|
Organizatiile
civice semnatare
considera ca proiectul de lege care se afla pe ordinea de zi a trei
comisii -
comisia juridica, comisia de drepturile omului si comisia privind
egalitatea de
sanse - trebuie amendat in vederea eliminarii prevederilor neclare si
contradictorii care cresc riscul unor viitoare interpretari abuzive
care ar
putea pune in pericol integritatea corporala a femeii, dreptul acesteia
de a
dispune de propriul corp, precum si dreptul la viata privata si de
familie. Printre aspectele
care trebuie luate
in vedere se numara eliminarea discriminarii pe criteriul statutului
marital, redefinirea
rolului medicului in selectionarea beneficiarilor reproducerii asistate
si
introducerea unei posibilitati de constestare in instanta, eliminarea
exonerarii
medicului de la obligatia pastrarii secretului medical, nuantarea si
explicitarea
situatiilor in care este nevoie de consimtamantul sotului in luarea
deciziilor
privind reproducerea asistata si precizarea expresa a dreptului
adolescentelor de
a face avort fara necesitatea existentei consimtamantului parintilor. Organizatiile
semnatare exprima, de
asemenea, rezerve serioase in legatura cu oportunitate introducerii
institutiei
mamei purtatoare si a mamei surogat in conditiile societatii romanesti
actuale.
O astfel de decizie implica o problema etica, medicala si sociala
extrem de serioasa
care trebuie supusa dezbaterilor publice si consultarii consistente a
tuturor actorilor
implicati. ###
Pentru informatii suplimentare:
Organizatiile civice semnatare
considera ca proiectul
legislativ privind reproducerea umana asistata reprezinta un pas
pozitiv si
necesar in reglementarea procedurilor si tehnicilor folosite
actualmente in Romania
in acest domeniu, care privesc atat sectorul privat al sanatatii
reproducerii,
cat si cel public. Intrucat acest proiect de lege implica
decizii etice si
medicale care pot afecta in mod semnificativ drepturile si libertatile
fundamentale ale omului, este imperios necesar ca principiile si
prevederile
care stau la baza lui sa fie redeschise analizei si dezbaterilor
publice. In plus, revizuirea actualului proiect
legislativ de catre
cele doua camere ale Parlamentului si de catre Presedintia Romaniei
demonstreaza
importanta efectelor sociale, etice si medicale pe care legea in cauza
le va
crea, precum si riscurile si avantajele acestora. Principiile etice care trebuie sa
guverneze intreaga
constructie legala vizand sanatatea reproducerii si reproducerea umana
asistata
au ca fundament drepturile femeii. Acestea sunt in prezent afectate
prin introducerea
discriminarii pe criteriul statutului marital ori de cuplu.
Drepturile
femeilor, fie ele casatorite, aflate in relatii de parteneriat,
casatorite dar
traind singure, divortate, vaduve, ori care nu se afla in nici una
dintre situatiile
enumerate, nu pot fi restranse ori eliminate. Ele au dreptul de a lua
decizii
autonome in ceea ce priveste toate aspectele starii lor de sanatate,
inclusiv
dreptul individual de a se reproduce pe cale asistata, fara astfel de
conditionari.
Actualul proiect legislativ incalca grav acest drept fundamental, desi
el este
recunoscut initial in capitolul I, art.3, pct a) care statueaza „dreptul
cuplurilor si indivizilor de a
decide liber si responsabil numarul, frecventa si momentul in care
doresc sa
aiba copii”. In mod evident, acest drept nu poate fi
limitat la sexul
persoanei care doreste sa fie asistata. Starea de sanatate a femeilor
insa, mai
mult decat cea a barbatilor, este direct si semnificativ influentata de
aplicarea tehnologiilor ce permit reproducerea umana asistata. In plus, rolul
medicului in
selectionarea beneficiarilor si aprecierea capacitatii persoanelor
asistate de
a fi parinti este unul subordonat, de ordin tehnico-medical, si nu
central – asa
cum este el statuat in prezent (art.12, alin.3). Acest rol nu poate fi
nicidecum unilateral, acest tip de
decizii necesitand expertiza multisectoriala, deci implicarea si
avizul mai
multor specialisti din domenii complementare (precum psihologi,
asistenti
sociali, etc.) care sa decida asupra acestor cazuri, cu posibilitatea
contestarii
in instanta. Legiutorul nu poate
institui,
ca regula generala, exonerarea medicului de la obligatia pastrarii
secretului
medical (art. 20), in lipsa unor criterii concrete definite de lege. Drepturile si obligatiile persoanelor
implicate si
interesate direct in procesul reproducerii umane asistate sunt
