Dupa cum am spus, nu sunt un adept al lui Paunescu.Am scris doar
pentru a explica nevoia de libertate de alegere si exprimare
artistica.Cred ca fara asta se ajunge la un paradox si din dorinta de
a avea "o anumita liberate" putem ingradi liberatea artistica.
Acum in particular "trebuie" in scrisul domnului Mircea as spune ca
arata rigiditatea, tendinta de a impune si nu asta cred ca vrem.Mai
potrivit poate ar fi "as sugera".E o rugozitate de exprimare INCA
specifica unui anumit mediu romanesc pentru ca ne amintim f. bine ca
in Romania in discutie se foloseste adesea adresarea apasata("fa
cutare lucru!", "pune mana!", "daca nu faci se intampla ...") si
luatul peste picior "i-auzi ba si la asta!", "cine a mai auzit asa
ceva!", "ce vorbesti dom'le!", nu de felul "as sugera", "mi-ar face
placere", "mi-ar place", "probabil ca ar fi mai potrivit", etc.
Am spus mai inainte ca nu ne place McChartysimul care poate deveni
exemplu de monstruozitate iesita din anti-comunism aplicat mot-a-mot
in cazul de fata in arta.Sunt de acord cu ce scrieti despre
Paunescu.Ramane aceeasi problema generala si deosebire de facut intre
artist si opera.Am dat exemplul Nichita, sau Marin Preda care mi se
par elocvente.Am spus ca puteti impinge mai departe lucrurile la
Marquez, Ribeira, Satre sau Luigi Pirandello.Ma rog, sa nu ne lungim
si sa ne rezumam:
> Iata de ce atunci cind a fost invocat dl. Paunescu automat cei care
> l-au invocat, au fost asociati unei anume ideologii.
Tocmai la asocieri, la LOZINCI, la gandire in sabloane de felul asta
ma refeream ca pot fi daunatoare.Nu neaparat in cazul Paunescu.
> Nu gusturile se discuta aici, ci simbolul ideologic care il
> reprezinta dl. Paunescu si care sa nu va inchipuiti nici un moment
> ca nu este prezent din plin in opera poetica a domniei sale.
Adevarat insa nu m-am referit la simboluri ideologice
(SABLOANE/LOZINCI) pentru ca aici putem calca pe un teren foarte
alunecos.Simboluri ideologice cauta si McChartyistii cand l-au
expluzat fara motiv din US si din Holywood pe tatal lui Joe Dassin,
ii cautau "bube in cap" lui Humphrey Bogart sau lui Chaplin.
Bottom Line: fara liberatea de exprimare artistica sau mai departe
fara libertatea glumelor, bancurilor, o societate risca sa devina o
CAZARMA!Ma indoiesc ca doriti ca Europa Unita sa mearga spre asa
ceva...
In incheiere un articol despre Marin Preda:
Marin Preda �i cinismul politic comunist
Theodor CODREANU
Recentul Jurnal intim al lui Marin Preda (Editura Ziua, Bucure�ti,
2004, edi�ie �ngrijit� de Eugen Simion �i Oana Soare, cu o
introducere a celui dint�i) pune destule probleme spre discu�ie
istoriei �i criticii noastre literare. Asupra unora m-am pronun�at �n
c�teva articole �ncredin�ate unor reviste. Aici, voi �ncerca s�
surprind modul cum a reac�ionat prozatorul �n fa�a cinismului politic
comunist.
Nu �ncape �ndoial�, comunismul �i nazismul au fost, �n secolul al XX-
lea, cele dou� culmi ale cinismului politic, produc�toare de uria�e
suferin�e umane, de crime m�surabile �n zeci de milioane de victime.
