Observ ca sunteti interesata de subiectele ECO Dezvaluiri
* Romania, calul troian al Europei In razboiul organismelor modificate genetic, SUA ne foloseste pentru a patrunde in UE Mai putin de doi ani despart Romania de Comunitatea Europeana. Miza e mare, nu doar pentru poporul roman. In aprigul razboi economic contemporan, mijloacele nu mai conteaza. Alaturi de alte tari est-europene, ex-comuniste, Romania risca, din mai multe privinte, sa devina pentru Europa occidentala un adevarat cal troian. Vidul legislativ pune Romania la mijloc Cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) a facut, deja, istorie in Romania. In lipsa unei legislatii corespunzatoare, in tara au inceput sa fie implantate in forta asemenea culturi inca din 1998. De vidul legislativ au profitat marii producatori mondiali de OMG, in special cei americani, ce au ajuns deja sa aiba monopolul in Romania. Intre 1998 si 2000, firmele americane din domeniu au inceput sa testeze la noi semintele transgenice. Tarziu, abia din anul 2000, au fost adoptate si in Romania normative ce incercau sa regleze productia si comercializarea OMG. Insa rezultatul lipsurilor si intarzierilor in reglementarea problemelor economice si agricole de acest fel a fost introducerea masiva in tara a unei serii de hibrizi de soia, porumb si cartofi. Si asta fara ca, macar, sa fi fost necesare elementare precizari ale producatorilor, cu privire la alterarile genetice practicate. Drept consecinta, acum, Romania a ajuns sa fie privita de Europa occidentala ca o ciudata specie de cal troian american pentru comertul cu OMG pe continent. Disputa dintre Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana a prins din nou la mijloc Romania. Alaturi, e adevarat, si de alte tari din est. Tehnologia OMG, o noua revolutie agricola? Prin modificare genetica, o tehnologie inca in dezvoltare si cercetare, gene individuale pot fi copiate si transferate intr-un alt organism viu. Aceasta tehnologie schimba, pur si simplu, structura genetica a unui organism, inlaturandu-i sau adaugandu-i caracteristici specifice. Rezultatul scontat: imbunatatirea rezistentei la bolile cauzate de insecte sau virusi, cresterea tolerantei la erbicide sau conditii vitrege de clima. Tehnologia, revolutionara desigur, are, insa, criticii sai. Acestia sunt de parere ca organismele transgenice afecteaza sanatatea oamenilor, putand conduce la reactii alergice din partea consumatorilor sau la transformarea nedorita a unor factori patogeni, carora le poate determina rezistenta la unele medicamente, cum ar fi antibioticele. Criticii acuza insuficienta testare a efectelor pe care asemenea organisme transgenice, introduse in alimentatia umana, le pot avea. De asemenea, promotorii OMG sunt acuzati de riscul scaparii de sub control a efectelor pe care transgenetica le poate produce asupra mediului inconjurator. Sustinatorii organismelor modificate genetic promoveaza tehnologia, pentru a mari productivitatea terenurilor cultivate. Ei spun ca, astfel, se diminueaza costurile de productie si se reduce nivelul de substante chimice folosite. Beneficii? “Ajutam milioane de oameni infometati din intreaga lume”, spun ei. Franta, centrul militantilor anti–OGM Identificarea comunismului cu capitalismul multinational tine de o logica greu de acceptat pentru un locuitor al unui stat fost comunist, impins la saracie si disperare. Unica salvare pare sa vina din partea marilor investitori, trusturi-mamut, care sa aduca - daca nu prosperitate - macar supravietuire. Dar ce mai poate ramane in picioare, cand militanti anti-globalizare, de notorietate mondiala, vin si spun: “Prosperitatea promisa este o himera!”