--- In [EMAIL PROTECTED], "Virgil Nitulescu"
<[EMAIL PROTECTED]> wrote:
>
> Denumirea exacta a legii este:
> Lege privind realizarea Catedralei Mantuirii Neamului.
> Dr. Virgil Stefan NITULESCU
> Consilier
> CAMERA DEPUTATILOR
Ma refeream la denumirea Catedralei nu a legii privind realizarea
ei, desi se amesteca putin lucrurile aici...
Din cate cunosc eu denumirea initiala a fost Catedrala Patriarhiei
inca de la aparitia Bisericii Ortodoxe Romane ca Biserica autocefala
la 1885.Denumirea de Catedrala Mantuirii este mai recenta si i se
datoreaza Patriarhului Miron Cristea.
De altfel dupa 1989 citez din site-ul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe
Romane - www.patriarhia.ro :
"Dupa evenimentele din 1989, ideea construirii CATEDRALEI MANTTUIRII
NEAMULUI, cum a fost numita CATEDRALA PATRIARHIEl de catre Patriarhul
Miron Cristea, a prins din nou viata, legata atat de cinstirea
jertfelor inaintasilor penru credinta si unitatea neamului, dar si a
jertfelor pentru eliberarea tarii de dictatura si ateism"
se vede ca cele doua denumiri se confunda.
In orice caz a scrie "catedrala mantuirii neamului prost" este ceva
jignitor...
Redau mai departe, pentru informare, de pe site-ul Patriarhiei,
pentru ca vad ca se aduc acuze aici intr-un mod tendentios,
partinitor, fara sa se prezinte si opinia Patriarhiei:
"Dupa cum se cunoaste, Biserica Ortodoxa Romana, desi ridicata la
treapta de Patriarhie in 1925, nu are nici pana astazi o catedrala
patriarhala, asa cum au toate celelalte Biserici Ortodoxe, ca simbol
al unitatii si autoritatii sale bisericesti si expresie a
prestigiului de care ea se bucura in Ortodoxie si in lumea crestina,
deoarece Biserica cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" de
pe Dealul Patriarhiei, folosita drept catedrala nu este a
Patriarhiei, ci a Arhiepiscopiei Bucurestilor sau a Mitropoliei
Munteniei si Dobrogei, si a devenit de mult neincapatoare.
De altfel, ideea construirii unei catedrale in Bucuresti este veche
si a incoltit, mai intai, in inimile inaintasilor nostri de acum o
suta de ani, dupa razboiul glorios din 1877-1878, pentru a cinsti
dupa cuviinta, in cea mai sfanta traditie romaneasca, eroii care s-au
jertfit, de-a lungul intregii noastre istorii, pentru credinta si
unitatea neamului, dar si pentru independenta de stat a Romaniei.
Recunoasterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane in 1885, a facut
imperioasa aceasta idee de a avea o catedrala in Bucuresti pe masura
noii demnitati a Bisericii. Ea a fost impartasita si, deopotriva, de
forurile conducatoare ale tarii si de carturarii vremii, dar si de
ierarhii, clerici si credinciosii Bisericii.
S-a dorit atunci ca aceasta catedrala sa fie si podoaba orasului,
emblema capitalei Romaniei independente, locul de desfasurare a
slujbelor religioase la marile sarbatori nationale si bisericesti si,
totodata, marturie pentru alte popoare despre inaltele sentimente
crestinesti ale romanilor. Discutiile privind amplasarea acestui
sfant lacas, care se dorea a fi in zona centrala a orasului, cat mai
aproape de Dealul Mitropoliei, au amanat, insa, de la an la an
adoptarea unei decizii concrete in acest scop, incat ideea catedralei
a ramas in stadiul de proiect.
DEMERSUL PATRIARHULUI MIRON CRISTEA
Ideea construirii catedralei a fost reluata in deceniul al treilea al
secolului trecut de primul Patriarh al Bisericii noastre - Miron
Cristea, si generatia sa, ca incununare a jertfelor pentru intregirea
tarii si multumire lui Dumnezeu pentru faurirea statului national
unitar roman in 1918, si a fost numita CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI.
