Ãn opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP)


Alegerile marcheazÄ un avans fÄrÄ precedent al opoziÅiei parlamentare,

dar Åi ÃngrijorÄtoare carenÅe de civilizaÅie politicÄ Åi responsabilitate democraticÄ ale principalelor forÅe politice

 

 

BucureÅti, 30 noiembrie 2004 â Ãn aparenÅÄ, scrutinul din 28 noiembrie 2004 nu a adus nimic nou. Sondajele electorale au fost confirmate, Ãn linii generale, de cele fÄcute la ieÅirea de la urne; alegerile legislative au fost cÃÅtigate, dupÄ o numÄrÄtoare la fel de lentÄ ca Åi Ãn trecut, de coaliÅia care a ocupat locul ÃntÃi Ãn majoritatea analizelor care au precedat alegerile; Ãn turul al doilea al prezidenÅialelor au intrat cei doi candidaÅi care erau aÅteptaÅi sÄ treacÄ de primul tur. DacÄ privim atent situaÅia votului, existÄ ÃnsÄ cÃteva modificÄri semnificative Ãn raport cu alegerile din perioada 1990-2000. Pe de altÄ parte, acuzaÅiile reciproce de fraudÄ electoralÄ aduc un element surprinzÄtor Ãntr-o ÅarÄ pe cale sÄ Ãncheie negocierile de aderare la Uniunea EuropeanÄ.

 

Imobilism parlamentar Åi credit pentru opoziÅie

Mai ÃntÃi, este pentru prima datÄ cÃnd alegerile nu schimbÄ absolut deloc lista partidelor cu reprezentare parlamentarÄ. PÃnÄ acum, fiecare scrutin a eliminat din Parlament mÄcar un partid sau a introdus actori politici care nu figuraserÄ Ãn configuraÅiile anterioare ale celor douÄ camere. Ãn 2004, votul cetÄÅenilor nu a fÄcut altceva decÃt sÄ confirme opÅiunile fÄcute Ãn 2000. Vom avea astfel Åase partide parlamentare, aceleaÅi ca Åi Ãn ultimii 4 ani, adicÄ, Ãn ordinea mandatelor obÅinute: PSD, PNL, PD, PRM, PUR, UDMR.

 

Ãn al doilea rÃnd, alegerile din 2004 au adus cea mai importantÄ susÅinere post-1989 pentru opoziÅie. Ãn 1990, Ãntre scorul FSN Åi scorul celui de-al doilea clasat (UDMR) existau aproape 60 de procente; doi ani mai tÃrziu, FDSN obÅinea 28%, iar CDR 20%. La alegerile din 1996, CDR obÅinea 30% din voturi, iar PDSR 22%, pentru ca Ãn 2000 primul clasat (PDSR) sÄ aibÄ 37%, iar al doilea (PRM) sÄ obÅinÄ 20%. Ãn 2004, nu numai cÄ diferenÅele Ãntre primii doi competitori sunt mai mici, dar forÅa celui de-al doilea clasat (AlianÅa PNL-PD) este semnificativ mai mare.

 

ConsecinÅa principalÄ a acestei situaÅii este aceea cÄ stabilitatea guvernamentalÄ va fi mult mai greu de obÅinut. Configurarea unei situaÅii cvasi-bipolare (primii doi clasaÅi avÃnd ÃmpreunÄ peste 75% din voturi) Åi eÅecul unor actori mici Ãn obÅinerea reprezentÄrii au fÄcut improbabilÄ negocierea unei largi coaliÅii. Semnalele trimise pÃnÄ acum de membrii celor douÄ alianÅe aratÄ, pe de altÄ parte, cÄ divizarea uneia dintre ele pentru a constitui un guvern de largÄ coaliÅie ÃmpreunÄ cu alianÅa adversarÄ Ãn cursa electoralÄ este puÅin probabilÄ. Cum asocierea explicitÄ cu PRM este, la rÃndul ei, exclusÄ, rÄmÃne de vÄzut dacÄ RomÃnia va putea avea un guvern Ãn cele 60 de zile la care obligÄ ConstituÅia. Votul de la prezidenÅiale este important, dar marja de manevrÄ a viitorului preÅedinte va fi mai micÄ decÃt Ãn perioada 1992-2000.Â

 