reflectate partial
si selectiv, contradictoriu si, adesea, neinteligibilil. Semnificativa
este
aici lipsa de rigurozitate si unitate in aplicarea principiului consimtamantului liber si informat, fara
de care nu poate fi permisa utilizarea tehnicilor si procedurilor de
reproducere umana asistata. Acest principiu nu este detaliat in fiecare
situatie
ce poate rezulta in cadrul acestui proces, ceea ce poate duce la
dificultati de
interpretare si comiterea de acte cu caracter discriminatoriu in ceea
ce priveste
dreptul la viata privata, integritate corporala etc. De asemenea, este necesara clarificarea prevederilor
referitoare la consimtamantul sotului ori partenerului mamei purtatoare
ori
surogat. Daca acesta este necesar in ceea ce priveste cedarea
drepturilor
parentale, intrucat, conform legii romane, sotul este considerat
automat tatal
copilului, el nu se justifica in cazul initierii procedurii de
fertilizare in
vitro sau in cazul deciziei de pastrare sau renuntare la sarcina
rezultata
(aceste decizii apartinand femeii si avand consecinte directe asupra
starii sanatatii
si integritatii sale corporale). Prevederile referitoare
la
avort existente in proiectul de lege sunt necorespunzatoare in ceea ce priveste
informarea femeii care solicita sa i se efectueze intreruperea
voluntara a
sarcinii. Ele ar trebui sa se concentreze prioritar asupra dreptului
femeii de
a avea acces la o consiliere adecvata, obiectiva si completa si nu
asupra
obligatiei sale de a se supune unei asemenea consilieri. In plus,
informarea cu
privire la orice interventie mediacala in scopul de a obtine
consimtamantul
informat trebuie oricum sa fie facuta in baza legii care reglementeaza
drepturile pacientului. Asa cum sunt in prezent formulate aceste
prevederi,
informarea si consilierea femeii nu respecta recomandarile
internationale in
materie, parand a se urmari cu precadere convingerea femeii de a nu
face avort.
Nu este clar de catre cine este facuta aceasta informare obligatorie si
nu se
prevede cine va plati pentru ea. Proiectul de lege nu precizeaza expres
dreptul
adolescentelor de a-si exprima consimtamantul in legatura cu
intreruperea de
sarcina, fara nevoia existentei consimtamantului parintilor. Astfel se
lasa loc
posibilitatii nedorite si abuzive ca personalul medical sa conditioneze
operarea intreruperii de sarcina de existenta consimtamantul
parintilor,
justificand acest act prin caracterul acesteia de interventie
chirurgicala. Legea trebuie completata prin
precizarea expresa a
criteriilor de varsta care trebuie indeplinite inainte de initierea
procedurilor vizand reproducerea umana asistata, renuntandu-se la
formularile
vagi de tipul “varsta biologica necesara
pentru a procrea” (art. 11). Introducerea institutiei mamei
purtatoare si a mamei
surogat constituie o adevarata problema etica, medicala si sociala,
asupra careia
organizatiile semnatare ale acestui document de pozitie isi exprima
rezerve
serioase. Acest tip de maternitate surogat poate permite abuzuri cu
privire la
viata privata si de familie a femeii, integritatea sa corporala -
dreptul de a
dispune de propriul corp. In egala masura, poate favoriza comertul cu
carne vie
si traficul de femei, mama surogat fiind expusa exploatarii datorita
statutului
sau social-economic. Maternitatea de tip surogat, daca este considerata
oportuna
de catre societate, poate fi aplicata in cazuri speciale, ce vor trebui
aprobate de catre un comitet etic interdisciplinar, si practicata sub o
stricta
si permanenta supervizare medicala. In cazul in care mama surogat
doreste sa
faca un avort, la fel ca in cazul in care nu doreste sa renunte la
drepturile
parentale asupra copilului rezultat in urma acestui tip de nastere,
legea
trebuie sa ii permita libertatea de a dispune de toate drepturile
inalienabile
pe care mama le are asupra propriului corp, precum si in relatia cu
fatul si
ulterior copilul. Mama surogat
nu poate sa instraineze aceste drepturi
inalienabile. Ea
poate sa nu le exercite, aceasta fiind o optiune proprie care trebuie
respectata
ca atare pe parcursul perioadei sarcinii sau in momentul nasterii
copilului. Asociatia ACCEPT Centrul de Resurse Juridice Centrul Parteneriat pentru Egalitate EuroAtlantic Club: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/ *** Birou de traduceri autorizate. Oana Gheorghiu - tel/fax: 252.8681 / [EMAIL PROTECTED]
Yahoo! Groups Links
|

