Senatului Rom�niei,
Comisiei Juridice de numiri,
disciplin�, imunit��i �i valid�ri
Salut�m ini�iativa Domniilor Voastre de a V� implica pentru �mbun�t��irea cadrului legislativ cu privire la situa�ia juridic� a l�ca�elor de cult care au apar�inut Bisericii Rom�ne Unite cu Roma Greco-Catolice (BRU).
Biserica noastr� sus�ine de altfel orice ac�iune care, �ntr-o manier� cre�tineasc� �i civilizat�, cu respectarea legisla�iei interne, a Uniunii Europene �i a Declara�iei Universale a Drepturilor Omului, vine �n sprijinul procesului de repunere �n drepturile fire�ti a tuturor celor care - persoane fizice sau juridice - au avut de suferit �n timpul regimului comunist ateu.
Considerente juridice
Analiza juridic� a O.G. nr. 64/2004 pentru completarea Art. 3 din D.L. nr. 126/1990 privind unele m�suri cu privire la Biserica Rom�n� Unit� cu Roma, Greco-Catolic�, nu face dec�t s� alinieze D.L. 126/1990 cu prevederile Constitu�iei Rom�niei votat� �n 1991 (art. 21) [1], respectiv cu standardele existente la nivel european, stabilite �i ini�iate de Curtea European� a Drepturilor Omului, ce stipuleaz� dreptul fiec�ruia la o judecat� echitabil� �i impar�ial� (art. 6 din Conven�ia European� a Drepturilor Omului).
Completarea Art. 3 �n D.L. 126/1990, prin alin. 2, nu desfiin�eaz� comisiile mixte de dialog, �ntruc�t precizeaz� explicit "�n cazul �n care reprezentan�ii clericali ai celor dou� culte religioase nu ajung la un acord �n cadrul comisiei mixte prev�zute la alin. 1, partea interesat� are deschis� calea ac�iunii �n justi�ie potrivit dreptului comun". Prin urmare acesta nu face dec�t s� dea o not� de constitu�ionalitate vechilor prevederi, care �ngr�deau accesul �n justi�ie consider�nd ca unic� instan�� competent� s� hot�rasc� �n probleme patrimoniale aceast� comisie constituit� din reprezentan�ii celor dou� p�r�i.
�n fapt prevederea Art. 3 din D.L. 126/1990 s-a dovedit de cele mai multe ori imposibil de aplicat deoarece cele dou� p�r�i au interese contradictorii �n cauz� afl�ndu-se chiar patrimoniul revendicat de ambele p�r�i. Aceasta este echivalent cu a pune p�r�ile conflictuale �ntr-o cauz� civil� s�-�i emit� singure hot�r�rea judec�toreasc�. De aceea am considerat �i consider�m cadrul comisiei de dialog o procedur� prealabil� �i amiabil�, apelul la justi�ie fiind o ultim� solu�ie dup� ce dialogul a fost respins sau s-a dovedit f�r� rezultat. Aceast� solu�ie a fost exprimat� explicit de BRU �n cadrul celei de a VIII-a �nt�lniri a Comisiei mixte de dialog Ortodox - Greco-Catolic, ce a avut loc anul trecut la Baia-Mare (cfr. Anexa 01).
Ca urmare a neclarit��ii legisla�iei �n anii scur�i de la D.L. 126/1990, s-au �nregistrat Hot�r�ri judec�tore�ti pe aceast� tem� extrem de diverse. Au existat Instan�e care au negat puterii judec�tore�ti atribu�iile �n judecarea litigiilor privind proprietatea, sau folosin�a l�ca�urilor de cult �i a caselor parohiale, dar au existat de asemenea �i Instan�e care au solu�ionat aceste ac�iuni �n revendicare. Aceast� diversitate impune puterii legiuitoare s� solu�ioneze problema prin lege, pentru a opri �ncercarea puterii judec�tore�ti de a oferi solu�ii prin decizii contradictorii.
Dreptul de proprietate este un drept fundamental, garantat de art. 41 din Constitu�ia Rom�niei �i el trebuie s� fie ocrotit de lege �i de Justi�ie. Principiul op�iunii majorit��ii enoria�ilor, men�inut �i �n cadrul O.G. 64, este aplicabil �n alte chestiuni, iar nu asupra propriet��ii patrimoniale a BRU [2].
Pozi�ia Ierarhilor BRU
�n opinia noastr�, modificarea adus� prin O.G. 64/2004 nu rezolv� problema patrimonial� a BRU.
Mai mult dec�t at�t, V� reamintim faptul c� introducerea Art. 3 �n cadrul D.L. 126/1990 s-a f�cut f�r� consultarea �i acordul Ierarhilor BRU din acea vreme. �n acest sens Conferin�a Episcopal� Rom�n�, a �naintat un protest adresat conducerii Statului Rom�n la doar c�teva zile de la publicarea decretului amintit.
Consider�m c� solu�ia viabil� ar fi ca Statul, �n baza principiului suveranit��ii, s� legifereze asupra problemei �n discu�ie �i s� nu lase solu�ionarea diferendelor patrimoniale la �ndem�na unor comisii care, dup� cum se �tie, nu au reu�it s� ajung� dec�t �n pu�ine cazuri la un numitor comun (cfr. Anexa 02). Prin urmare consider�m c� pe l�ng� modificarea D.L. 126/1990, pentru detensionarea situa�iei, s-ar impune adoptarea unei noi solu�ii legislative, care s� reglementeze situa�ia acestor imobile, deoarece tot Statul, �n 1948, a luat o serie de m�suri prin care s-a creat situ�ia prezent�.
