Cititi in revista Capital
Dupa ce ca taxele si impozitele pe care le platesc
romanii sunt printre cele mai mari din regiune, o buna
parte a acestor bani se risipeste pe masuri sociale
ineficiente. Treisprezece procente din PIB si circa o
treime din bugetul public consolidat. Adica vreo
300.000 de miliarde de lei. Atat va reprezenta, in
2005, factura sociala.
Mai precis, cam 50.000.000 de lei pentru fiecare
contribuabil persoana fizica sau juridica. Pe langa
cheltuielile obisnuite, nota de plata va fi umflata de
nu mai putin de 230 de programe cu caracter social (cu
30 mai multe decat in 2004).
Problema cea mai mare nu este, pana la urma, ca o
treime din taxele si impozitele platite de companii si
de salariati intr-o tara cu fiscalitate ridicata iau
aceasta destinatie, cresterea fata de 2000 fiind de
circa 50%. Adevaratul semn de intrebare apare atunci
cand luam in discutie eficienta reala a acestor
masuri.
Potrivit Barometrului de opinie publica pe octombrie
2004 al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, doar
32% din romani cred ca protectia sociala s-a
imbunatatit in ultimii patru ani, in timp ce 39%
considera ca a ramas la fel. In ciuda fondurilor
imense alocate, 23%, adica aproape un sfert din
cetateni, afirma chiar ca aceasta s-a inrautatit in
ultima perioada.
Desi la prima vedere o astfel de perceptie e mai mult
decat ciudata, ea pare a fi rezultatul firesc al
modului in care actiunile sociale sunt gandite,
planificate si puse in practica. "Sunt mai degraba
idei politice fabricate la nivel central decat decizii
fundamentate pe studii si cercetari", afirma Adrian
Moraru, coordonator de programe la Institutul de
Politici Publice.
Presedintele Comisiei pentru munca si protectie
sociala din Camera Deputatilor, Smaranda Dobrescu,
admite ca au existat unele probleme de aplicare, dar
spune ca, in astfel de cazuri, "legile sunt puse in
concordanta cu realitatea" cu prima ocazie.
Printre masurile pe care reprezentantii societatii
civile le catalogheaza ca fiind cel putin partial
ineficiente se numara programul "Laptele si cornul",
produsele oferite fiind, in destule cazuri, inferioare
calitativ celor cu care sunt obisnuiti copiii.
Nici ajutoarele sociale nu stau prea bine: doar intre
un sfert si jumatate din beneficiarii apti de munca
efectueaza lucrul in folosul comunitatii, ceea ce
inseamna ca, anual, circa 1.000 de miliarde de lei
sunt platiti de pomana.
Si eficienta celor 200 de euro oferiti elevilor saraci
pentru achizitionarea de computere e discutabila:
configuratia minima prevazuta de lege face ca pretul
calculatoarelor sa fie in unele situatii inaccesibil.
Protectie sociala, pe bajbaite
Avalansa de ajutoare si subventii preelectorale isi va
arata cu greu eficienta
In cursul acestui an, Guvernul a lansat sau a
actualizat zeci de masuri sociale. Desi sumele alocate
sunt imense, efectele intarzie sa se vada. Mihai are
20 de ani si e student, iar Cristina, sora lui, are 15
si este in clasa a noua.
Cum in casa lor intra, cel putin oficial, sub 1,5
milioane de lei brut pe cap de membru de familie, in
ultimele luni tinerii s-au trezit ca fac parte din
publicul-tinta a numeroase programe sociale. Cu toate
acestea, de la depunerea unei cereri, insotite de
numeroase acte doveditoare, si pana la a beneficia
efectiv de ajutoarele guvernamentale, e cale lunga.
Pentru ca banii alocati pentru acest an nu sunt
suficienti pentru toate solicitarile, ei nu au decat
sa spere ca vor fi mai norocosi la anul. Nu numai
tinerii s-au trezit asaltati de ajutoare
guvernamentale mai mult sau mai putin eficiente. si
pensionarilor li s-a promis marea cu sarea, de la
pensii mai mari la preschimbarea tichetelor de
reducere la transport pe alimente.
Iar cei cu venituri reduse, fie ei tineri sau mai in
varsta, sunt vizati si de alte nenumarate decizii
guvernamentale, de la subventii pentru telefon si
incalzire pana la cresterea semnificativa a listei
medicamentelor compensate. Cele doua rectificari
bugetare de anul acesta au avut ca subiecte principale
exact masurile de protectie sociala.