Infiintarea Patriarhiei Romane, in 1925, a readus in actualitate cu
si mai multa vigoare necesitatea acestui sfant lacas, menit sa
marcheze noua demnitate a Bisericii si sa serveasca drept CATEDRALA
PATRIARHALA. Stabilirea locului de amplasare a starnit, insa, o
dezbatere aprinsa in presa. Amplasamentul dorit de Patriarhul Miron
Cristea era in Parcul Carol din Capitala, pentru urmatoarele motive:
� Documentar intocmit de Cancelaria Sfantului Sinod pentru
intrunirea din 4 iunie 2003:
1. Terenul pe care s-a amenajat Parcul Carol, la inceputul
secolului trecut, a aparinut Mitropoliei "Tarii Romanesti inca de la
mijlocul veacului al XVII-lea, cand resedinta acesteia s-a mutat
oficial si definiriv de la Targoviste ia Bucuresti, si a facut parte
din vatra ei istorica. De terenul acesta s-a ingrijit indeosebi
Mitropolitul Filaret (1792-1793), care a cladit acolo o fantana cu un
foisor, ramangndu-i pana astazi numele in toponomia locului: Dealul
si Lacul Filaret. Iar urmasul sau, Mitropolitui Dositei Filitti (1793-
1812), a infrumusetat terenul cu arbori si alei, a amenajat lacul si
a extins foisorul, facand un atractiv loc de odihna pentru
bucuresteni, numit Gradina Filaret;
2. Faptul ca Parcul Carol a fost ales ca loc de
asezare a Mormantului Eroului Necunoscut, simbolul jertfelor
romanesti si al legaturilor cu trecutul nostru istoric, cere ca acest
sfant mormant sa fie strajuit de Catedrala Mantuirii Neamului. De
altfel, cultul sfintilor Bisericii se afla in stransa legatura cu
cultul eroilor neamului. O traditie veche aseaza mormintele eroilor
in jurul bisericilor, iar pe momirntele sfintilor si ale martirilor s-
au inaltat primele biserici;
3. Parcul Carol este cel mai apropiat loc de vechea catedrala si
de Resedinta Patriarhala, care raman vatra seculara a Patriarhiei
Romane, de unde se pot organiza procesiuni la marile sarbatori
religioase si natonale si la intruniri crestine, inlesnindu-se astfel
functia liturgica;
4. Parcul Carol este un spatiu harazit pentru un asemenea
amplasament, raspunzand
randuielilor bisericesti care prevad ca sfintele locasuri sa fie
asezate la loc curat, linistit si elevat, propriu slujbelor
liturgice, iar daca posibilitatile de relief permit, sa
fie ridicate pe o colina sau pe un platou inalt. In Parcul Carol se
constituia, astfel, un
reprezentativ ansamblu monumental, apropiat de Centrul Patriarhal,
care nu numai ca nu stirbea cu nimic frumusetea peisajului, dar si
intregea valoarea, innobiland-o si desavarsind-o.
Acest amplasament dorit de Patriarhul Miron Cristea a fost susfinut
si de unii specialisti, intre care si reputatut arhitect roman
Cristofi Cerchez, care scria in ziarul
"Universul", din 2 martie 1929, urmatoarele despre locul de asezare a
viitoarei catedrale patriarhale: "Eu, un astfel de monument nu l-as
vedea in alta parte decat in Parcul Carol, cu acele frumoase gradini,
cu aceea deschisa si adanca esplanada, cu acea splendida perspectiva,
si anume, pe locul unde se gaseste Palatul Artelor, devenit Muzeul
Militar, care nu sintetizeaza si nu simbolizeaza nimic. Ar fi si un
act de pietate fata de Eroul Necunoscut, care in nici un caz nu
apartine unui muzeu, fie el chiar militar. Eroul Necunoscut este
simbolul mistic al insasi natiunii si el nu poate sta decat mtr-un
loc de pietate".
Piedicile ivite in calea obtinerii terenului in Parcul Carol, l-au
determinat pe Patriarhul Miron Cristea, sa se opreasca asupra locului
de la poalele Dealului Patriarhiei, numit Piata Bibescu Voda, Piata
Unirii de astazi, pe care l-a marcat cu o troita, sfintita la 11 mai
1929, cand a spus urmatoarele: "Rog pe Milostivul Dumnezeu sa reverse
asupra tarii noastre darurile Sale cele bogate, ca din belsugul lor,
nu numai inaltele stapaniri, ci si toti fiii Bisericii sa poata
contribui cat de putin -fie si numai cu dinarul vaduvei din
Sf.Evanghelie - pentru zidirea, terminarea si inzestrarea catedralei
noi, ca astfel, prin caramida sa, ori prin firul de nisip al jertfei
sale,fiecare credincios al Bisericii sa se simta sufleteste legat de
catedrala, de biserica Patriarhiei Romane, de CATEDRALA MANTUIRII
NEAMULUI".
Se facuse, asadar, un mic inceput pentru implinirea acestei dorinte a
inaintasilor si cerinta imediata a Bisericii, mereu amanata pana
atunci. Din nefericire, lucruirile s-au oprit aici, caci vremurile
potrivnice si greutati de tot felul n-au ingaduit ca acest proiect sa
se realizeze nici in timpul Patriarhului Miron Cristea si nici a
urmasilor sai la carma Bisericii Ortodoxe Romane, desi o incercare s-
a mai facut in 1943, pe timpul Patriarhului Nicodim Munteanu, dar
faclia acestei dorinte nu s-a stins, ci ni s-a transmis noua, celor
de astazi.
RELUAREA DEMERSURILOR PENTRU CATEDRALA PATRIARHIEI
Dupa evenimentele din 1989, ideea construirii CATEDRALEI MANTTUIRII
NEAMULUI, cum a fost numita CATEDRALA PATRIARHIEl de catre Patriarhul
Miron Cristea, a prins din nou viata, legata atat de cinstirea
jertfelor inaintasilor penru credinta si unitatea neamului, dar si a
jertfelor pentru eliberarea tarii de dictatura si ateism.
