|
Poate ca pe unele liste, la prima vedere, pare OT -
dar eu cred ca nu este :)
Este vorba despre libertate si limite... si despre
multe altele.....
Codruta
Ioan Paul al II-lea, Atletul lui
Dumnezeu
Nascut la 18 mai 1920, la Wadowice, un mic orasel polonez situat nu departe de Cracovia, intr-o familie modesta, Karol Josef Wojtyla a cunoscut durerea de mic. Mama sa, Emilia, o fiinta foarte cucernica, dar macinata de boala, a murit pe cind fiul ei avea opt ani, lasindu-l in grija tatalui sau, Karol, militar de profesie. Trei ani mai tirziu, fratele sau adorat, Edmund, a fost rapus de scarlatina. Dar aceste tragedii prin care a trecut inca de mic aveau sa-l intareasca pentru incercarile la care a fost supus mai tirziu. Crescut cu grija de un tata care l-a indemnat mereu spre studiu, Lolek a fost fascinat de tinar de literatura si teatru, astfel ca, la inceputul anilor '40, a parut ca este sortit unei cariere teatrale. Dupa declansarea razboiului, el a fost nevoit sa munceasca la uzinele Solvay din Cracovia pentru a primi cartele de alimente. Astfel, timp de citeva luni a fost pus sa sparga piatra la o cariera. In acelasi timp, el a continuat sa se instruiasca si a activat intr-o trupa de teatru aflata in ilegalitate, dar, in cele din urma, a ales religia. Primul Papa slav Studiile religioase le-a inceput in clandestinitate, pe vremea ocupatiei naziste, devenind preot in 1946, in timpul comunistilor. Comportamentul sau extrem de modest a facut ca enoriasii sa-l indrageasca foarte repede. Datorita culturii sale si preocuparilor filozofice, s-a facut remarcat rapid in cadrul ierarhiei bisericesti, astfel ca nu a fost lasat prea mult sa fie preot de tara, fiind trimis la studii de perfectionare. In 1958, Wojtyla este numit episcop, apoi arhiepiscop, fiind ridicat la rangul de cardinal in 1967 de catre Papa Paul al VI-lea. Avea doar 58 de ani in momentul in care a fost ales Papa (pe 16 octombrie 1978), dupa moartea fulgeratoare a predecesorului sau, Ioan Paul I, care nu a apucat sa conduca destinele bisericii decit o luna. Primul slav care a urcat pe tronul Sfintului Petru, ocupat de 450 de ani numai de italieni, Ioan Paul al II-lea a revolutionat aceasta functie, implicindu-se mult in politica internationala si strabatind Pamintul in lung si-n lat, lucru de neimaginat pentru predecesorii sai, care treceau arareori de zidurile Vaticanului. Apostolatul In cei peste 26 de ani la cirma Bisericii Catolice, el a facut 104 calatorii in strainatate, in cursul carora a vizitat 129 de tari. Papa a dus misiunea de evanghelizare si mesajul de reintoarcere la credinta pe toate continentele, reusind sa se simta in largul sau in orice circumstanta, printre inalti oficiali, capete incoronate, dar si printre indieni. Dorinta aceasta de a vizita, fara odihna, si cele mai indepartate comunitati catolice l-a facut sa strabata aproximativ 1,25 milioane de kilometri, performanta care i-a determinat pe ziaristi sa-l numeasca “Atletul lui Dumnezeu”. Personalitate carismatica, poliglot si sportiv, Ioan Paul al II-lea a stabilit inca de la inceput o buna relatie cu presa, ceea ce i-a asigurat o mediatizare fara precedent, cuvintul sau capatind tot mai multa importanta pe masura ce notorietatea sa sporea. Fabrica de sfinti Papa cu o mare aplecare spre politic, Ioan Paul al II-lea a fost si un lider spiritual plin de forta, conducind cu o mina de fier Biserica Catolica. In 26 de ani de pontificat a proclamat 482 de sfinti si a beatificat 1.338 persoane, mai mult decit toti predecesorii sai la un loc. El a tinut peste 10.000 de discursuri si a redactat 14 enciclice, aducind in discutie toate subiectele - probleme ideologice, modele economice, probleme sociale, rasismul, protectia mediului, situatia lumii a treia, securitatea si dezarmarea. Premierele unui Pontif iesit din comun De-a lungul pontificatului sau, Ioan Paul al II-lea a promovat neincetat
dialogul inter-religios, fiind primul Papa care a calcat pragul unei moschei sau
al unei sinagogi. In contextul intensificarii dialogului dintre Biserici se
inscrie si calatoria in Romania, in mai 1999, prima tara ortodoxa pe care a