Dar sumele vehiculate atunci au fost neinsemnate,
caci, la prezentarea bugetului pentru 2005, ministrul
Mihai Tanasescu a admis ca suma cheltuielilor cu
caracter social reprezinta circa 13% din PIB. Adica
aproximativ o treime din bugetul consolidat! "Nu e
nimic nou ca aceste cheltuieli au crescut sensibil
intr-un an electoral.
Este un semn de dispret la adresa cetatenilor, carora,
dupa ce sunt furati prin acte de coruptie, li se scot
ochii cu generozitatea guvernamentala", spune
presedintele executiv al Partidului Democrat, Emil
Boc. In calitatea sa de primar, Boc se declara
nemultumit si de "descentralizarea sarcinilor fara o
descentralizare reala a resurselor".
si autoritatile locale timisorene sunt deranjate de
acest stil de lucru. Directorul economic al Primariei,
Adrian Bodo, a declarat ca programele sociale dispuse
de Guvern, alaturi de alte sarcini care au fost
trecute in grija autoritatilor locale, inseamna
aproape 20 la suta din buget.
"Subventiile pentru incalzire, de exemplu, ne costa
700 de miliarde de lei, iar pentru ajutoarele sociale
am platit 600 de milioane de lei numai luna trecuta
catre 1.200 de beneficiari, din care numai 300 sunt
apti de munca si doar 100 au prestat munca in folosul
comunitatii", spune el. Nu numai lipsa resurselor este
responsabila pentru lipsa de eficienta a masurilor
sociale.
Nu trebuie neglijate nici fondurile alocate unor
programe a caror utilitate este cel putin partial
discutabila, nici sumele cheltuite fara elaborarea
unor studii inainte sau macar dupa punerea in practica
a unei decizii.
Cat despre legislatia care apare cu intarziere, e
incompleta ori neclara sau despre birocratia
descurajanta, acestea sunt niste reguli de la care nu
se puteau abate nici masurile de protectie sociala.
CHELTUIELI PREZENTE SI VIITOARE
� Indexarea si recorelarea pensiilor - 5.167 mld.
� Dublarea pensiilor agricole - 7.000 mld.
� Ajutoare si subventii pentru caldura - 9.000 mld.
� Compensarea medicamentelor pentru pensionari - 2.300
mld.
� Programul "Bani de liceu" - 500 mld.
� Programul "Cornul si laptele" extins la gradinite -
160 mld.
� Alocatia complementara pentru familiile cu multi
copii - 3.198 mld.
� Calculatoare pentru tineri - 200 mld.
� Alocatia complementara pentru familiile
monoparentale - 1.260 mld.
Probleme sociale cu efecte perverse
Daca pentru destui copii laptele si cornul primite la
scoala inseamna un mic dejun copios, altora le sunt
inutile. In Timisoara, de pilda, produsele oferite in
multe scoli sunt chiar considerate inferioare celor cu
care sunt obisnuiti elevii in familie. si in Bucuresti
sunt din ce in ce mai multi copii care nu se dau in
vant dupa gustarea guvernamentala.
Ba chiar si la tara se intampla ca laptele degresat sa
nu fie agreat de micutii invatati cu alt gust. Este un
exemplu perfect despre cum sunt cheltuite degeaba zeci
de miliarde de lei. In acelasi timp, masurile sociale
presupun si alte sume, de multe ori impresionante,
cheltuite in scopuri logistice.
Normele de aplicare, formularele ori centralizarile,
toate acestea trebuie elaborate, multiplicate,
distribuite, prelucrate si asa mai departe. Nu mai
putin importante sunt cheltuielile facute cu
publicitatea.
Adrian Moraru, coordonator de programe in cadrul
Institutului pentru Politici Publice (IPP), crede ca
"dublarea cheltuielilor pentru programele sociale prin
reclama care li se face este imorala, mai ales ca
masurile cu pricina sunt exacerbate in scop politic".
Nu trebuie neglijate nici eventualele efecte perverse
ale masurilor sociale.
Ajutoarele in bani, de exemplu, pot fi foarte usor
deturnate de beneficiari sau de familia acestora spre
alte scopuri, mai lumesti. Presedintele Asociatiei
Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin
Pogonaru, considera ca orice actiune de sprijin in
domeniul educatiei se situeaza intr-un context
european.
"Problema e ca, pentru orice tip de ajutor, trebuie sa
se stabileasca niste criterii de urmarire a
performantei. Altfel, riscam sa se intample ce s-a
intamplat cu banii dati minerilor acum cativa ani",
spune el.