. “Globalizarea este un proiect ideologic asemanator comunismului”, declara, la Timisoara, in urma cu mai bine de un an, Jose Bove, liderul miscarii alter-mondializare din Franta. “Si unul, si celalalt, promit oamenilor fericirea - fara a tine cont de vointa populatiei si de realitatile posibile - si ii persecuta pe cei care o refuza. Ambele discursuri sunt totalitare. Iar cei ce beneficiaza de pe urma procesului nu sunt altii decat tot cei privilegiati, ca si intr-o dictatura comunista. Doar ca cei de acum sunt actionarii trusturilor multinationale.” Personalitate controversata si extrem de mediatizata in Franta si in lume, Jose Bove este exponentul confederatiei sindicatelor agricultorilor francezi ce protesteaza impotriva globalizarii economiei si comertului mondial. Si-a cucerit notorietatea in cursul anului 1999, cand a condus o actiune a agricultorilor si producatorilor de branzeturi din regiunea Languedoc, indreptata impotriva a ceea ce alter-mondialistii numesc “dictatura multi-nationalelor”. Actiunea s-a materializat prin demolarea unui restaurant “McDonald's”, aflat in constructie intr-o localitate din sudul Frantei. Interventia politiei s-a soldat, bineinteles, cu arestarea si condamnarea lui Jose Bove la cateva luni de inchisoare. Miscarea alter-globalizare, ce cauta alternative la cresterea influentei multinationalelor, are ca data simbolica de inceput data Summit-ului de la Seattle, din 1999. Taran vs. genetician La mijlocul acestei luni, Franta a fost din nou in centrul atentiei. In tara exista 4.500 de persoane care militeaza activ impotriva OMG-urilor si care practica sistematic distrugerea culturilor transgenice. In 14 august 2004, ei au reusit neutralizarea a 70 la suta din parcelele OMG din Franta, cu mainile goale, sub supravegherea elicopterelor jandarmeriei si fara nici un incident. Totul s-a soldat, insa, cu un rasunator proces. Ultima infatisare, pe data de 13 aprilie 2005, a fost o noua ocazie ce nu a putut fi ratata de militanti. Cum sa transformi un proces intr-un mare teatru mediatic si popular? Nimic mai simplu. Toata floarea “verzilor” a fost prezenta pe strazile din Orleans. Mai multe sute de manifestanti au sosit cu autocarele din regiunile limitrofe, pentru a reclama opozitia lor in fata utilizarii organismelor modificate genetic in culturile agricole. Cu ocazia procesului celor 44 de “cosasi” care au distrus trei hectare de porumb transgenic, in 14 august anul trecut, in apropiere de Orleans, a avut loc un adevarat forum alternativ, cu manifestatii si dezbateri publice in aer liber. De ce o asemenea actiune? “Suntem in fata unui fapt implinit, al unui secret cu care toata lumea e deja la curent, al absentei unei dezbateri democratice”, raspunde un militant ecologist. “Nu dorim ca pamantul taranului francez sa fie transformat in pres de sters pe jos al laboratoarelor”, spunea Jose Bove in martie 2005. Iata de unde acest curent puternic de “neascultare civica”si distrugere a culturilor transgenice. Nesubordonare in Franta, tacere in Romania La proces, celor 44 de acuzati li s-au alaturat inca 43 de voluntari care doreau sa compara in fata tribunalului, dar instanta nu a acceptat audierea lor. In plus, a decis amanarea judecarii celorlalti inculpati pentru octombrie 2005. Acuzatia: degradarea grava a bunului public, desfasurata in colectiv. Lupta condusa de Jose Bove nu este nici pe departe terminata. El spune ca, impreuna cu adeptii sai, va continua sa militeze pentru prezervarea fondului genetic si combaterea proliferarii culturilor transgenice, chiar si cu metode de nesubordonare civica. In urma cu trei ani, in Romania, seminte de soia modificate genetic au provocat distrugerea unor culturi intinse, de sute de hectare. Astfel de accidente au mai avut loc si in alte tari care accepta culturi OMG. In tara noastra, insa, accidentul a fost tinut, pana nu demult, sub tacere. In 2004, la Timisoara, liderul miscarii alter-mondializare din Franta, Jose Bove, declara: “Luptam pentru aceleasi idealuri pentru care romanii au luptat in Decembrie 198 Luptam impotriva unei noi dictaturi, aceea a companiilor multinationale. Luptam, in ultima instanta, pentru a salva o planeta aflata intr-un iminent pericol ecologic si umanitar. Iar principala entitate ce constituie tinta miscarii noastre este Organizatia Mondiala a Comertului. Aceasta poarta vina pentru dezastrele ecologice si umanitare pe care le traim”. Cu acelasi prilej, el isi intarea crezul spunand ca un om devine cu adevarat cetatean abia atunci cand reinvata sa spuna NU. Jose Bove in dialog cu ZIUA Reporter: Ati vizitat Timisoara, in Romania, anul trecut. Ati discutat cu sindicatele si partidele politice. Care sunt impresiile