Principiul "autonomiei biserice�ti" ce ar putea fi invocat, nu are un fundament juridic real, �ntruc�t potrivit dispozi�iilor Art. 1 din Constitu�ie, Rom�nia este un stat unitar �n care to�i cet��enii sunt egali �n fa�a legii �i mai mult "nimeni nu e mai presus de lege" (art 16). Consider�m c� un Drept Canonic reglementeaz� doar problemelede credin�� �i interne ale cultului corespunz�tor �i nu diferendele patrimoniale �ntre culte; ca urmare nu poate avea aplicabilitate asupra credincio�ilor unui alt cult.
�n plus, Statul rom�n, principalul vinovat de situa�ia existent�, are obliga�ia moral� �i legal� s� repare abuzurile Statului antecesor, aceasta �n virtutea obliga�iilor cuprinse �n declara�ia nr. 40/34/1995 a ONU cu privire la victimele abuzului de putere, semnat� �i de Rom�nia, raportat� la art. 20 din Constitu�ia Rom�niei din 1991 [3]. La acestea se adaug� amendamentul nr.9 formulat de Adunarea General� a Consiliului Europei, odat� cu intrarea Rom�niei �n acest organism european: "Adunarea face apel la Guvernul Rom�niei s� restituie bunurile biserice�ti".
Aceasta este �n fapt linia Bisericii noastre �n raport cu Statul exprimat� �n mai multe r�nduri prin scrisori �i memorii adresate autorit��ilor de Stat (vezi de ex. Anexa 03), demersuri r�mase, din p�cate, f�r� rezultate concrete sau chiar f�r� r�spuns.
Pozi�ia are sus�inere �i din partea Sanctit��ii Sale Papa Ioan Paul al II-lea care s-a referit explicit �n acest sens cu ocazia instal�rii noului ambasador al Rom�niei pe l�ng� Sf�ntul Scaun, la data de 1 iunie 2002, �n persoana Excelen�ei Sale Mihail DOBRE (vezi Anexa 04). Aceast� pozi�ie a fost subliniat� odat� �n plus �i de Eminen�a Sa Cardinal Moussa I Daoud, Prefectul Congrega�iei pentru Bisericile Orientale, din Roma, respectiv de Eminen�a Sa Cardinal Walter Kasper, Pre�edintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Cre�tinilor, cu prilejul unor vizite efectuate �n �ara noastr� (vezi Anexa 05).
Propuneri operative
�in�nd cont de incapacitatea dialogului de a oferi solu�ii concrete �i reprezentative �n raport cu necesit��ile noastre pastorale, de faptul c� legea 501/2002 excepteaz� de la retrocedare imobilele catalogate ca fiind "l�ca�uri de cult" �i de faptul c� libertatea religioas� nu este respectat� pe tot teritoriul Rom�niei [4], cu deosebit respect, V� �naint�m mai jos, cererile noastre, �n vederea asigur�rii unei egalit��i de �anse �n fa�a legii �i a autorit��ilor civile, pe �ntreg teritoriul ��rii noastre:
Adoptarea de urgen�� a unei solu�ii legislative, �n concordan�� cu normele constitu�ionale ce garanteaz� proprietatea �i cu principiile de drept europene, care s� asigure retrocedarea l�ca�urilor de cult ce au fost confiscate Bisericii Greco-Catolice din Rom�nia. Restituirea vechilor biserici greco-catolice s� fie rezolvat� prin lege de Statul Rom�n, f�r� interven�ia vreunei p�r�i intermediare.
Propunem urm�toarele principii generale, pe care le suger�m legiuitorului:
-
S� fie restituie �n natur� Bisericile Catedrale din Oradea, Baia-Mare, co-Catedrala din Gherla, Biserica Vicarial� din Bucure�ti, Bisericile protopopiale �i m�n�stiri simbol pentru existen�a trisecular� a Bisericii Greco-Catolice din Rom�nia
-
�n localit��ile unde exist� dou� sau mai multe biserici, dintre care una fost� greco-catolic�, �i exist� comunitate greco-catolic� constituit�, s� fie restituit� biserica.
-
�n localit��ile �n care exist� o singur� biseric�, fost� greco-catolic�, �i exist� comunitate greco-catolic� constituit�, s� fie restituit� biserica, urm�nd s� se oficieze alternativ, p�n� c�nd Statul va sprijini construirea de noi l�ca�uri de cult.
V� mul�umim, �nc� o dat�, pentru implicarea Dumneavoastr� �n rezolvarea diferendelor patrimoniale existente �n Rom�nia �i rug�m pe Bunul Dumnezeu s� V� lumineze pentru a putea �mplini misiunea asumat� spre m�rirea lui Dumnezeu �i prop�irea neamului rom�nesc.
�n numele Bisericii Rom�ne Unite, Greco-Catolice semneaz� Ierarhii
Note
[1] "Orice persoan� se poate adresa Justi�iei pentru ap�rarea drepturilor, a libert��ii �i a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate �ngr�di exercitarea acestui drept."
[2] Trebuie s� se �in� seama de faptul c� Statul are obliga�ia s� repare trecerea abuziv� a propriet��ii prin efectul decretului 358/1948 �i nu s� o lase la �ndem�na unor ter�i.
[3] "Dac� exist� neconcordan�� �ntre pactele �i tratatele privitoare la Drepturile fundamentale ale omului la care Rom�nia este parte �i legile interne, au prioritate reglement�rile interna�ionale".
[4] Cfr. ultimele Rapoarte ale Departamentului de Stat pe aceast� tem�
