Jurnalul National 19 oct 2004
Canalul Bistroe, in atentia Ministerului Mediului
Autoritatile romane au decis elaborarea unui "plan de masuri pentru
contracararea eventualelor efecte negative" pe care le-ar putea avea
constructia canalului ucrianean Bistroe, plecand de la premisa ca
acesta ar fi finalizat. Planul elaborat de catre Ministerul Mediului
consta, in primul rand, in elaborarea unui studiu complex care sa
determine efectele construirii canalului si, in functie de acesta,
stabilirea unor eventuale masuri ulterioare. Rezultatele finale ale
studiului vor fi primite in luna noiembrie. (Catalin Budescu)
Adevarul 19 oct 2004
Conducerea Camerei Deputatilor nu a aprobat o comisie de ancheta a
cazului Bastroe
Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si
echilibrul ecologic a solicitat Biroului Permanent al Camerei
Deputatilor sa aprobe pornirea unei anchete in Delta Dunarii privind
constructia canalului Bastroe. Comisia de ancheta ar fi vrut sa
cunoasca cu exactitate situatia existenta la fata locului, sa
analizeze datele cunoscute de partea romana in privinta realizarii
investitiei de catre ucraineni si sa vada care sunt consecintele
asupra mediului inconjurator. Comisia ar fi vrut sa se deplaseze in
Delta Dunarii in perioada 19-21 octombrie si sa finalizeze raportul
pana pe data de 8 noiembrie. Conducerea Camerei Deputatilor a
considerat insa ca nu este momentul oportun pentru constituirea unei
comisii de ancheta in acest caz. Biroul Permanent a recomandat
comisiei sa se documenteze temeinic si sa ceara informatii de la
toate ministerele implicate. Conducerea Camerei nu a exclus ca pe
viitor sa se pronunte in favoarea constituirii unei comisii de
ancheta in cazul Bastroe.
Iliescu i-a parat pe ucraineni sefului APCE
Realitatea Romaneasca
Presedintele Ion Iliescu l-a primit ieri pe presedintele
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Peter Schieder,
una dintre temele discutiei vizand implicatiile construirii de catre
Ucraina a canalului Bistroe, se arata intr-un comunicat al
Presedintiei.
Potrivit comunicatului, Peter Schieder a evidentiat bunele relatii
dintre Romania si Consiliul Europei, precum si rolul activ al tarii
noastre in cadrul Consiliului Europei.
Conform sursei citate, in cadrul intrevederii au fost abordate
probleme care afecteaza nu doar Romania, ci intreaga comunitate
internationala, cum ar fi implicatiile construirii, de catre
Ucraina, a canalului de navigatie Bistroe in Delta Dunarii, parte
componenta a patrimoniului natural mondial.
ZIUA
EXTERNE - Marti, 19 octombrie 2004
Romania lucreaza la studiul despre Bastroe
Rezultatele finale ale studiului facut de Romania privind
consecintele asupra mediului in urma construirii canalului Bastroe
vor fi cunoscute la jumatatea lunii noiembrie, a declarat Speranta
Ianculescu, ministrul Mediului, ieri, intr-o conferinta de presa.
Ucraina a realizat un canal navigal prin Delta Dunarii, pe
teritoriul sau, dar fara a informa partile care pot fi afectate de
aceasta constructie, in primul rand Romania. Romania si organisme
internationale au solicitat informatii despre proiect si incetarea
lucrarilor pana la finalizarea unei analize privind efectul asupra
Deltei. Statul roman a alocat fonduri pentru realizarea unui "Studiu
privind consecintele asupra mediului, precum si cele economice si
sociale in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Romania, determinate
de constructia canalului Bastroe din Rezervatia Biosferei Dunarea -
Ucraina". "Studiul va fi realizat de un consortiu de institute de
cercetare romane si va fi coordonat de Institutul National de
Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii.
Studiul va propune actiuni si masuri pe termen scurt si mediu pentru
mentinerea relatiei functionale actuale hidrologice si hidraulice
dintre bratele Dunarii si Delta si actiuni de raspuns pe termen
lung, respectiv un plan strategic de reconstructie ecologica a
deltei in contextul unei utilizari durabile a resurselor. Acest
studiu va cuprinde si un capitol special pentru analiza
consecintelor transfrontiera socio-economic asupra zonei deltei
romanesti, ca urmare a realizarii caii navigabile maritime pe brasul
Chilia", a spus ministrul. Speranta Ianculescu a precizat ca, pana
la 14 noiembrie 2004, va trebui desemnat presedintele unei comisii
de ancheta organizata in cadrul Conventiei de la Espoo privind
evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera.
(L.M.)
