|
Autostrada Bechtel: �Adio, dar raman cu voi!�
In loc de scaderea pretului, dorita la inceput, am putea ajunge la o factura mai mare din cauza posibilelor penalizari Controversata autostrada Bechtel pare sa atraga tot mai multi sustinatori
in coalitia guvernamentala. Curentul pro este alimentat de politicienii
ardeleni, presati de comunitatile locale sa continue proiectul. Vocile contra se
aud tot mai slab. Autostrada Brasov-Bors pune in fata liderilor politici
transilvaneni o mare dilema: sa respecte linia partidului din
care fac parte, care in cazul Aliantei PNL-PD s-a dovedit pana de curand ostila
proiectului, sau sa tina cont de interesele economice locale, adica de cele ale
propriului electorat. Emil Boc, unul dintre sustinatori, este presedinte
interimar al PD, dar si primar al Clujului, oras aflat pe traseul viitoarei
autostrazi. La randul sau, UDMR nu poate sa nu tina cont de castigurile pe care
le vor obtine judetele cu populatie maghiara, chiar cu riscul de a-si supara
partenerii de guvernare. Pana la urma, indiferent de modul in care a fost
negociat contractul cu firma americana, necesitatea unei legaturi rapide cu
granita de vest a tarii este evidenta. Alternativa la autostrada Bechtel, adusa
recent in prim-plan de Cabinetul Tariceanu, si anume coridorul IV paneuropean
(Bucuresti-Sibiu-Deva-Timisoara-Nadlac), finantabil din fonduri europene, are
dezavantajul termenului mai indelungat de finalizare. Pe de alta parte, in cazul
proiectului Brasov-Bors s-a spus de nenumarate ori ca pretul pe care il platim
este cam piperat. �Contractul cu Bechtel este in continuare supus expertizei din
punctul de vedere al raportului dintre cheltuielile preconizate si valoarea lor
de piata. Totusi, dupa toate analizele facute in PNL si in Coalitie, am ajuns la
concluzia ca autostrada este necesara�, spune purtatorul de cuvant al
liberalilor, Eugen Nicolaescu. Discutiile pe marginea proiectului s-au reaprins
zilele trecute dupa ce Guvernul a anuntat ca, din motive de stramtorare
bugetara, fondurile care vor fi alocate lucrarilor din acest an vor fi reduse,
chiar semnificativ. Din totalul de 360 de milioane de euro, prevazute pentru
2005, ar putea sa fie �taiate� circa 100 de milioane de euro. Se va sti exact cu
ce bani se va merge mai departe in cursul saptamanii viitoare. �Asta nu inseamna
neaparat ca lucrarile se vor prelungi dincolo de termenul din contract (2012,
n.red.). Este posibil ca in 2006 sa facem rost de mai multi bani si sa
recuperam�, explica Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru Lucrari Publice si
Amenajarea Teritoriului. Totusi, s-ar putea ca diferenta sa fie acoperita din
fondurile �concurentei�, varianta adusa in discutie de Eugen Nicolaescu. El
spune ca nu este exclus ca, in conditiile in care unele dintre proiectele
aferente coridorului IV nu au fost bine pregatite de fosta putere, o parte din
fondurile bugetare alocate pentru acest an sa fie redirectionate catre
autostrada Brasov-Bors. Pana una-alta, in momentul de fata autoritatile se afla
in situatia delicata de nerespectare a unor clauze din contractul cu Bechtel.
Fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Marius Sorin Bota, care a
participat la negocierea unei mari parti din clauzele financiare, sustine ca
factura pentru lucrarile efectuate de firma americana in 2004, de peste 100 de
milioane de dolari, nu a fost inca platita. Afirmatia sa este contrazisa de
conducerea Companiei Nationale de Autostrazi, care declara ca s-au achitat deja
74 de milioane de dolari. Oricum, existenta unor restante, precum si posibila
micsorare a finantarii pentru 2005, da dreptul companiei Bechtel sa perceapa
penalizari si majorari de intarziere usturatoare. �Acum, Bechtel poate emite
pretentii mai mari, si asta pentru ca statul s-a grabit sa anunte ca taie din
fondurile pentru lucrari inainte de a negocia�, crede Bota. Surse din Ministerul
Transporturilor spun ca in discutiile purtate la nivelul conducerii institutiei
pe tema variantelor de reziliere a contractului s-a ajuns la concluzia ca statul
roman ar trebui sa suporte penalizari care ar putea echivala cu un sfert din
valoarea afacerii, adica peste jumatate de miliard de euro. Pe asta se si
bazeaza, probabil, cei de la Bechtel, care, in ciuda amalgamului de declaratii
legate de viitorul proiectului, isi pastreaza limbajul diplomatic. �Lucrarile la
Autostrada Transilvania continua. Este important de mentionat ca procesul de
stabilire a bugetului nu afecteaza contractul nostru si nu schimba obligatiile
partilor. Noi vom continua sa respectam aceste obligatii si avem toata
convingerea ca si clientul nostru va face acelasi lucru�, afirma reprezentantii
companiei Bechtel. Este clar ca atitudinea Guvernului s-a schimbat radical. Daca
la inceputul mandatului actuala putere vorbea despre demersurile pe care le va
face pentru a anula sau renegocia unele dintre contractele majore, intre care si
cel cu Bechtel, acum discutia s-a mutat la problema finantarii. Iar cel care
pare sa fie in culpa este chiar Executivul, ceea ce poate sugera multe despre
modul in care americanii au stiut sa negocieze acordul. Daca nu vor fi rezolvate
la timp prin discutii bilaterale, toate sincopele in derularea contractului s-ar
putea intoarce impotriva noastra. Asta ar face ca nota de plata sa fie in final
mai mare.
CE LUCRARI TREBUIE FINANTATE IN 2005 � Continuarea lucrarilor la tronsoanele Campia Turzii-Cluj Vest (Gilau), in lungime de 54 de kilometri si in valoare totala de 371 milioane de euro, respectiv Bors-Suplacu de Barcau, de 64 de kilometri si o valoare de 245 de milioane de euro. Ambele sectiuni trebuie finalizate la 31 decembrie 2008. � Inceperea, la 1 iulie, a tronsonului Targu Mures (Ogra) � Campia Turzii, cu o lungime de 36 de kilometri si un cost total de 143 de milioane de euro. Termenul de incheiere a lucrarilor este prevazut pentru 30 iunie 2008. DE UNDE VIN BANII � Anul trecut, Raiffeisen Zentralbank Ossterreich AG (RZB) si Raiffeisen Bank Romania au aranjat un imprumut sindicalizat de 73 de milioane de euro pentru Ministerul Transporturilor, destinat finantarii lucrarilor la autostrada Bechtel. Din consortiul care a aranjat creditul a facut parte si banca americana de investitii Bear Stearns. � Imprumutul a fost insotit de o garantie acordata de Eximbank SUA. Din partea statului roman, creditul este garantat de Ministerul Finantelor Publice. *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links
|
- [romania_eu_list] Autostrada Bechtel: «Adio, dar raman ... Terra Mileniul III
