continuare." (Cap. 1.1. - EXECUTIVUL - pag. 15-17)
Managerul public reprezinta o creatie ciudata a
guvernarii actuale, accentuand discriminarile din
sistem, accentuand monopolul de stat, sfidand
principii legale elementare, satisfacand niste
imperative ce tin de satisfacerea clientelei de partid
si de justificarea irosirii unor fonduri europene
importante. Raportul vorbeste de zeci de milioane de
euro alocate reformei administratiei publice, dar
care, din pacate, au fost cheltuite inutil si
iresponsabil.
Oficialii europeni sesizeaza totusi ca
descentralizarea si autonomia locala sunt realitati
europene neintelese de Guvernul PSD. Exprimarea
pacatuieste prin limbajul mult prea diplomatic. Nu se
spune nimic despre centralizarea excesiva care duce
printre altele la interdictia pe care o are primarul
sau presedintele consiliului judetean de a face
propria politica de personal, deoarece managementul
functiei publice este aproape exclusiv un atribut
guvernamental, desi se incalca normele europene din
nou.
"In domeniul descentralizarii si administratiei
locale, ingrijorarile formulate in Raportul anului
trecut raman valide. Transferul responsabilitatilor
catre autoritatile locale nu a fost insotit de un
transfer adecvat de resurse. Capacitatea de a spori
veniturile locale ramane limitata si legislatia ce
guverneaza transferurile financiare catre
administratia locala este lipsita de transparenta,
acordand o functie puternica de control consiliilor
judetene cu privire la cheltuielile consiliilor
locale. Surse de finantare aditionale pentru
investitii locale (mai ales drumuri si incalzire) sunt
"fonduri speciale" acordate de Guvern. Institutiile
abilitate sa controleze fondurile publice sunt slabe
la nivel local si exista rapoarte credibile privind
resurse publice deturnate pentru interesele unor
grupari politice specifice. Aceasta e o ingrijorare
particulara pentru perioada in care tara se pregateste
pentru managementul fondurilor structurale ale UE.
Majoritatea autoritatilor locale sufera din cauza
capacitatii administrative limitate si fluctuatia
(schimbarea) functionarilor publici locali este mare.
Sistemele pentru managementul resurselor umane sunt
subdezvoltate, salarizarea este slaba si instruirea
este limitata. Data fiind aceasta situatie,
autoritatile locale gasesc dificila implementarea
noilor responsabilitati descentralizate. Eforturi
majore sunt inca necesare pentru a imbunatati
managementul financiar si pentru a remedia lipsa de
tehnologie a informatiei si de indemanari. (.)
Foarte important este ca autoritatile romane au facut
eforturi considerabile sa dezvolte o strategie pentru
gestionarea procesului de descentralizare intr-o
maniera transparenta si stabila. Strategia a fost
adoptata in mai 2004 si identifica prioritatile clare
pentru viitoarea reforma. Important, strategia a fost
pregatita urmarind rezultatele unei dezbateri publice
extensive cu multi interesati importanti intr-un Forum
National. Totusi, reformele propuse sunt inca la
stadiul de desen si implementarea ar trebui asigurata.
Cooperarea efectiva dintre Ministerul Administratiei
si Internelor si Ministerul Finantelor Publice ar
trebui considerabil marita pentru a securiza
eforturile de reforma." (Cap. 1.1. - EXECUTIVUL -
pag. 15-17)
Singurul domeniu in care oficialii europeni dau
dovada de obiectivitate in analiza realizata este cel
privind COMBATEREA CORUPTIEI, recunoscand ca ea este
raspandita in intreaga societate. Este evident insa ca
lupta anticoruptie nu a fost decat declarativ o
prioritate guvernamentala, preferandu-se "executia"
publica a unor gainari de duzina, nicidecum a unor
demnitari de talia celebrului MICKY-SPAGA sau din
clientela partidului de guvernamant care a devalizat
economia nationala.
"Monitorizari si evaluari facute de organizatii
nationale si internationale confirma ca coruptia
ramane o serioasa si larg raspandita problema in
Romania care afecteaza aproape toate sectoarele
societatii. Nu s-au inregistrat reduceri ale nivelelor
percepute ale coruptiei si numarul condamnarilor
reusite ramane scazut, mai ales pentru marea coruptie.
Lupta impotriva coruptiei este impiedicata de
problemele de integritate chiar si in institutiile
care sunt implicate in aplicarea legii si in lupta
impotriva coruptiei. (.)
Schimbari semnificative ale cadrului legislatiei
anticoruptie au fost introduse in aprilie 2004 prin
Ordonanta de urgenta care scadea pragul financiar
pentru declaratiile de avere, scadea valoarea
cadourilor/ospitalitatilor care pot fi primite de
oficialii publici si introducea controale stricte
asupra averilor pentru cei vizati de legislatie. In
general, legislatia romaneasca anti-coruptie este bine
dezvoltata si este in general pe linia acquis-ului UE.
(.)