Gardianul 19 oct
Autoritatile de la Kiev: Actiunile partii romane pun in pericol
viata oamenilor
Problema relatiilor bilaterale dintre Romania si Ucraina trebuie sa
fie rezolvata la masa negocierilor, in spiritul respectului
reciproc, al bunei vecinatati si intelegeri, nu asa cum se
procedeaza acum, a declarat la o conferinta de presa adjunctul
sefului administratiei presedintiei de la Kiev, Vasili Baziv.
Ucraina, a spus el, "este cu adevarat ingrijorata de modul in care
evolueaza relatiile cu Romania, de caracterul pe care aceste relatii
l-au capatat in ultimul timp". El a amintit de incidentele care au
avut loc in ultima perioada la granita dintre cele doua state si a
estimat ca "asemenea actiuni ale partii romane nu doar contravin
prevederilor protocolului, dar constituie un pericol pentru
navigatia pe Dunare si ameninta viata oamenilor".
O ingrijorare aparte este generata, in opinia lui Baziv, de
incercarile partii romane de a evita o dezbatere legata de situatia
aparuta la frontiera ucraineano-romana. "Acest lucru a constituit,
de altfel, motivul pentru care nu a putut avea loc intalnirea
prevazuta pentru 10 octombrie, dintre imputernicitii pe probleme de
granita ai celor doua tari. Tinand cont de situatia creata, partii
romane i s-a propus din nou desfasurarea de negocieri", a explicat
Baziv.
Gardianul 19 oct 2004 Acest articol a aparut in data de 19
octombrie 2004
Deturnand prin Canalul Bastroe iesirea la Marea Neagra, sustragand-o
controlului international, CSI va dicta in viitor UE
Cine controleaza gurile Dunarii dicteaza economic si strategic
Europei de Est
Dr. Mircea Dogaru
Realitatea istoriei este valabila si astazi, cand nu Imperiul din
sud, ci acela din Rasarit inca poate ameninta Europa civilizata
constituita intr-o Uniune (UE) careia de drept i-ar reveni, prin
romani si Dunarea maritima si limanul Nistrului, si anume aceea ca,
deturnand prin Canalul Bastroe iesirea la Marea Neagra, sustragand-o
controlului international (Canalul Bastroe nefiind nici Suezul si
nici Canalul Panama, ci mana ruseasca si capital obscur in pamant
curat romanesc, adjudecat prin furt de bolsevici in veacul trecut),
CSI va dicta in viitor nu statelor suverane, ci Uniunii Europene!
"Mihai Eminescu: �Europa biruitoare a incredintat poporului roman
paza gurilor Dunarii�"
Germano-traca in antichitatea timpurie (Donaris, Dunavis, Istros
etc.), Dunarea devine, politico-militar, romana in primul secol al
erei crestine, strategii Imperiului intelegand importanta sa ca
frontiera naturala. Iar daca Dunarea Superioara si Mijlocie au fost
adjudecate de germanici o data cu Imperiul de Apus (476), Dunarea
Inferioara si de Jos au ramas ferm in mainile noului Imperiu, romano-
bizantin, apoi bizantin, pana in anul 602 si, cu intermitente, sub
controlul sau, contestat de barbarii slavo-asiatici, pana in veacul
XII al ridicarii Imperiului roman al Asanestilor ("Valaquia care
este tara lui Asan", dupa Guillaume de Rubruck). Etnic, in ciuda
penetrarilor avaro-slave si bulgare, Dunarea Mijlocie a devenit
fruntaria vestica a romanilor si granita Imperiului franc
(carolingian) pana la adjudecarea sa de catre valul de migratie
condus de maghiari, in anii 903-905, in timp ce Dunarea Inferioara a
ramas "axa vietii poporului" roman pana in veacul XIX, cand Serbia
isi adjudeca Timocul (1839) si statul modern bulgar este edificat cu
ajutor rusesc (1878), in teritoriile sudice slavii practicand, ca si
grecii, o politica tenace de deznationalizare a rumanilor si
arumanilor, prin teroare sau persuasiune, potrivit indemnului
lansat, la jumatatea veacului XIX, de ministrul sarb Ilyja
Garasanin: "Da se vlase ne siete" ("Ca romanii sa nu-si dea seama").
Politic, ea a fost disputata de romani, sustinuti de unguri,
rezistenta sud-dunareana si occidentali (in cadrul cruciadelor
tarzii), cu Imperiul otoman care devine stapan absolut, pe ambele
maluri, in 1521, o data cu predarea Belgradului. Cu sprijin
international, malul sau nordic redevine romanesc in anul 1829, iar
sectorul cuprins intre Silistra si Reni (Dunarea de Jos), exclusiv
romanesc in 1878, o data cu eliberarea si reunificarea Dobrogei.