Fonduri alocate fara studii de impact
Atunci cand se pregateste sa ia o decizie ceva mai
importanta, mai ales din cele care implica cheltuieli,
o organizatie serioasa va face mai intai un studiu. Nu
la fel se intampla in cazul programelor sociale
promovate in mare graba de Guvernul Romaniei.
In acest caz, mai intai se stabileste un ajutor si o
suma de la buget, urmand ca abia apoi sa se vada daca
exista un public tinta ori daca banii sunt suficienti.
"Programele sunt facute la nivel central si au la baza
idei politice fabricate in laboratorul partidului, si
nu analize ori cercetari.
Nu au loc, apoi, nici studii de impact care sa arate
utilitatea actiunilor", spune Adrian Moraru, de la
Institutul de Politici Publice. Trei masuri sociale
pentru tineret lansate in acest an se incadreaza
perfect in aceasta categorie.
Este vorba, intai, de subventia partiala a chiriei
pentru studentii in institutii de stat, la cursuri de
zi, cu un venit brut pe membru de familie sub 1,5
milioane de lei. Conform asociatiilor studentesti,
foarte putini tineri cu venituri atat de modeste ajung
la facultate.
Urmeaza programul "Euro 200", respectiv cel prin care
elevii si studentii ale caror familii fac parte din
aceeasi categorie de venituri enuntata mai sus vor
primi o subventie de 200 de euro pentru achizitionarea
unui computer. Distributia solicitarilor primite arata
ca actiunea nu a fost popularizata cum trebuie, caci
in sapte judete nu s-a depus nici o cerere.
Cu toate acestea, numarul candidatilor eligibili,
125.000, este de cinci ori mai mare decat poate
acoperi bugetul alocat. O situatie similara se
intalneste si in cazul programului "Bani de liceu",
unde centralizarea inca nefinalizata a cererilor
pentru bursa de 1,8 milioane de lei lunar acordata
elevilor saraci a ajuns la 221.000, desi fondurile
ajung doar pentru 92.000 de elevi.
Ajutoare numeroase, resurse ioc
Nu o singura data masurile sociale lansate cu multa
pompa la Bucuresti au dus la incordarea relatiilor
dintre cetateni si autoritatile locale menite a le
pune in practica. Motivul e foarte simplu: oamenii
stiu ca au dreptul la o facilitate sau alta,
autoritatile stiu ca nu au resurse disponibile.
In Dolj, de pilda, numarul asistatilor sociali s-a
dublat, dar sumele prevazute in buget nu au crescut.
Consiliul Judetean a cerut la fiecare rectificare 103
miliarde de lei pentru plata venitului minim garantat.
"Noi nu le putem refuza cetatenilor dreptul la
asistenta sociala daca se incadreaza in criteriile
legii", spune presedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
O situatie asemanatoare se intalneste si in cea ce
priveste terenurile acordate gratuit. In cazul
tinerilor casatoriti, parcelele oferite de Primaria
Craiova au fost in camp deschis, unde nu exista nici
un fel de utilitati. In cel al veteranilor de razboi
s-a decis acordarea unor despagubiri de cate 15
milioane de lei, avand in vedere ca nu exista terenuri
disponibile.
Presedintele Societatii Academice din Romania (SAR),
Alina Mungiu-Pippidi, crede ca astfel de masuri au in
primul rand un caracter electoral, si abia apoi unul
social. "Nu ar fi exclus sa vedem ca se gasesc
resursele necesare numai in zonele in care PSD stie ca
poate lua voturi", spune ea.
Presedintele Comisiei de munca si protectie sociala
din Camera Deputatilor, Smaranda Dobrescu, recunoaste
ca masurile sociale sunt, in general, tratate ca
ultima prioritate de catre primarii. "Cel putin pentru
ajutoarele sociale, se are in vedere modificarea
legii, astfel incat banii sa vina centralizat, si
criteriile sa fie identice", spune ea.
Legislatia neclara si birocratia cu zece capete
De foarte multe ori, chiar si atunci cand exista
resursele necesare, ajutoarele nu ajung la cei vizati
din cauza legislatiei. E deja un obicei al
guvernantilor sa ia decizie dupa decizie, iar
aplicarea sa inceapa cateva luni mai tarziu, de obicei
din lipsa de norme metodologice. Perioada in care
protectia sociala mult laudata ramane doar pe hartie.
De exemplu, circa 100.