vizitat-o. Au urmat apoi vizite in mai multe tari ortodoxe, insa visul sau de a
face cele doua religii surori sa-si dea mina s-a izbit constant de opozitia
Bisericii Ruse, care nu a acceptat venirea Papei in Rusia si i-a acuzat constant
pe catolici de prozelitism. Ioan Paul al II-lea a avut curajul de a cere iertare
pentru greselile comise de Biserica Catolica in timpul cruciadelor, in
razboaiele religioase, in modul in care i-a tratat pe negri, precum si pentru
cele impotriva evreilor. Cruciada impotriva Imperiului Raului Alegerea lui Karol Wojtyla ca papa a fost un soc pentru liderii de la
Kremlin, iar rapoartele primite din Polonia despre activitatea sa de pina atunci
aveau sa sporeasca temerile privind problemele pe care le vor avea de infruntat
pe viitor. Aceeasi ingrijorare domnea si la Varsovia, desi, asa cum consemneaza
istoriile, multe oficialitati, printre care si ministrul apararii si viitorul
presedinte al tarii, Wojcieh Jaruzelski, nu si-au putut reprima un sentiment de
mindrie nationala la vestea inscaunarii unui Papa polonez. Alianta dintre Sfintul Scaun si Casa Alba Este greu de stiut daca influenta Sfintului Parinte ar fi fost suficienta
pentru a darima regimul comunist din Polonia daca pe scena internationala nu ar
fi aparut un alt personaj ce avea sa joace un rol major in aceasta lupta:
presedintele american Ronald Reagan. Legaturile secrete dinre SUA si Vatican
fusesera deja stabilite prin intermediul lui Zbigniew Brzezinski, consilier de
securitate al lui Carter si, mai apoi, consultant al lui Reagan in privinta
Poloniei. Multe dintre detaliile privind filiera Washington-Vatican, prin care
se canalizau ajutoarele destinate sindicalistilor, se vor afla probabil in anii
ce vor urma, caci Brzezinski a refuzat sa le dezvaluie atit timp cit Papa era in
viata. Glontul oprit de mina Fecioarei La 13 mai 1981, lumea incremenea la aflarea vestii ca Papa a fost victima unui atentat, produs chiar in Piata Sf. Petru. Teroristul turc Mehmet Ali Agca a tras atunci, de la citiva metri distanta, mai multe gloante, dintre care doua l-au lovit in plin pe Suveranul Pontif, unul dintre ele ranindu-l grav la stomac. Asa cum se intimplase si cu Ronald Reagan, cu trei luni inainte, proiectilul a trecut la citiva milimetri de aorta, supravietuirea sa fiind caracterizata drept un miracol. Mai tirziu, Suveranul Pontif avea sa atribuie acest miracol Fecioarei Maria, a carei aparitie la Fatima era aniversata in acea zi. Putini au fost cei care s-au indoit de implicarea KGB-ului in aceasta tentativa de asasinat, dar in boxa acuzatilor au ajuns doar Agca si citiva conspiratori turci si bulgari. Ancheta in privinta “filierei bulgare” nu a dat nici un fel de rezultat, dar unii analisti apreciaza ca la acea vreme, atit Papa, cit si alti lideri occidentali au preferat sa treaca sub tacere implicarea KGB-ului, pentru a nu da nastere unei confruntari cu sovieticii intr-o perioada atit de tensionata. Bulgarii au declarat in repetate rinduri ca nu au fost implicati in aceasta poveste, iar in timpul vizitei efectuate la Sofia, in 2002, Ioan Paul al II-lea a declarat el insusi ca subiectul este inchis. Pe de alta parte, intr-un interviu publicat pe 31 martie de “La Repubblica”, Agca a facut o dezvaluire socanta, afirmind ca nu ar fi reusit sa traga de mai multe ori asupra Papei fara sprijinul unor preoti si cardinali de la Vatican. Dupa ce Suveranul Pontif l-a vizitat pe atentator, in 1983, in inchisoare, Ali Agca declara: “Papa stie totul”. “Copacul era deja puterzit” Dupa introducerea legii martiale in Polonia, in decembrie 1981, Papa va
continua sa ajute Solidaritatea, care trecuse in clandestinitate, folosind
fondurile aflate la dispozitia sa. Evenimentele pe care le astepta de la
inceputul Potificatului sau aveau sa se precipite dupa 1985, anul ascensiunii
lui Mihail Gorbaciov la cirma URSS. Nu mult dupa aceea, liderii Solidaritatii
ies din inchisoare. In 1987, generalul Jaruzelski face o vizita la Vatican, in
cursul careia ii marturiseste Papei ca partidul comunist nu mai are viitor in
Polonia. Citeva luni mai tirziu, regimul polonez este confruntat cu un nou val
de greve, fiind nevoit sa se aseze la masa trativelor cu Solidaritatea.
