Un vot se castiga la Paris
E ora 16. Ploua si e frig. Suntem mai mult de doua
sute de romani asteptand privilegiul de a ne face
datoria de cetateni. Prin ceata se vad luminile
Turnului Eiffel. Primele zece minute ale fiecarei ore
se aprinde ca un arbore de Craciun. E superb ! Nu
conteaza ca nu ne mai simtim degetele de la picioare.
Turnul Eiffel e aproape si ne incalzeste cu luminitele
lui. Pana nu demult il admiram cu invidie in vederi.
Faptul ca am putut lega cu vecina din dreapta o
conversatie interesanta despre Virgil Gheorghiu pe
care abia acum am reusit sa-l descopar imi distrage
atentia de la marea de oameni de dinaintea-mi. Peste
toate capetele pot citi nemultumirea. Unii si-o
exprima violent. Ca vantul care bate in rafale. � E
posibil sa asteptam de la ora 2 ca sa votam peste
cinci ore ? E bataie de joc, dom�le ! �. Suntem cu
toti de acord. Discutia se aprinde. � Guvernul roman
ar putea face mai mult pentru diaspora ! �. � Sunt
noua cabine si doar opt stampile ! �. �La ce-o putea
folosi o cabina goala ? . Bataie de joc�. Un tanar
trece strigand din rasputeri � cine nu are titru de
sejur si rezidenta permanenta in Franta sa completeze
acest formular �. Bun pretext pentru unii sa mai iasa
din rand.
Tacere. Ma mira ca suntem atat de disciplinati. Nimeni
nu se infige in fata ca sa-ti ia locul, nimeni nu
vocifereaza. O coada imensa, tacuta, ingandurata,
plouata si trista. Ici colo cate un zambet sparge
tacerea. Discutiile incep in salturi. In fata mea un
domn in varsta cu mustata, din Moldova, de pe accent,
trece in revista candidatii la presedintie. Nastase,
un dobitoc, Basescu, un taran, Vadim, un securist.
Vorbind despre Vadim parca incepe sa se inflacareze si
arunca priviri de sprijin in jur. Priviri resemnate.
Nu inteleg de ce cu prietenii lui amesteca doua fraze
in franceza cu doua in romana.
Prietena mea imi spune ca seamana cu Amza Pelea. Ma
apuca nostalgia. De tara, de romanii din tara, de
limba mea, de poezie, de muzica, de tot si de toate cu
iz romanesc. O trecatoare curiosa intreaba ce se
intampla? Pentru ce sta toata lumea la coada? O
domnisoara care isi completeaza cu grija declaratia de
expirare a pasaportului ii raspunde intr-o franceza
impecabila �Asteptam sa votam, ca prostii�. M-a cam
suparat felul cum a spus-o, dar un fior prin stomac
mi-a amintit ca eram de trei ore si jumatate la coada
si ca la capatul ei nu ma asteptau nici paine, nici
lapte, nici cartofi...Am un corp care se gaseste pe
teritoriu francez, dar un suflet care se gaseste
acasa. Astept sa-mi fac datoria de cetatean. Vreau ca
lucurile in Romania sa mearga in directia cea buna.
�De ce nu te intorci acasa? � mi se arunca din spate.
Ce-as putea raspunde decat ca...oare prezenta mea ar
schimba cu ceva parcursul curb al politicii romanesti?
In fine, nu raspund nimic pentru ca ma simt prea
ofensata. Deja port stigmatul celui care pleaca din
tara sa si care nu-si gaseste locul nicaieri. In
Franta nu ma simt ca acasa, in Romania nu ma mai simt
ca acasa. Ce pot sa fac? Astept in ploaie, cu
picioarele inghetate, cu umbrela in mana, masinal, sa
ajung la capat. La capatul tunelului de oameni...care
si ei asteapta masinal, poate mai convinsi decat mine,
ca la capatul acestei cozi sa se gaseasca viitorul mai
bun al Romaniei.
�Un ceai, o cafeluta? Macar la asta sa se fi gandit.
Nu suntem deloc organizati�. Incep sa-mi ies din fire.
E ca un leitmotiv de cand am pus piciorul pe teritoriu
francez....�Romanii nu sunt organizati. Ne ferim unii
de altii ca de ciuma�. �Din vina cui ma intreb� si nu
am chef sa imi raspund.