000 de pensionari brasoveni, si ca ei probabil mai
toti pensionarii din tara, sunt nelamuriti in privinta
actiunii de recalculare. Pana acum, batranii au fost
bombardati cu chestionare de la Casa Nationala de
Pensii si au fost invitati la o audienta publica in
incinta unei uzine din oras.
In alte situatii, chiar si atunci cand exista, normele
de aplicare sunt neclare ori incomplete, astfel incat
ii pot pune in dificultate chiar si pe cei mai
priceputi. La Targu-Mures, de pilda, multi
administratori de bloc s-au declarat in ceata totala
privind modul de utilizare a cupoanelor pentru energia
termica.
Nu exista nici un "termen de valabilitate" al
acestora, iar valoarea fixa poate crea probleme intr-o
luna mai blanda din punctul de vedere al vremii, in
care factura de caldura va fi mai mica.
Specialistii spun si ca obiectul propriu-zis al
subventiei este neclar, facan- du-se deseori confuzie
intre "energia termica" (caldura si energia utilizata
pentru incalzirea apei) si "caldura si apa calda"
(care includ si pretul apei).
Nu in ultimul rand, birocratia excesiva, concretizata
in numeroase formulare, adeverinte, certificate si,
cel mai probabil, tot atatea cozi, ori, in unele
cazuri, programul restrictiv al institutiei publice
sau distanta mare dintre cetatean si sediul acesteia
sunt tot atatea piedici in calea celor vizati de
masurile sociale.
CELE MAI REUSITE MASURI SOCIALE
I - Dublarea pensiilor agricultorilor. Cresterea
pensiilor pentru aceasta categorie, astfel incat sa
ajunga la o valoare de circa doua ori mai mare decat
in 2000, are avantajul ca toti cei vizati au
beneficiat de ea imediat, iar multi dintre ei au iesit
de sub incidenta legii venitului minim garantat.
II - Alocatia complementara pentru familiile
monoparentale sau cu multi copii. Cum alocatia pentru
copii a ramas la un nivel simbolic, suma respectiva,
acordata regulat, reprezinta un avantaj sesizabil, mai
ales in cazul celor cu venituri medii si sub-medii.
III - Indemnizatia pentru ingrijirea copilului. Desi
controversata la inceput, decizia le ofera un ajutor
substantial parintilor cu venituri reduse, intr-o
perioada in care cheltuielile cresc sensibil. Pentru
mamele cu salarii mai mari, dupa sase luni apare
dilema: raman acasa pe bani mai putini sau ma intorc
la serviciu?
Vesticii vor sa taie ajutoarele
Nu doar in Romania masurile de protectie sociala se
gasesc pe lista de prioritati a autoritatilor. In
Germania, de pilda, timp de decenii ajutoarele de la
stat, mai ales cele de somaj, au fost acordate extrem
de usor. S-a ajuns, astfel, ca zeci de mii de oameni
sa refuze sa se angajeze, deoarece salariul primit ar
fi fost doar putin mai mare decat banii veniti pe
degeaba de la guvern.
Decizia cancelarului Gerhard Schroeder de a inaspri
conditiile de obtinere a ajutoarelor a provocat
dispute aprinse. si francezii au probleme. Dupa
regimul Mitterand, care a pus, timp de 14 ani,
masurile sociale la loc de cinste, guvernul si-a dat
seama ca nu mai are de unde sa plateasca.
In plus, unele decizii, ca saptamana de lucru de 35 de
ore sau de pensionarea timpurie, au avut efecte
negative asupra economiei. Peste Ocean, lucrurile stau
putin altfel. In Statele Unite, de exemplu,
indemnizatia de somaj se acorda doar pe o perioada
limitata, iar alocatiile pentru copii sunt ceva mai
consistente doar pentru familiile monoparentale.
Ceva mai la nord, in Canada, in afara de ajutoarele
pentru handicapati si pentru cei cu venituri sub
nivelul minim, exista deduceri fiscale pentru
familiile cu copii. Parintii cu venituri reduse
primesc si alocatii si au si dreptul la reduceri in
crese.
Capital, 03 noiembrie 2004
=====
-"Democratia este mecanismul ce regleaza sa nu fim condusi mai bine decat meritam".
G.B.Shaw.
-In tot ce e urat si rau in jurul meu, o vina am si eu.
__________________________________
Do you Yahoo!?
Check out the new Yahoo! Front Page.
www.yahoo.com
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
$9.95 domain names from Yahoo!. Register anything.
http://us.click.yahoo.com/J8kdrA/y20IAA/yQLSAA/RR.olB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/
***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