Ambele �inteau c�tre o nou� ordine mondial� care s� dureze cel pu�in
o mie de ani. Dar dac� filosofia politic� nazist� p�rea cinic� pe
fa��, dac� ne raport�m la sinceritatea rasist-na�ionalist� a
teoreticianului ei din Mein Kampf, p�rin�ii comunismului au avut
grij� s� �mbrace praxis-ul lor �n principii umanitariste foarte
generoase, care au putut seduce numero�i intelectuali de valoare din
�ntreaga lume, de unde �i durabilitatea societ��ilor comuniste
comparativ cu nazismul interbelic. Dostoievski, �ntre al�ii, a avut
intui�ia praxis-ului politic cinic modern prin legenda Marelui
Inchizitor. Pornind de aici, criticul contemporan cel mai autorizat
al ra�iunii cinice, Peter Slaterdijk, a disociat �ntre cinismul
filosofic modern �i kynismul filosofiei protestatare la modul
grosier, pe care a �ntemeiat-o celebrul Diogene-C�inele din Grecia
antic�. Cele dou� tendin�e au devenit antitetice, �nc�t � apreciaz�
Slaterdijk � dac� �n zilele noastre Diogene ar reap�rea �n pia�a
public�, el nu s-ar mai �ntoarce �n faimosul s�u butoi, ci la casa de
nebuni, �n gulag, �n terminologia lui Soljeni��n. C�nd Marin Preda,
care era tentat de atitudini kinice �n anii c�nd operele sale cele
mai valoroase, �nt�lnirea din P�m�nturi �i Morome�ii (I), erau
atacate la modul cinic de ideologia oficial�, ca abateri de la
canonul realist-socialist, s-a hot�r�t s� p�r�seasc� definitiv
meseria de scriitor, prietenul s�u Paul Georgescu i-a atras foarte
serios aten�ia c� refuzul de a mai scrie �i poate aduce privarea de
libertate. Iat� ce noteaz� prozatorul �n carnetele de atelier la
Delirul: �Paul Georgescu m� avertiz� c� libertatea mea e �n pericol
dac� nu scriu; fusesem declarat, din pricina unei �ncerc�ri nereu�ite
de a descrie mediul muncitoresc (se refer� la �e�ecul� nuvelei Ana
Ro�cule�, n.n.), naturalist, devenind, �f�r� voia mea�, du�man al
Republicii Populare Rom�ne" (Jurnal intim, p. 337).
Nota de mai sus se produce �n contextul �n care cel�lalt mare
prozator din epoc�, Petru Dumitriu, acceptase filosofia cinic�
stalinist�, f�c�ndu-se frate cu dracul �i scriind romanul Drum f�r�
pulbere, elogiu al gulagului rom�nesc care a fost Canalul, unde
piereau programatic, sub spectrul Marelui Inchizitor, zeci de mii de
chiaburi, de oponen�i reali sau imaginari ai regimului. T�rziu, Petru
Dumitriu va recunoa�te c� acest roman a fost cel mai mare p�cat, de
ne�ters, al vie�ii sale. Inten�ionalitatea cinic� a Canalului �n
praxisul comunist este limpede re�inut� de Marin Preda �n jurnal, el
d�nd la iveal� povestea apari�iei respectivei lucr�ri faraonice. De
la Zaharia Stancu, apropiat al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, afl� cum s-
a n�scut ideea construc�iei Canalului Dun�re � Marea Neagr�. Aflat �n
impas dup� preluarea puterii, �n 1949, Dej a plecat la Moscova s�
cear� sfatul lui Stalin, unde a trebuit s� a�tepte la hotel trei zile
spre a fi primit �n audien��. �Tovar�e Stalin, i-am spus, am venit
dup� sprijin. Am luat puterea, dar burghezia, cu cadrele ei, e �n
picioare, ne p�nde�te, se uit� la noi cum guvern�m, cum nu ne
pricepem, �i r�de de noi, de nepriceperea noastr�, lanseaz� anecdote
despre mini�trii no�tri analfabe�i �i domin� opinia public� prin
toate cozile �i codi�ele cu care are leg�turi �n toat� ierarhia
aparatului nostru de partid �i mai ales de stat. �i ce e mai r�u,
st�m prost economic. Pre�urile la produsele alimentare ale ��ranilor
cresc, �n timp ce ale noastre, industriale, nu pot cre�te, s� nu
nelini�tim clasa muncitoare. N-avem bani! Pentru planul nostru
cincinal ne-ar trebui un �mprumut pe termen lung..." (p. 297).