Sector dunarean disputat
Cel mai disputat sector dunarean, exclusiv trac, traco-roman, apoi
romanesc pe ambele maluri, a fost insa, de la aparitia primelor
state in aceasta parte a continentului si pana astazi, ce al Dunarii
maritime, de la confluenta Prutului pana la Isaccea, continuand apoi
cu bratul Chilia pana la varsarea acestuia in mare. Explicatia
consta in faptul ca aici s-au concentrat si se concentreaza
terminalele marilor rute comerciale terestre (si, mai nou, prin
deschiderea canalului Rin-Dunare, fluviale) care au legat si leaga
Europa Occidentala si Centrala, prin trecatorile Carpatilor de
Curbura si Europa de Nord, de-a lungul marilor rauri romanesti Siret
si Prut, prin Marea Neagra si Stramtori de Orient. De aici
importanta istorica a Dobrogei pentru drumurile de uscat si cea
conexa a litoralului nord-pontic romanesc invecinat si brazdat de
rutele Nistrului, Bugului si Niprului.
La Dunarea maritima si, in prelungire, pe litoralul pontic pana la
Nipru s-au strans dintotdeauna, ca urmare a comertului de tranzit,
la mare distanta, bogatiile Europei si aici s-au intalnit cu cele
ale Orientului, motiv pentru care regiunea a devenit de timpuriu
tinta adjudecarii, pe cale economica sau manu militari, pentru toate
puterile euro-asiatice care au visat transformarea Marii Negre
in "lac" propriu.
Marea colonizare greceasca
Bogatia rezultata din controlul rutelor comerciale este explicatia
celor peste 90 de colonii intemeiate de milenieni si megarieni, la
care se adauga cele ale atenienilor in cadrul "marii colonizari
grecesti", pe tarmurile Pontului Euxin. Dintre acestea, o buna parte
au vizat sectorul Dunarii maritime si litoralul tracic nord-pontic,
nu numai pentru produsele si materiile prime pe care tracii le
puteau oferi grecilor, dar si pentru capacitatea de absorbtie a
marfurilor grecesti de catre societatea nord-traca: Istros (Histria)
in 657 i.e.n., Orgame (Argamum, la Capul Dolojman) in aceeasi
perioada, Halmyris (Murighiol), Tyras (in Evul Mediu Moncastro,
Cetatea Alba, Akkerman, Bolgrad, azi Bjelgorod Dnestrovskij), Harpys
(nelocalizat), Olbia la gura Bugului (Hypanis) (azi "Porutino),
Chersonesul Tauric, Pantikapaion si Theodosia in Crimeea etc. Tot
grecii au ridicat si un templu lui Achille, in "insula sfanta" Leuk�
("Alba", Insula serpilor).
Fenomenul colonizarii, din ratiuni economice, va fi reluat, in
veacurile XIII-XV, sub tutela bizantina, apoi otomana, de orasele
italiene, in special Genova si Venetia, ale caror emporii se
intindeau de la Vicina si Lycostomo (Valkov), langa Chilia (la
Dunarea maritima), pana in Crimeea la Caffa si Tana, pe Don,
unificarea Dobrogei romanesti ("Alualak" � "tara romanilor", dupa
Abulfeda), producandu-se tocmai in urma unui razboi romano-genovez
pentru Dunarea maritima, sustinut de despotul Dobrotita (1348-1386),
in anii 1370-1385.
Bogatia Dunarii, subiect de cronici
Pagini elocvente au ramas in cronici, pagini care, prin frumusetea
si poezia descrierii, apartin in egala masura literaturii si
istoriei, pentru a sublinia bogatia acestui "El Dorado" romanesc.
Astfel, cumuland ambitiile varegilor ("urus", "rus"), vikingii
Rasaritului, cu ale slavilor poliani, din mixtura carora isi trage
seva actualul popor slav modern rus, primul dinast cu adevarat rus
al Kievului, capitala Rusiei primordiale, stranepot al legendarului
intemeietor vareg Hrorekr ("Riuric"), nepot al lui Helg ("Oleg", 879-
912), fiu al lui Ingmar ("Igor", 912-945) si al Helgai ("Olga" 945-
957), cneazul Sviatoslav (964-972), ii scria in anul 969, potrivit
Cronicii lui "Nestor", mamei sale ca visa ca "centrul" stapanirii
sale sa se afle pe Dunarea maritima, la Pereiaslavet (Prislav), unde-
si fixase tabara, in campania antibizantina (969-971), motivand: "Nu-
mi place sa traiesc la Kiev, as vrea sa stau la Dunare la
Pereiaslavet.... Acolo se aduna toate bogatiile: din Grecia aur,
pavoloci (suluri de stofa - n.n.), vin si diferite fructe; din
Boemia si din Ungaria argint si cai; din Rusia blanuri si ceara si
miere, si sclavi".
