|
De la sf�rşitul săptăm�nii trecute, aderarea
Rom�niei la Uniunea Europeană (�n 2007 sau 2008) nu mai este un deziderat, ci o
certitudine. S-a vorbit deja mult despre sumele considerabile (cele mai mari din
istoria extinderii) cu care statele membre ajută Rom�nia să se pregătească
pentru aderare. S-a vorbit şi s-a scris despre fondurile structurale
substanţiale pe care le vom putea utiliza după aderare pentru a recupera
decalajul faţă de statele membre. La ordinea zilei este şi subiectul costurilor
inerente pe care le presupune aderarea. Ne referim la costurile sociale, la cele
legate de aplicarea corectă a acquis-ului, la cele legate de restructurările
economice�
S-a explicat �nsă prea puţin ce costuri suplimentare uriaşe pot interveni
�n cazul �n care noua Administraţie �nu-şi face lecţiile europene� suficient de
temeinic �nainte de data aderării.
Costurile greşelilor instituţionale �Dacă Rom�nia nu este pregătită pentru aderare, nu ar trebui să ezităm şi
ar trebui să cerem Consiliului să utilizeze clauzele de suspendare�, spunea
săptăm�na trecută Olli Rehn�Obiectivul nu este de a penaliza Rom�nia, ci de a
�mpiedica această ţară să pătimească de pe urma efectelor negative ale aderării,
mai ales dacă nu este suficient de pregătită�, preciza Rehn. După momentul
aderării, principalul mijloc de constr�ngere pe care Uniunea Europenă �l are
faţă de un stat membru este aducerea acestuia �n faţa Curţii de Justiţie de la
Luxemburg. P�nă acum, statul rom�n s-a confruntat numai cu Curtea de Justiţie de
la Strasbourg, instituţie a Consiliului Europei. Contribuabilul rom�n a suportat
deja din buzunarul propriu urmările funcţionării defectuoase a Justiţiei rom�ne
�n anumite situaţii şi imixtiunile politice ce au favorizat unele sentinţe
injuste. C�nd Rom�nia va trebui să răspundă şi �n faţa Curţii de la Luxemburg,
instituţie a UE, costurile pentru bugetul Rom�niei, adică pentru contribuabil,
pot fi incomparabil mai mari. Ne putem găsi �n situaţia de a plăti at�t pentru
anumite �ncălcări ale drepturilor omului, c�t şi pentru deciziile greşite ale
Guvernului sau ale Consiliului Concurenţei. Trecem peste faptul că fondurile
rezervate de UE pentru a ajuta noii membri să recupereze decalajul faţă de
statele dezvoltate pot să nu mai ajungă �n Rom�nia dacă aceasta nu va fi
capabilă să respecte regulile Uniunii. Sau să fie returnate după utilizarea lor
dacă s�nt cheltuite incorect.
Amenzi pentru Grecia Vom da un exemplu banal de sancţiune impusă de Curtea Europeană de
Justiţie: cu c�ţiva ani �n urmă, Grecia a trebuit să plătească o amendă de
20.000 de euro/zi pentru o depozitare necorespunzătoare de deşeuri la malul
mării. De la decizia Curţii p�nă la soluţionarea problemei, Grecia a avut nevoie
de 6 luni!
Curtea de la Luxemburg judecă peste 2.000 de dosare pe an. Nici un stat
membru nu reuşeşte să respecte integral regulile. Dacă privim angajamentele
luate şi comportamentul din 2004 al autorităţilor rom�ne, putem să ne imaginăm
că �n 2007 Rom�nia ar putea fi adusă singură pentru peste 2.000 de �ncălcări pe
an �n faţa implacabilei Justiţii europene. Probabil că dl Rehn şi-a imaginat şi
o asemenea situaţie. Un exerciţiu de aritmetică nu ne strică nici nouă.
Patru clauze de salvgardare pentru Rom�nia 1. Clauza de salvgardare generală
Dacă �n primii 3 ani de la aderare vor apărea dificultăţi grave şi persistente �ntr-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situaţia economică �ntr-un anumit domeniu, noul stat membru poate solicita autorizaţia de a lua măsuri protecţioniste . 2. Clauza de salvgardare privind piaŢa internă Dacă un nou stat membru nu �şi �ndeplineşte angajamentele asumate �n cadrul negocierilor de aderare, Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate, �n primii 3 ani de la intrarea �n vigoare a tratatului de aderare, să ia măsurile necesare. Măsurile nu vor fi menţinute mai mult dec�t este necesar şi vor fi ridicate atunci c�nd respectivul angajament a fost �ndeplinit. 3. Clauza de salvgardare �n domeniul justiţiei şi afacerilor interne Dacă există �nt�rzieri sau riscuri iminente cu privire la transpunerea sau la implementarea deciziilor-cadru şi a angajamentelor relevante, a instrumentelor de cooperare şi a deciziilor privind recunoaşterea mutuală �n materie civilă �ntr-un nou stat membru, Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate, �n primii 3 ani de la intrarea �n vigoare a tratatului de aderare, să ia măsurile necesare şi să specifice condiţiile de aplicare. Acestea pot lua forma unor suspendări temporare de la aplicarea prevederilor relevante şi a deciziilor �n relaţiile dintre un nou stat membru şi oricare alt stat membru, fără a prejudicia continuarea cooperării judiciare str�nse. 4. Clauza de salvgardare specifică Av�nd �n vedere timpul rămas p�nă la aderare (ianuarie 2007) şi angajamentele asumate de Rom�nia, ce trebuie monitorizate de Comisie, Uniunea Europeană a propus o clauză de salvgardare specifică.Dacă �n urma monitorizării de către Comisie a angajamentelor asumate de Rom�nia şi �n special a rapoartelor de monitorizare rezultă clar că stadiul adoptării şi implementării acquis-ului indică riscul că Rom�nia nu este pregătită să facă faţă condiţiilor de stat membru de la data aderării (ianuarie 2007), Consiliul, acţion�nd �n unanimitate şi pe baza unei recomandări a Comisiei, poate decide am�narea datei de aderare cu un an, p�nă �n ianuarie 2008. Serban MADGEARU
--
"Let me know, at least, that she'll try Then she'll be a true love of mine" EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/ *** Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
|