Sindicatul creat de Walesa este din nou legalizat si cistiga in vara anului 1989
alegerile pentru noul Senat. In aceeasi perioada, Lech Walesa merge la Vatican
pentru a-i multumi Papei in numele Solidaritatii si poporului polonez.
Eliberarea Poloniei avea sa fie urmata in tumultuoasele luni ale sfirsitului lui
1989 de prabusirea regimurilor comuniste din toata partea de est a Europei,
ultimele zile ale acelui an revolutionar fiind marcate de caderea lui Ceausescu.
Batalia pentru Sfintul Scaun Decesul Papei Ioan Paul al II-lea reprezinta semnalul de incepere a bataliei
pentru succesiune, ce se va da intre cardinalii ce fac parte din colegiul
elector, ce se va intruni zilele urmatoare la Vatican. Dintre cei 194 de
cardinali, citi numara astazi ierarhia Bisericii Catolice, doar 135 vor
participa la conclav deoarece cei trecuti de 80 de ani nu mai au dreptul sa se
pronunte in privinta celui ce va ocupa Sfintul Scaun. Conservatori vs. liberali Din toate dezbaterile de pina acum reiese ca, la conclav, problema principala cu care se vor confrunta cardinalii electori este cea a pozitiei doctrinare a viitorului Papa. Dupa o lunga domnie a unui Papa foarte conservator, in sinul Bisericii au aparut numeroase voci care cer o liberalizare. Periodic sint aduse in discutie probleme precum renuntarea la celibatul preotilor catolici, autorizarea utilizarii prezervativului sau hirotonirea femeilor. Ioan Paul al II-lea insa a condus cu o mina de fier Biserica si a inabusit din fasa orice tentativa de a aduce in dezbatere publica aceste teme, considerindu-le abateri grave de la doctrina. Pe de alta parte, s-a pus problema ca o schimbare brusca a pozitiei Vaticanului ar produce confuzie in rindurile credinciosilor. In atare situatie, unele voci inclina spre o varianta de compromis, pledind pentru alegerea unui moderat, de preferinta mai in virsta, care sa nu aiba un pontificat prea lung, iar abia la alegerea unui succesor al acestuia sa se puna serios problema unei liberalizari doctrinare. Nu in ultimul rind, este greu de crezut ca se va ajunge la o solutie liberala in conditiile in care 130 dintre cei 135 de membri ai conclavului au fost ridicati la rangul de cardinal chiar de Ioan Paul al II-lea, care a avut grija sa se inconjoare de conservatori, pentru a se asigura cumva ca succesorul sau ii va urma in mare masura linia. Infruntarea orgoliilor nationale Nationalitatea viitorului Papa este, de asemenea, un motiv de dispute, multe
tari rivnind la onoare de a avea un reprezentant in fruntea ierarhiei la
Vatican. Ioan Paul al II-lea a fost primul Papa ne-italian in ultimii mai bine
de 450 de ani si este de asteptat ca membrii colegiului elector din Peninsula sa
incerce sa promoveze din nou unul de-al lor ca Suveran Pontif. Cardinalii
italieni reprezinta 17a din totalul electorilor, astfel ca sint o forta demna de
luat in seama. In acelasi timp, altii considera ca a sosit vremea ca si alte
tari sa aiba un Papa. Se vorbeste, spre exemplu, de un Papa sud-american, avind
in vedere ca este un continent eminamente catolic si cu o populatie insemnata. A
mai fost luata in calcule varianta unui Papa de culoare, avind in vedere
sporirea pronderii credinciosilor africani in sinul bisericii. Pe de alta parte,
alti europeni considera ca au si ei dreptul sa desemneze un Papa, aducind
argumentul ca tarile lor ofera cel mai mare sprijin financiar pentru Biserica,