Stalin l-a ascultat �i l-a pus s� a�tepte alte c�teva zile, dup� care
l-a chemat �n fa�a unei h�r�i a Rom�niei. Ceea ce a urmat e
un �model" de g�ndire cinic� absolut�, demn� de legenda Marelui
Inchizitor dostoievskian: �Uite, Gheorghe, m-am g�ndit �i iat� ce-ai
s� faci. �n chestiunea politic� (�i Stalin pune m�na pe un b�� �i �l
�nfige undeva pe l�ng� Dun�re, pe l�ng� Cernavod�) cu cadrele
burgheziei care stau �i te p�ndesc �i r�d de tine �i de mini�trii
t�i. De aici �i p�n� aici (�i b��ul f�cu h�r�ti de la Cernavod�) la
Poarta Alb�, l�ng� mare, t�ind Dobrogea) faci un canal care s�
uneasc� Dun�rea cu Marea Neagr� �i bagi s�-l sape toate cadrele astea
burgheze. �i iei pe to�i dup� Monitorul Oficial, din 1920 p�n� �n
1945, 6 Martie, c�nd a�i venit voi la putere, �i �i duci acolo. �i
aduni la un loc, scapi de grija lor �i faci �i o treab�, fertilizezi
Dobrogea care e un p�m�nt cam uscat, dup� cum ni s-a spus. P�n�
termini canalul �sta, vezi, te �nt�re�ti �ntre timp �i cadrele astea
burgheze o s� �nve�e �i ele acolo cum s� se poarte cu proletariatul
care conduce destinele poporului. O s� ai �i tu grij� s�-i �nve�i
minte... Asta e chestiunea politic�. �n chestiunea economic�, �n ce
prive�te cre�terea pre�urilor la produsele alimentare, procedezi �n
felul urm�tor. Faci o reform� monetar� �n care schimbi banii �i nu
dai voie s� se schimbe �n banii noi dec�t un salariu, cel al
muncitorului �i func�ionarului. Restul schimbi 1 la 20000, sau cum
crezi tu, �n a�a fel �nc�t speculan�ii de ��rani s� dea banii �napoi.
�n felul �sta te mai redresezi. Te mai ajut�m noi cu ce putem, cu
schimburi avantajoase de ma�ini �i utilaje, contra produse de-ale
voastre de industrie u�oar�, care mi s-a spus c� sunt de bun�
calitate, �i, pe baza entuziasmului provocat de revolu�ia voastr�
proletar�, plus aceste m�suri, v� ve�i �ntocmi �i realiza primul
vostru plan cincinal. Ai grij�, c�nd iei aceste m�suri, s� nu provoci
disensiuni �n s�nul c.c. Cine nu e de acord, �l convingi de juste�ea
acestei m�suri, dac� nu �n�elege, �nseamn� c� ai �n conducerea
partidului devia�ioni�ti. Or, dup� cum �tii tu, cuno�ti pozi�ia lui
Lenin fa�� de tot felul de devia�ioni�ti din s�nul partidului" (pp.
297-298).
Am dat acest lung citat fiindc� el este o capodoper� de cinism
politic. Mai mult, se contureaz� confruntarea dintre kynismul
burgheziei care �batjocore�te" prin anecdote �n maniera lui Diogene-
C�inele �i cinismul Marelui Inchizitor f�c�tor de ordine. Evident c�
�i Diogenii burghezi trebuie s� ajung� la balamuc, dar mai ales la
Canal, noua �coal� de �educa�ie comunist�".
Cert e c� Marin Preda nu a pactizat niciodat� cu cinismul politic
oficial, ascuns sub vorbe frumoase de ochii lumii, practicat de-a
dreptul �n culise. Petru Dumitriu, care o f�cuse, a intrat �ntr-o
criz� insurmontabil� din care a �ncercat s� ias� fugind din Rom�nia.
Sunt mai multe pagini de jurnal care abordeaz� frontal aceast�
situa�ie ingrat� a autorului Cronicii de familie. Preda nu credea �n
poc�in�a lui Petru Dumitriu �i era convins c� impulsul evad�rii
venise din pricini pragmatice, chiar fraude b�ne�ti, l�s�nd �n �ar�
mari datorii (pp. 147-148). El considera c� adev�rata b�t�lie cu
cinismul sistemului trebuia dat� �n interior. Pu�ini au observat c�,
de fapt, eroii s�i emblematici au o filosofie kynic� de via��, pe
care, ce-i drept, o disimuleaz� cu mare rafinament, precum Ilie
Moromete, pentru a deveni �ntuneca�i �i tragici ca Victor Petrini,
cel care scrie o oper� kynic� � Era tic�lo�ilor �, ajung�nd la o
via�� grosier�, de c�ine, ca str�mo�ul s�u Diogene. Ilie Moromete d�
lec�ii �cinice" de via�� lui Paraschiv, lui Nil�, lui Achim, iar mai
t�rziu, �n volumul al doilea din Morome�ii, abia c�nd eroul s�u a
putut e�ua ca �filosof kynic". A p�strat, de exemplu, �n carnetele
sale de crea�ie cunoscuta replic� kynic� din ultima parte a
Morome�ilor. Ilie Moromete sintetizeaz� astfel celebrul principiu al
reparti�iei bunurilor �n comunism; �De la bogat ia tot, iar s�racului
nu-i d� nimic" (p. 201, �n jurnal). Nu mai vorbim de lec�ia
strivitoare dat� imaginarului �t�mpit" B�znaie, cel care �n inocen�a
lui ideologic� nu pricepe c� distrugerea ��r�nimii �n comunism intr�
�n scenariul cinic al politicii lui Stalin �n Rom�nia.
