|
----- Original Message -----
From: Clubul Roman de Presa
***varianta cu diacritice este atasata***
spre publicare / difuzare
Bucuresti, 02 mai
2005
Ziua Libertatii Presei - declaratia Clubului Roman de Presa - Constatam ca in Romania 2004 a reprezentat
anul in care s-au relatat cele mai multe agresiuni impotriva presei: peste 100
de cazuri, in mai mult de jumatate din judete. Potentatii locali sau nationali,
politicieni, mafioti, garzi de corp ale acestora au ajuns sa creada ca pumnul si
injuratura pentru presa sunt legitime, ca publicul nu are de ce sa primeasca
informatii si ca legea nu trebuie sa ii apere pe ziaristi. Incapacitatea
autoritatilor de a afla cine l-a batut pe Ino Ardelean in mijlocul strazii, in
plina zi, si pretentiile Senatului � for legislativ � de a se ridica deasupra
legii pentru a pedepsi un ziar incomod � Romania libera � sunt cazuri relevante
pentru atitudinea fata de ziaristi si presa in Romania anului
2004. Cu toate acestea, cei mai multi ziaristi
romani au curajul sa-si continue munca, atat in tara, cat si peste hotare,
fiind, si acolo, prea putin si prea tarziu protejati. De la cazul lui Catalin
Gombos, corespondent al Radio Romania Actualitati la Bagdad, atacat din greseala
cu focuri de arma in ianuarie 2004, pana la cel al lui George Buhnici,
corepondent ProTV, arestat in noiembrie 2004 si condamnat in decembrie 2004 in
Bulgaria, anul trecut a ridicat un semn de intrebare privind securitatea
internationala a jurnalistilor si, daca l-am fi perceput la timp, poate ca nu
ne-am fi aflat acum in situatia tragica de a ne ruga de Sfintele Pasti pentru
eliberarea a trei colegi de breasla din mainile insurgentilor
irakieni. Pentru presa din Romania anul 2004 a adus
si miscari de protest, mai mult sau mai putin justificate, in interiorul
societatilor de presa. Protestele priveau, in intregime, desfasurarea
activitatii redactionale, relatiile care exista sau ar trebui sa existe intre
corpurile patronal si editorial / jurnalistic. Clubul Roman de Presa a analizat
aceste situatii si afirma ca ele pot fi prevenite daca institutiile de presa vor
respecta un set de norme care sa reglementeze aceste relatii. Clubul Roman de
Presa va analiza orice caz ce ii va fi supus atentiei din perspectiva
urmatoarelor principii: 1.
Orice
institutie mass-media are obligatia de a-si elabora propria �POLITICA
EDITORIALA�, in care sa se precizeze ansamblul de actiuni de natura prospectiva,
manageriala si organizationala, precum si relatia profesionala specifica dintre
patronat si editori si dintre editori si jurnalisti. Politica editoriala va
cuprinde si norme tipice institutiei respective privind modul in care se face
selectia informatiei, ierarhizarea sa si orientarea spre publicul tinta a
diverselor mesaje jurnalistice (unghiul din care se abordeaza un anumit subiect
din punct de vedere al conceptiei social-politice a patronatului), stilistica
acestora si politicile de personal pe termen scurt, mediu si lung. Prin acest
set de reguli interne, patronatul isi asigura dezvoltarea afacerii,
precizandu-si periodic relatiile cu tertii, de care editorii trebuie sa tina
seama. 2.
In
afara acestui cod de norme precizate in Politica editoriala, de care editorii si
ziaristii iau cunostinta la angajare, reprezentantii consiliilor de
administratie sau patronatele nu pot interveni in nici un fel asupra modului in
care editorii gestioneaza activitatea profesionala. Exceptie fac doar cazurile
in care, la intervale prestabilite, analizele economice demonstreaza rezultate
nesatisfacatoare, ce pot determina o modificare a strategiei societatii, a
politicii editoriale, putandu-se ajunge la schimbarea managementului institutiei
mass-media si chiar a editorilor. 3.