nu africanii sau sud-americanii. Batalie apriga pentru succesiune Cele mai recente liste de “papabili” il au in frunte pe arhiepiscopul de
Milano, cardinalul Dionigi Tettamanzi (71 ani), care la bursa pariurilor are o
sansa de 2-1 sa ajunga Papa. La mica distanta se claseaza Arhiepiscopul de
Havana, Jaime Ortega y Alamino (69 ani) cu o cota de 4-1 si africanul Francis
Arinze (72 de ani) cardinal din Nigeria, cu o sansa de 6-1. Un miliard de catolici Biserica Catolica are cel mai mare numar de credinciosi dintre toate religiile crestine, Suveranul Pontif pastorind mai bine de un miliard de credinciosi. Crestini 2.069.883.000 Suveranul Pontif, in agonie: Sfintul Parinte a suferit un stop cardiac dupa ce a primit maslul Starea sanatatii Papei Ioan Paul al II-lea s-a deteriorat brusc in noaptea de joi spre vineri, iar succesiunea de informatii tot mai alarmante venite de la Vatican a produs o unda de soc in intreaga lume. Derularea rapida a evenimentelor si pesimismul exprimat de atit de secretosii oficiali ai Vaticanului nu au mai lasat loc de speranta. Batrinul Suveran Pontif, care se lupta de ani intregi cu maladia Parkinson, isi traieste cu eroism ultimele clipe. La o zi dupa ce responsabilii Vaticanului anuntau ca perioada de
convalescenta dupa operatia de traheotomie nu merge asa de bine cum se spera si
s-a recurs la instalarea unei sonde nazo-gastrice pentru hranirea Papei, joi
noaptea a venit stirea ca, la toate problemele, s-a adaugat si o infectie
urinara. Moartea in demnitate Spre deosebire de evenimentele din luna martie, cind Papa a fost internat de
doua ori la Policlinica Gemelli din Roma, de aceasta data nu se mai pune
problema unei spitalizari. Retinindu-si cu greu lacrimile, Navarro-Valls a
explicat ca Ioan Paul al II-lea a fost informat asupra gravitatii situatiei si a
decis sa ramina in apartamentul sau. Potrivit comentatorului pe probleme
religioase al cotidianului “La Repubblica”, ultima dorinta a Papei a fost “sa
fie lasat sa moara cu demnitate, ca Suveran Pontif, in camera sa de la Vatican,
in fata Pietei Sfintul Petru”. Calvarul neputintei Pentru un Papa care a strabatut mai mult de un milion de kilometri in
misiunea sa pastorala pe toate continentele, fiind mereu activ, in mijlocul
multimii, aceasta teribila subrezire a sanatatii este un calvar. Asa cum s-a
vazut in ultima luna, chiar extrem de bolnav fiind, Papa a tinut sa se arate
macar la fereastra apartamentului sau. Maslul, sacramentul bolnavilor Papa Ioan Paul al II-lea a primit joi noaptea Maslul, unul dintre cele sapte
sacramente ale bisericii romano-catolice, care este celebrat pentru bolnavii
aflati in stare grava. Papa Ioan Paul al II-lea a mai primit o data in viata
Maslul, imediat dupa atentatul din 1981, chiar in masina ce gonea spre
policlinica Gemelli. Acest ritual este menit a conferi putere divina, pace,
curaj si iertarea a pacatelor nu doar muribunzilor, ci si credinciosilor care au
o boala grava ori se pregatesc pentru o operatie dificila. In cadrul acestui
sacrament, preotul isi aseaza miinile pe fruntea bolnavului si se roaga pentru
iertarea pacatelor acestuia. Apoi ii unge fruntea si miinile cu ulei sfintit.
Dupa acest sacrament, Papa a primit viaticul, euharistia rezervata bolnavilor
carora li s-a facut Maslul, numita popular si “ultima
impartasanie”. Jacqueline PRAGER -- "Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine" *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links
|