Daca pana la opt nu intru am sa renunt. �Anul trecut
am stat cinci ore la coada�, ma incurajeaza o doamna
din spate. O doamna bine. Intram in vorba. E bine sa
perseverezi in Franta, mi se spune. Bine, am sa stau
pana la opt si jumatate. Prietena mea pleaca sa
cumpere o sticla cu apa. Inaintam greoi. Raman singura
si cu multa pofta de vorba. Poate o sa ajute sa ma
incalzesc. Intru in vorba cu niste studente. Practica
escalada. Interesant!
Ajungem in fata usii ambasadei. O usa imensa. Are bani
guvernul roman sa se instaleze intr-o cladire atat de
impunatoare aproape de Turnul Eiffel! Se intra in
ambasada in grupuri reduse. O curte imensa. Of, nu se
poate,.inca o coada in interiorul curtii ambasadei. Nu
mai pot, cred ca renunt. O persoana in fata mea
incearca sa faca sa intre in ambasada un cetatean
francez. Tanarul roman insarcinat cu pastrarea ordinii
la poarta ambasadei se enerveaza la insistenta
persoanei de a intra. �Nu intelegeti ca nu are voie sa
intre in ambasada?� �Dar de ce dom�le? Cum adica un
cetatean francez n-are voie sa intre in ambasada? Se
identifica omul cu cartea de identitate?�. �Doamna,
asta e legea electorala�. I-auzi. Ceva nou. Aflam
despre legea electorala.
Soseste prietena mea cu apa. Intram in curtea
ambasadei. Ei, aici nu se mai respcta coada. Lume se
imbulzeste in fata. Suntem totusi o majoritate tacuta
care respecta randul. In fata se vocifereaza. Fara
folos insa. Un buletin de vot pentru presedinte
circula printre noi. Aflam si noi pentru prima oara in
cinci ore cine candideaza. Nu si de ce. �Amza Pelea�
care pana acum aproape ignorase prezenta nostra, se
intoarce spre mine si spre prietena mea spunandu-ne:
�Nu-l votati pe Vadim ca e mare nenorocit�. Il lasam
in ale lui. Ajungem aproape de usa de la intrare spre
cabinele de vot. Pe o tava sunt niste pahare din
plastic. Apare intr-un tarziu si ceaiul. Coada se
rareste si multi raman in fata.
La intrare �Amza Pelea� isi iese din tatani. Pentru ca
usa se inchide in fata lui, isi pune umarul sanatos
blocand-o. �Nu se poate, chiar in fata noastra imi
sopteste prietena mea. Am stiut de la bun inceput ca e
un instigator�. Persoana dinauntru spune ca trebuie sa
se inchida usa. La intrebarea �de ce�, acesta
raspunde: ca intra frigul. A fost un semnal pentru
declansarea violentei lui �Amza Pelea�. Rar mi-e dat
sa vad pe cineva atat de enervat. Cu buza de jos
vinetie, il impinge pe responsabilul roman aflat in
inferioritate fizica. Instigatorul incepe sa injure.
Se strange lume in jur. In majoritate tineri cu dinti
de aur care rad si care urla in semn de sustinere.
Parca si noi il sustineam in sinea noastra, macar
pentru faptul ca timp de cinci ore jumatate nu am
mancat, nu am baut si ne-a fost frig.
Instigatorul intra in sala de vot, consulul pleaca sa
dea telefon. Probabil la politie. Se inchide usa chiar
in fata noastra. Inautru cateva persoane. Consulul ne
ameninta cu inchiderea biroului de vot. �Peste
cadavrul meu inchideti sectia de votare�, replica
instigatorul. �Si noi ce vina avem?� se intreaba unii
mai in spate. Usa ramane blocata. Cineva dinauntru
incearca din rasputeri sa o deschida. Reuseste. Un val
de oameni patrunde in ambasada, printre care in
majoritate sustinatorii care s-au plantat in fata. Ma
revolt in sinea-mi, dar ma temperez gandindu-ma la
consecintele unui protest. Un alt filtru, o alta
coada. Am votat !!!Pentru prima oara in viata, votez
pentru Romania din Franta. A meritat osteneala. Pentru
ca cel cu care am votat sa faca pentru tara mea un
efort mult mai mare.
__________________________________
Do you Yahoo!?
The all-new My Yahoo! - Get yours free!
http://my.yahoo.com
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
$9.95 domain names from Yahoo!. Register anything.
http://us.click.yahoo.com/J8kdrA/y20IAA/yQLSAA/RR.olB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/
***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL
PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