Apa fluviului, �apa izvorului Paradisului�
Cinci veacuri mai tarziu, inteleptul (seihi) Yusuf Sinan dadea glas
visului otomanilor infiltrati in Dobrogea, afirmand ca "Apa Dunarii
care se gaseste in vecinatatea noastra" este "mai preferabila decat
izvorul Paradisului" (Kevser). Si aceasta deoarece in Chilia,
Lycostomo si Cetatea Alba, acesti adevarati "plamani economici" ai
Moldovei (Nicolae Iorga), se adunau toate bogatiile Lumii Vechi,
aici depozitandu-se graul, sarea, mierea, ceara, postavul,
panzeturile, aici se gaseau sturionii cu icrele negre, aici era
locul "de trecere a negustorilor din Kaffa, a negustorilor rusi, a
celor din Dest' (Desti-Kipceak, "Stepa Cumanilor" � n.n.), a
negustorilor lesi si unguri. Intr-adevar, era un loc de trecere
popular si infloritor (Tursun-bey). Un loc ce si-a sporit astazi
vechea importanta economica prin darea in functiune in 1992
a "Canalului Europei".
Dunarea maritima si limanul Nistrului
Dincolo de importanta economica directa, datorata concentrarii
marilor rute comerciale, luand in calcul importanta militara a
acestor rute, ca si a insasi Dunarii � cea mai lesnicioasa cale de
patrundere a ostilor imbarcate in flote, spre inima continentului,
analistii economici si politico-militari sau marii strategi ai
Evului Mediu si modern au definit tinutul dunareano-maritim
romanesc, de la varsarea Prutului, la limanul Nistrului, cu cetatile
sale drept "cheie si poarta la toata tara Moldovei si Ungariei si a
tarii de la Dunare" (Muntenia � n.n.) ca si "cheie si poarta pentru
toata Polonia, Rusia, Tataria si toata Marea Neagra".
In termeni militari, Mehmed II Fatih (1444-1446, 1451-1481),
cuceritorul Constantinopolului (29 mai 1453), a explicat ienicerilor
sai un principiu de geopolitica europeana, valabil si astazi � cine
controleaza iesirea Dunarii la Marea Neagra dicteaza economic si
strategic Europei Centrale si Rasaritene: "Atata vreme cat Chilia si
Cetatea Alba le tin si le stapanesc romanii, iar ungurii Belgradul
sarbesc, noi nu vom avea nici o biruinta". Iata de ce pentru
otomani, nota cronicarul Kivami, trebuie ca acele fortarete sa fie
aduse la tronul stapanirii, iar "hotararea fericita a sultanului
Baiazid Han (Bayezid II Veli, 1481-1512) Gaziul era de a intreprinde
cu ajutorul lui Allah, cat va dainui credinta acea
expeditie...". "Scopul sau era de a-i cuceri fortaretele... dorea ca
pe celalalt mal al Dunarii sa faca sa se citeasca rugaciunea
musulmana".
Si tot peren ramane principiul, enuntat de strategii romani de ieri,
prin glasul lui Stefan cel Mare: cucerirea de catre Imperiul otoman
a acestui sector insemna nu numai infeudarea romanilor, ci punea in
pericol si Europa Centrala si Europa Nordica si marele drum
comercial strategic nord-pontic, ieri al "matasii" si robilor,
astazi al petrolului caspic si gazului metan. Fiind "sigur ca turcul
va veni iarasi impotriva mea, in vara aceasta, pentru cele doua
locuri ale mele, Chilia si Cetatea Alba, care-i sunt foarte cu
suparare", trimitand solia lui Ioan Tamblac, el cerea ajutor in 1478
Europei civilizate, prin intermediul dogelui Venetiei,
argumentand: "Deci, intr-adevar, vreau sa fiu ajutat astazi, caci
vremea nu ne ingaduie a lua masuri mai intinse si Inaltimea Ta te
poti gandi ca aceste doua locuri sunt toata Moldova (deci, Moldova
fara ele este o fictiune � n.n.), si Moldova cu aceste doua locuri e
un zid pentru tara Ungureasca si tara Leseasca. Afara de acestea, eu
zic si mai mult, ca de se vor pastra (astazi, "recupera de catre
romani" � n.n.) aceste cetati, Turcii (astazi rusii � n.n.) vor
putea pierde si Caffa si Craul si va fi usor lucru".
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
$9.95 domain names from Yahoo!. Register anything.
http://us.click.yahoo.com/J8kdrA/y20IAA/yQLSAA/RR.olB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/
***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