Incepand din 1990, si cu mai multa staruinta din 1992 incoace, Prea
Fericitul Patriarh Teoctist a organizat o larga consultare cu membrii
Sfantului Sinod si ai Consiliului National Bisericesc si cu
personalitati din domeniile culturii, artei, istoriei, arhitecturii,
care au impartasit si sustinut cu caldura reluarea acestui proiect in
Parcul Carol din Capitala, si a initiat, totodata, o corespondenta cu
autoritatile statului in acest scop. Apoi, in februarie 1995, cu
prilejul fesrivitatilor dedicate aniversarii Autocefaliei Bisericii
si infiintarii Patriarhiei, Prea Fericirea Sa a indreptat un apel
catre conducatorii tarii, catre cler si credinciosi, ca sa
imbratiseze ideea construrii catedralei si amplasarea ei in Parcul
Carol. Apelul a fost intampinat cu bucurie crestineasca de intreaga
suflare ortodoxa romaneasca, marturie stand numeroasele memorii si
scrisori de sprijinire a acestei initiative.
In continuare, in septembrie 1995, s-a constituit la Patriarhie, sub
presedintia Prea Fericitului Patriarh Teoctist, Comisia consultativa
pentru construirea Catedralei Mantuirii Neamului) alcatuita din
ierarhi ai Sfantului Sinod si membri ai Consiliului National
Bisericesc: academicieni, profesori universitari, teologi, clerici,
istorici, arhitecti, ingineri si alti specialisti, iar intre anii
1996-1998 s-au repetat interventiile la autoritatile statului si la
Primaria Capitalei pentru terenul din Parcul Carol.
Dupa doua incercari nereusite, intre anii 1999-2002, de asezare a
catedralei in Piata Unirii si pe axul Bulevardului Unirii, pentru
care s-a organizat si cate un concurs de proiecte de arhitectura,
ambele solutii dovedindu-se nepotrivite ca amplasament pentru noua
catedrala, la inceputul anului 2003, Prea Fericitui Patriarh Teoctist
a reluat interventiile la autoritatile statului pentru Parcul Carol.
Intampinand cu intelegerea cuvenita aceasta solicitare, Guvernul
Romaniei, prin Hotararea nr.468 din 18 aprilie 2003, a transmis in
folosinta gratuita a Bisericii o suprafata de 5 ha teren in Parcul
Carol, pe platoul central, ocupata de imobilul fostului Monument al
eroilor comunisti, dezafectat dupa 1990, in preajma MORMANTULUI
EROULUI NECUNOSCUT, langa care trebuie sa se inalte CATEDRALA
MANTUIRII NEAMULUI.
Pentru punerea in aplicare a prevederilor acesteri hotarari de
guvern, Prea Fericitul Patriarh Teoctist a convocat la Patriarhie, in
ziua de 6 mai 2003, Consiliul National Bisericesc si Comisia
consultativa pentru construirea Catedralei Mantuirii Neamului, care
au luat act cu satisfactie de trecerea in administrarea Bisericii a
platoului central din Parcul Carol, gasindu-l cel mai indicat din
toate punctele de vedere pentru viitoarea catedrala si au recomandat
sa se treaca de indata la intocmirea studiilor de amplasament si a
documentatiei preliminare, spre a putea incepe lucrarile
pregatitoare. Totodata, membrii celor doua organisme si-au aratat
toata consideratia pentru fostul Monument al eroilor comunisti, ca
edificiu de arhitectura si realizare artistica, dar au subliniat ca
acesta nu poate coexista cu viitoarea catedrala si au cerut sa fie
translatat sau reconstruit pe alt amplasament, spre a lasa terenul
liber Patriarhiei Romane pentru Catedrala Mantuirii Neamului.
Tot asa gandesc si credinciosii care se vor ruga in viitoarea
catedrala, si intreaga suflare ortodoxa romaneasca, ce considera un
mare pacat sa se negocieze aceasta "piatra neagra" lasata de
dictatura in Parcul Carol cu Altarul Neamului, simbolul luminii
apostolice, pe care poporul nostru a fost chemat sa o poarte in
dainuirea sa. Socotind ca Monumentul eroilor comunisti poate fi
plasat in oricare alta parte a orasului, spre a consemna pentru
posteritate aceasta pagina intunecata din istoria nationala, toti
romanii ortodocsi din tara si de pretutindeni sprijina cu insufletire
asezarea CATEDRALEI MANTUIRII NEAMULUI, cu hramul "Inaltarea
Domnului" si "Sf.Apostot Andrei", in Parcul Carol din Capitala, pe
fostul teren al Bisericii, langa MORMANTUL EROULUI NECUNOSCUT, asa
cum a dorit si Patriarhul Miron Cristea si generatia sa.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
CANCELARIA SFANTULUI SINOD"
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
Make a clean sweep of pop-up ads. Yahoo! Companion Toolbar.
Now with Pop-Up Blocker. Get it for free!
http://us.click.yahoo.com/L5YrjA/eSIIAA/yQLSAA/RR.olB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/
***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