Ca Ilie Moromete, Marin Preda s-a iluzionat c� poate rezista, prin
kynism, cinismului din era tic�lo�ilor. �n secret, el era un
admirator al ultimului mare filosof �cinic" modern � Emil Cioran. O
atest� notele de jurnal unde re�ine pasaje �ntregi din c�r�ile lui
Cioran. Dar �i-n cazul acestuia are obiec�iile lui. Marin Preda
preconiza o rezisten�� solidar� a marilor scriitori din interiorul
sistemului, crez�ndu-i pierdu�i pentru literatura rom�n�. Preluase
imaginea maiorescian� a for�elor creatoare limitate ale unei na�iuni
(metafora blocului de marmur�) �i avea credin�a c� aceste for�e nu
trebuie risipite prin migrarea �n alte culturi. Altminteri, ideea
risipirii la intelectualii rom�ni, �i la rom�ni �n general,
constituie temelia, �nc� pu�in �n�eleas� �i comentat�, a celui mai
trudnic realizat roman al s�u � Risipitorii. Iat� de ce respinge
g�ndul lui Cioran de a fugi de Rom�nia ca de o piaz� rea (p. 330). �n
notele carnetului de atelier la Risipitorii, din anii 1958-1959-1962,
prozatorul, coment�nd fuga lui Petru Dumitriu, consemneaz� �ntr-un
pasaj (t�iat cu creionul): �Imagina�i-v� ce-ar fi fost dac� ar fi
r�mas �n Rom�nia, �mp�rt�indu-i cu noble�e destinul (bun sau r�u),
oameni ca Panait Istrati, Tristan Tzara, Br�ncu�i, Benjamine Fondane,
Ionesco, ca s� m� m�rginesc numai la aceste exemple. Poate c�, �n
condi�iile de atunci, unii dintre ei ar fi avut un sf�r�it tragic. Ei
�i? Iat� tragismul m�re�, de care d. Cioran se pl�ngea c� ar fi
lipsit Rom�niei, ��rii lui. Eu afirm c� ��rii mele nu-i lipse�te
nimic, afar� de personalit��i, afar� de oameni �i c� destinul ei...
(fraz� �ntrerupt�, n.a.) / adev�rul e c� ceea ce are deosebit �i
m�re� poporul nostru i-a sc�pat domnului Cioran, �i nu numai lui,
care �n Fran�a nu este cu mult mai mult dec�t un metec; iar �n
Rom�nia ar fi putut ajunge..." (p. 143). Fraza iar�i �ntrerupt�,
numele predicativ �ntr-o ambiguitate nelini�titoare. Fiindc� ce ar fi
putut ajunge �n Rom�nia �obsedantului deceniu" �cinicul" Cioran? �n
t�cere sau �n pu�c�rie sau, mai degrab�, la casa de nebuni. Se vede
treaba c� Preda n-avea cuno�tin�� de ceea ce se petrece sub ochii lui
cu Noica, Vasile Voiculescu �i cu at��ia al�ii. Cinismul politic
oficial �i era, totu�i, cunoscut. �tia c� rezisten�ii kynici pot
sf�r�i tragic. �Ei �i?" �ntr-adev�r, lui Diogene �i este indiferent�
propria via��. Iar jertfele sunt m�ntuitoare. �ns� blocul de marmur�
al geniului creator rom�nesc s-ar fi risipit ca bucata de metal din
anecdota lui Ion Creang�, metal din care a ie�it, finalmente, doar un
biet sf�r�iac. Adic� nimic. Aceast� spaim� de nimic �n cultura rom�n�
a vremii �l b�ntuie pe Marin Preda. El �ncearc�, la un moment dat, s�
schi�eze �i o teorie asupra condi�iei creatorului �n regimurile
postrevolu�ionare. El risc� s� fie marginalizat prin confortul
material care i se asigur� de �regimul popular". Or, starea benefic�
pentru crea�ie este nemul�umirea: �Un regim popular mic�oreaz� at�t
de mult num�rul scriitorilor nemul�umi�i �nc�t cei care r�m�n nu mai
au altceva de f�cut dec�t s� renun�e sau s� se sinucid�" (p. 267).