Totusi, exista loc de imbunatatire pentru a face
posibila in practica monitorizarea declaratiilor
privind conflictul de interese, prin alinierea
conflictului de interese la cele mai bune practici ale
UE, introducand sanctiuni pentru completarea incorecta
sau incompleta a declaratiilor de interese, fiind
vizat transferul de avere catre rude si reglementand
tema probatoriului inainte ca o investigatie sa poata
fi lansata cu privire la averi obtinute ilegal."
(MASURI ANTICORUPTIE - pag. 20-21)
Parlamentul Romaniei, forul suprem al democratiei,
este deservit de un personal care nu beneficiaza de un
cadru legal de nivel european, iar lipsa de
transparenta si transformarea sa in anexa
guvernamentala sunt fenomene evidente si criticate in
Raportul de tara.
"Exista inca un deficit de personal calificat pentru
ambele camere si pentru grupurile politice. Politicile
de resurse umane, incluzand instrumente moderne pentru
selectie, evaluare si promovare a personalului trebuie
sa fie introduse si sunt intarzieri in adoptarea unui
statut al personalului din aparatul parlamentar.
Folosirea ordonantelor de urgenta a continuat,
limitand pozitia Parlamentului in procesul legislativ.
Monitorizarea externa a activitatii comisiilor
parlamentare de catre societatea civila ramane
limitata." (CAP. 1.1. DEMOCRATIE SI AUTORITATEA LEGII
- PARLAMENTUL - pag. 14)
"Rapoartele anterioare concluzionau ca posibilitatea
(capacitatea) Executivului de a legifera prin
ordonante de urgenta a redus transparenta procesului
legislativ, a limitat oportunitatea unei consultari
adecvate asupra proiectelor de legi si a contribuit la
starea de instabilitate legislativa.
Revizuirea Constitutiei in octombrie 2003 a redefinit
circumstantele in care pot fi folosite ordonantele de
urgenta - in vechile prevederi ele erau folosite in
"circumstante exceptionale" in timp ce sub noua
Constitutie ele pot fi folosite in "circumstante
extraordinare". Imediat dupa adoptarea Constitutiei o
scadere notabila in folosirea acestor proceduri.
Totusi, in prima jumatate a anului 2004, acest trend a
fost inversat. In absenta unei definiri clare a ceea
ce poate fi acoperit prin "circumstante
extraordinare", revizuirea constitutionala poate avea
un mic efect practic(.).
Slabiciunile in procesul de pregatire legislativa a
persistat din plin: legile sunt des pregatite in
graba, fara o suficienta evaluare a fezabilitatii,
impactului si implicatiilor bugetare. Necesitatea
consecventa de amendare sporeste instabilitatea
legislativa. Participarea limitata a Ministerului de
Finante la formularea politicilor care au implicatii
financiare semnificative (ex. Investitiile majore
pentru infrastructura, finantarea administratiei
locale) ramane o ingrijorare particulara.
La nivelul de lucru, regulile privind consultarea
formala sunt in general observate, dar coordonarea
inter-ministeriala ramane limitata ca substanta. O
recapitulare majora a perioadei analizate a
concluzionat ca aceasta duce adesea la calitatea
scazuta a produsului legislativ, determinand
dificultati in implementarea si aplicare." (Cap. 1.1.
- EXECUTIVUL - pag. 15-17)
Desi Comisia Europeana nu o spune direct, reiese din
concluziile sale ca dialogul social este doar mimat in
Romania, societatea civila nefiind consultata in
luarea deciziilor care-i afecteaza destinul.
"Constiinta publicului si a administratiei a crescut
in ceea ce priveste drepturile si obligatiile
stabilite de Legea privind accesul la informatie si de
Legea privind transparenta procesului decizional,
asa-numita "sunshine law". Totusi, implementarea
ramane neregulata, mai ales la nivelul administratiei
locale. Legea transparentei decizionale care prevede
publicarea din timp a proiectelor legislative pentru a
permite consultarea si comentariile celor interesati
va spori semnificativ transparenta cand o sa fie
complet implementata.
Pe probleme economice si legislatie referitoare la
mediul de afaceri, Guvernul a mentinut consultari ale
comunitatii de afaceri. Procedurile de consultare au
fost lansate si pentru societatea civila pentru alte
initiative legislative (ex. Reforma judiciara), desi
consultarea participantilor ramane procedurala si
nesubstantiala." (Cap. 1.1. - EXECUTIVUL - pag. 15-17
Oficialii europeni nu spun nimic despre presiunile
politice la care sunt supuse sindicatele, despre
politizarea unui segment important al miscarii
sindicale, despre organismele tripartite care
administreaza importante fonduri publice, dar in care
sindicatele si patronatele au doar un rol decorativ.
Nu se subliniaza lipsa de performante a Consiliului
Economic si Social, o masina de vot la dispozitia
Guvernului PSD, care de multe ori este ignorata in
procesul de elaborare a actelor normative chiar si in
contextul lipsei sale de reactie critica si de
transparenta.