Mandatele obÅinute de PRM Åi de UDMR au devenit decisive pentru articularea unei coaliÅii de guvernare. DeÅi formaÅiunea lui Corneliu Vadim Tudor a obÅinut un numÄr mult mai mic de voturi decÃt Ãn urmÄ cu patru ani, poziÅia sa este mai puternicÄ. Motivul este, Ãn mod paradoxal, acela cÄ PRM a ajuns nefrecventabil atÃt pentru âtabÄraâ social-democratÄ, cÃt Åi pentru cea liberal-democratÄ, fiind astfel condamnat sÄ nu participe Ãn chip explicit la constituirea unei majoritÄÅi parlamentare. Ponderea mandatelor PRM se poate ÃnsÄ dovedi determinantÄ pentru blocarea constituirii oricÄrui guvern. UDMR are o poziÅie la fel de puternicÄ, ÃnsÄ din motivul opus, Åi anume pentru cÄ e susceptibilÄ sÄ coopereze atÃt cu Uniunea PSD+PUR, cÃt Åi cu AlianÅa PNL-PD. FormaÅiunea etnicilor maghiari va decide cu cine va coopera dupÄ ce va compara ofertele celor douÄ alianÅe. Este posibil, de aceea, ca UDMR sÄ intre Ãn guvern, depÄÅind astfel statutul de simplu actor al coaliÅiei majoritare din Parlament.

 

Ãn sfÃrÅit, defavorizate atÃt de legea electoralÄ, cÃt Åi de Ãndemnurile la âvot utilâ ale competitorilor de talie mare, partidele extra-parlamentare au fost marginalizate Ãn aceastÄ competiÅie electoralÄ.

 

Deficit de maturitate democraticÄ, neÃncredere Ãn procesul electoral

Ãn ciuda echilibrÄrii cÃmpului politic, Ãncrederea Ãn democraÅie Åi Ãn procedurile ei nu pare sÄ fi sporit. DimpotrivÄ, atÃt actori politici cÃt Åi Ãnsemnate voci publice au exprimat serioase Ãndoieli cu privire la gestionarea corectÄ Åi imparÅialÄ a votÄrii, formulÃnd de-a lungul Ãntregului an electoral 2004 mai multe tipuri de suspiciuni, diferenÅiate Ãn funcÅie de modurile de fraudÄ electoralÄ anticipate (frauda electronicÄ Åi votul multiplu). Aceste suspiciuni au culminat, dupÄ scrutinul din 28 noiembrie 2004, prin acuzaÅiile reciproce de fraudÄ electoralÄ pe care Åi le-au adresat principalele douÄ forÅe politice aflate Ãn competiÅie, AlianÅa PNL-PD Åi Uniunea PSD+PUR.

 

Ãn opinia IPP, forÅele politice participante la competiÅia electoralÄ ar trebui sÄ trateze cu maximÄ responsabilitate utilizarea acuzaÅiei de fraudÄ electoralÄ, definitÄ legal drept o acÅiune ilegalÄ care are ca rezultat obÅinerea unor mandate Ãn plus pentru un partid, o alianÅÄ politicÄ, o alianÅÄ electoralÄ sau un candidat independent.

 

IPP apreciazÄ cÄ eforturile tuturor pÄrÅilor implicate Ãn procesul electoral, autoritÄÅi publice, competitori Åi observatori deopotrivÄ, ar trebui sÄ se concentreze asupra urmÄtoarelor aspecte:

  • strÃngerea dovezilor privind neregulile procesului de votare, Ãn special privind cazurile de vot multiplu;
  • trimiterea Ãn judecatÄ a tuturor persoanelor astfel identificate, conform legii, pentru a descuraja iniÅiative similare;
  • cuantificarea impactului acestor infracÅiuni asupra rezultatului votului Åi repetarea scrutinului Ãn circumscripÅiile afectate, Ãn cazul Ãn care neregulile au dimensiunea fraudei, pentru a nu Åtirbi legitimitatea Åi credibilitatea viitoarei conduceri a RomÃniei;
  • Biroul Electoral Central ar trebui sÄ gÄseascÄ, Ãn scurtul timp rÄmas pÃnÄ la turul al doilea, soluÅii rezonabile de descurajare a tentativelor de ÃncÄlcare a legislaÅiei electorale.

 

Ãn opinia IPP, aceasta este singura abordare care denotÄ civilizaÅie Åi responsabilitate politicÄ Åi civicÄ faÅÄ de evoluÅia democraÅiei Ãn RomÃnia. Singurul mod inteligent, eficient Åi responsabil de a lupta cu frauda este transformarea ei Ãntr-o acÅiune extrem de riscantÄ pentru fÄptaÅi, prin aplicarea fermÄ a legii.Â

 

 

 

Pentru mai multe informaÅii, Ãi puteÅi contacta pe: Adrian Moraru, coordonator programe electorale, IPP la 0724 237 229, (021) 314 1542, adrian@ipp.ro sau Cristian Preda, Decan al FacultÄÅii de ÅtiinÅe Politice, Universitatea BucureÅti - expert, colaborator al IPP Ãn cadrul programului de monitorizare a procesului electoral 2004 la 0723 336 344 (cristian.preda@icp.ro).

 


EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/

***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]






EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/

***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]



Yahoo! Groups Sponsor
ADVERTISEMENT
click here


Yahoo! Groups Links

Raspunde prin e-mail lui