Reflec�ie kynic� sau cinic�? Scriitorul pare bun doar ca �s�
preg�teasc� �i s� �ndure con�tiin�ele �naintea �i �n timpul
revolu�iilor, dar, dup� cucerirea puterii, este dezarmat ca s� nu
tulbure cu luciditatea lui formarea noilor ierarhii" (pp. 267-268).
Dar nu alta spune Marele Inchizitor dostoievskian despre o eventual�
�ntoarcere pe p�m�nt a M�ntuitorului! Iisus nu mai este dorit �n
lume, fiindc� ar tulbura ordinea restituit� de Biseric� �i de Stat
dup� marea transformare pricinuit� de jertfa hristic�: �De ce ai
venit s� ne tulburi? C�ci ai venit ca s� ne tulburi, o �tii prea
bine. Dar �tii Tu, oare, ce se va �nt�mpla m�ine? Eu nu �tiu cine
e�ti �i nici m�car nu vreau s� �tiu dac� �ntr-adev�r e�ti Tu sau e
doar o sosie de-a Ta. M�ine am s� te judec �i am s� te ard pe rug ca
pe cel mai periculos eretic, iar acela�i popor care �i-a s�rutat
deun�zi picioarele va s�ri m�ine, la un semn al meu, s� azv�rle
c�rbuni pe rugul t�u" (Vezi �i Peter Slaterdijk, Critica ra�iunii
cinice, I, Ed. Polirom, Ia�i, 2000, pp. 219-220).
A�a �i scriitorul tulbur� ordinea restituit� de revolu�ie dup� ce a
preg�tit-o, spune Marin Preda, f�r� s� �tie nimic de meandrele
ra�iunii cinice pe care le va fixa memorabil Peter Slaterdijk, dup�
moartea scriitorului rom�n. (Slaterdijk tip�re�te Critica ra�iunii
cinice �n 1983.) Dup� opinia prozatorului rom�n, singurul scriitor
care a supravie�uit unei revolu�ii este cel francez. Preda face
aluzie la cea mai important� revolu�ie occidental� �i, implicit,
observ� imposibilitatea supravie�uirii creatorului din revolu�iile
Estului, cele proletare. Marin Preda tr�ia cu iluzia c� revolu�iile
Estului pot aduce o �nflorire economic�, dup� cum ar�ta �ntreaga
propagand� a planurilor cincinale. �n schimb, cuno�tea bine anchiloza
din cultur�: �Dac� �i e dat ��rii noastre s� ajung� la o mare
�nflorire cultural� nu va ajunge, dac� va fi s� ajung�, dec�t dup� ce
acest proces se va �ncheia. Civiliza�iile sunt uneori unilaterale.
S�raci �i ignora�i am avut pe Eminescu �i Caragiale, boga�i nu vom
avea dec�t l�ncr�njani, beniuci, jebeleni, stoieni. Adic� nimic" (p.
268). Este cea mai kynic� profe�ie f�cut� din interiorul sistemului.
Evenimentele din decembrie 1989 vor �mplini profe�ia, dar la modul
cinic. De atunci, scriitorul rom�n are din nou motive de nemul�umire,
acum el �nsu�i s�rac �i ignorat. Mai r�m�ne s� apar�, �n loc de
beniuci �i jebeleni, Eminescu �i Caragiale, �n straie noi. Poate
chiar vor fi fiind printre, dar nu ni s-a luat, probabil, albea�a de
pe ochi ca s�-i �i recunoa�tem. Deocamdat�, s-au dovedit mai vizibili
demolatorii lui Eminescu �i a lui Marin Preda �nsu�i.
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
DonorsChoose. A simple way to provide underprivileged children resources
often lacking in public schools. Fund a student project in NYC/NC today!
http://us.click.yahoo.com/EHLuJD/.WnJAA/cUmLAA/RR.olB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/
***
Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL
PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