"In ceea ce priveste dialogul social, in ciuda
numeroaselor masuri luate, se pare ca comisiile
consultative bipartite si tripartite sunt in general,
chiar daca sunt operationale, departe de a fi
eficiente. Ingrijorarile raman cu privire la metoda
consultarii partenerilor sociali la nivel tripartit si
cu privire la numarul foarte scazut de contracte
colective bipartite. Legea cu privire la organizarea
si functionarea sindicatelor au fost partial
revizuita: pe de o parte, s-ar putea adminte un
oarecare progres in reprezentarea sindicatelor in
intreprinderile mici si mijlocii, pe de alta parte,
anumite categorii de functionari publici (cele mai
inalte ranguri) nu au dreptul sa apartina sau sa
creeze un sindicat. Forumul WEB care incuraja
consultarea si dezbaterile asupra parteneriatului
social nu mai este operational. Functionarea efectiva
a Consiliului Economic si Social ar trebui asadar
asigurata. De asemenea, desi sindicatele si-au intarit
prezenta in judete, eforturile trebuie sa continue in
promovarea dialogului social autonom bipartit, mai
ales la nivel de ramura si de industrie si sa
imbunatateasca capacitatea partenerilor sociali de
implementare a acquis-ului." (CAP. 13 - POLITICA
SOCIALA SI ANGAJARE - pag. 93)
Comisia Europeana considera ca Romania indeplineste
inca acel criteriu politic fara de care aderarea la UE
ar fi compromisa, iar existenta statului de drept ar
fi pusa sub semnul intrebarii. Cu toate acestea este
evident pentru orice roman informat ca acest criteriu
nu este pe placul guvernantilor, care au mai degraba
nostalgia trecutului totalitar decat a viitorului
democratic european al Romaniei. Finantarea de la
bugetul de stat a unor ONG-uri fidele partidului de
guvernamant este o stare de fapt nociva pentru
democratia romaneasca, iar supunerea la presiuni a
celor care se exprima critic la adresa regimului
aminteste de practici comuniste. Asociatia Nationala a
Functionarilor Publici (ANFP) a fost data in judecata
de o agentie guvernamentala pentru a se obtine
schimbarea denumirii, indicandu-se instantei chiar si
noua denumire pe care asociatia profesionala trebuia
sa o poarte conform vointei guvernamentale.
Modificarea legislatiei cu privire la constituirea
ONG-urilor si a sindicatelor a dus de regula la
restrangerea dreptului de asociere, organizarea
actiunilor de protest fiind tot mai dificila pe masura
ce legislatia este tot mai restrictiva ca urmare a
modificarilor operate de Cabinetul Nastase.
Raportul nu spune nimic despre pseudo-sindicatele
create de guvernanti prin lege, cu scopul
monopolizarii reprezentarii unor categorii
profesionale de catre organizatii agreate de Guvern si
eliminarii din miscarea sindicala a sindicatelor care
refuza sa faca pactul cu Puterea in detrimentul
intereselor membrilor lor.
"Rolul ONG-urilor in viata publica ramane slab. Nu
sunt restrictii privind libertatea de asociere.(.)
Cu privire la drepturile sociale, dreptul la greva
este consfintit in Constitutia romana, desi sunt
cateva exceptii pentru anumite categorii de lucratori.
Numarul grevelor a scazut semnificativ in timpul
perioadei analizate. Pactul de Stabilitate Sociala
intre Guvern, sindicate si confederatiile patronale au
fost reinnoit in aprilie 2004. (.)
In acelasi timp, eficacitatea cooperarii bipartite
este sever limitata de fragmentarea miscarii sindicale
(5 confederatii) si a confederatiilor patronale
(douasprezece). Partenerii sociali sufera din cauza
ratei scazute de acoperire a contractelor
(conventiilor) lor." (Cap. 1.2. DREPTURILE OMULUI SI
PROTECTIA MINORITATILOR - DREPTURI CIVILE SI POLITICE
- pag. 26)
Organizatiile semnatare considera ca Raportul
Comisiei Europene nu prezinta obiectiv realitatea
romaneasca, ceea nu reprezinta un sprijin pentru
firava noastra democratie sau pentru statul de drept.
Nu e de mirare ca unii parlamentari europeni s-au
revoltat la citirea textului acestui Raport anual si
au cerut sa fie luate masuri ferme pentru respectarea
criteriului politic de catre Romania. Se pare ca
concluzia socanta a domnului Johnatan Scheele, seful
Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, conform
careia "cu cat cunosti Romania mai mult cu atat o
intelegi mai putin" se confirma si in cazul
comisarilor europeni, care nu pot fi suspectati decat
de nestiinta, nici pe departe de acceptarea unor
practici guvernamentale care sunt tot mai specifice
unui regim totalitar.
PRESEDINTE,
Drd. Bogdan Draghici
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
Make a clean sweep of pop-up ads. Yahoo! Companion Toolbar.
Now with Pop-Up Blocker. Get it for free!
http://us.click.yahoo.com/L5YrjA/eSIIAA/yQLSAA/RR.olB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/
***
Birou de traduceri autorizate. Contact: Oana Gheorghiu - 252.1947 / [EMAIL PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