In
conformitate cu tratatele internationale la care Romania este parte semnatara si
Constitutia Romaniei, este interzisa cenzurarea de catre patronate a unor
materiale pe care editorii intentioneaza sa le dea publicitatii, in contextul in
care selectia si tratarea informatiei s-a realizat respectandu-se normele
deontologice si profesionale. 4.
Intreprinderile
consacrate informatiei trebuie sa fie considerate intreprinderi socio-economice
speciale. 5.
In
intreprinderile consacrate informatiei trebuie sa existe o transparenta totala
in ceea ce priveste proprietatea si gestionarea mijloacelor de informare, astfel
incat cetatenii sa cunoasca explicit identitatea proprietarilor si nivelul
angajarii lor economice in mijloacele de informare. In cadrul intreprinderilor
consacrate informatiei orientarea ideologica sau financiara a proprietarilor
este limitata de exigentele dreptului fundamental al cetatenilor la informatie.
6.
Patronatele
din mass-media trebuie sa garanteze atat editorilor cat si jurnalistilor
libertatea de expresie precum si clauza de constiinta (libertatea de a refuza sa
iti tradezi propriile convingeri) si secretul profesional fata de sursele
confidentiale. Jurnalistul
se poate plange direct Consiliului de administratie in cazul in care editorii au
intervenit fara a-i cere acordul in materialul semnat de el, atunci cand
jurnalistul poate dovedi ca i s-a cerut sa modifice un material sau i s-a
interzis sa-l publice, din pricina continutului sau si nu din motive de natura
stilistica sau tinand de politica editoriala. 7.
Patronatele
din campul mass-media nu-i pot obliga pe editori sa poarte campanii impotriva
unor adversari politici, financiari sau de orice alta natura, prin ocultarea
adevarului, prin introducerea unor argumentatii
mincinoase. 8.
In
cazul achizitionarii unor noi institutii mass-media, patronatele au dreptul de a
opera modificari in politica editoriala, in schema redactionala, putand schimba
inclusiv editorii sefi si editorii departamentali. Se considera insa o grava
incalcare a normelor etice si manageriale din partea patronatului, incercarea
influentarii redactorilor si reporterilor in scopul publicarii unor materiale. O
alta abatere la fel de grava o constituie provocarea jurnalistilor de a nu mai
respecta ierarhiile redactionale, in vederea schimbarii editorilor la asa-zisa
�cerere a ziaristilor�. 9.
Patronatele
nu au dreptul de a obliga editorii la anumite practici care se afla in
contradictie cu normele deontologice in general, si cu Codul Deontologic al
Ziaristului adoptat de Clubul Roman de Presa, in special. Editorii si
jurnalistii care se considera supusi unor presiuni de neacceptat, din punct de
vedere profesional, se pot adresa Consiliului de Onoare al CRP, garantandu-li-se
confidentialitatea. 10.
In cazul in
care Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa va primi plangeri de aceasta
natura din partea editorilor si ziaristilor, acesta va analiza fiecare caz in parte, dand un
verdict. In functie de gravitatea incalcarii vreuneia din normele de mai sus,
CRP va sesiza mai intai patronatul acuzat de incalcarea reglementarilor
deontologice, dupa care va face publica abaterea institutiei mass-media in
cauza, putand in cazurile unor incalcari repetate sa se delimiteze public de
practicile respectivei companii sau sa excluda societatea din
CRP. Chemam pe toti cei implicati in mass-media
� patronate, administratori, editori-sefi, ziaristi � sa reflecteze la rolul si
menirea unei prese libere, dar responsabile civic, si sa puna in practica
mecanismele de care este nevoie pentru corecta desfasurare a acestei nobile
profesii. Consiliul de Onoare al Clubului Roman de
Presa *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links
|