dumneavoastra, in raport cu tarile din estul Europei? Jose Bove: Este, inca, foarte dificil. Cred ca populatia nu realizeaza ce inseamna organismele modificate genetic. Reporter: In tarile confruntate cu probleme, venirea unor companii precum Coca Cola sau McDonald’s este vazuta ca un mare progres spre prosperitate… Jose Bove: Nu este decat o iluzie. Nu facandu-ne sclavii altora vom deveni mai prosperi. Orleans, 13 aprilie 2005 / Declaratii in exclusivitate pentru ZIUA de Cluj Adina CREUGNY, Sorin ISTRATE --- Codruta <[EMAIL PROTECTED]> wrote: > From: greg gill <[EMAIL PROTECTED]> > > JOIA MARE LA ROMANII TIMOCENI DIN SERBIA > > Acolo, unde raul Timoc se varsa in > Dunare, pe malul romanesc al > fluviului, se afla satele mehedintene Gruia si > Bristol. Pe malul celalalt > sunt satele timocene locuite de o populatie compacta > romaneasca, avanposturi > ale Vaii Timocului. In triunghiul de ape Dunare, > Morava, Timoc, iar spre sud > catre Nis, traieste un grup compact in centru si mai > dispersat pe ariile > laterale, de cateva sute de mii de romani:denumiti > de popoarele slave din > Balcani cu etnonimul medieval de "vlah", uzitat de > alogeni pentru desemnarea > populatiilor latinogene (vlah-valah-olah). Blocul > romanesc, atestat in > perioada postaureliana si anteslava intre Morava si > Lom, pe o platforma > muntoasa strans legata de culmile Carpatilor, > acoperea odinioara aproape > jumatate din Principatul Serbiei. El trimitea > prelungiri inguste pe dreapta > Dunarii, spre Apus pana la Belgrad, pe de o parte, > dar sis pre Rasarit, pana > la mare. Spre miazazi, el se intindea de-a lungul > Moravei pana la NIs, Pirod > si Bercovita, unde se prindeau legaturi cu grupe mai > razlete din jurul > Sofiei si cele din muntii Balcani, iar dincolo de > Morava, cu grupele din > regiunea Kopaonik si Kosovo . > > "Vlahii" vietuiesc in 328 de sate si 20 > de orase de-a lungul Vaii > Dunarii, de la Veliko Gradiste, pana la varsarea > raului Timoc, pe Valea > Moravei, cu precadere la Vest de Velika Morava si pe > o arie extinsa in > Homolje si Craina. Marea majoritate de romani > timoceni se regaseste in zona > rurala, prezenta lor la orase fiind mai redusa. > > Bruscata permanent, "valahia" din Serbia > se afla intr-o neobosita > batalie cu timpul, care nu iarta, niveleaza si > estompeaza evidenta > existentei unei lumi romanesti aparte. O lume care, > ca oricare alta, are > propria sa poveste. Un univers fascinant de datini, > obiceiuri, traditii, > credinte si rituri strabuen din vremuri stravechi, > care de-a lungul timpului > a fost varful de lance a unei comunitati darze, > aproape impasibila la > atentatele produse sistematic asupra identitatii ei > culturale de populatia > asimilatoare majoritara. > > Astazi, chiar daca nu inteleg nimic din > liturghia oficiata in > limba slavona de un preot sarb (in rarele ocazii > cand biserica din sat este > deschisa) si, chiar atunci cand copiii lor sunt > obligate sa urmeze un an > pregatitor de limba sarba (daca vor sa fie acceptati > la scoala, o scoala in > care invata ca "vlahii sunt o comunitate fara > istorie si identitate > precisa"), romanii timoceni isi tin datinile si > obiceiurile stravechi ca > vremea in care romanii din nordul si sudul Dunarii > nu erau despartiti decat > de fluviu. > > Nu-I poti ignora ca exista! CU fascinanta > lor poveste cu tot, cu > crestinismul lor roman-ortodox, in spiritual caruia > isi tin ciclul pascal. > > Ne-am oprit asupra cele mai spectaculoase > secvente, inimaginabila > fereastra de acces catre un univers mentalitar, din > pacate din ce in ce mai > greu de patruns si descifrat: "Joia Mare la > Slatina-Bor-Valea TImocului". > > Miercuri, atunci cand isi afla ragaz de > la treburile gospodariei, > femeile pornesc spre paduricea din imediata > apropiere a satului, pentru a > aduna boji. Adunatul bojilor pentru aprinderea > focurilor din Joia Mare > constituie preambul la secventa din zorii zilei > urmatoare si tine de > obligativitatea respectarii normelor privind > calitatea substantelor vegetale > aduse spre ardere, felul in care acestea se aduna, > modul in care sunt > transportate si depuse. > > Complexul de gesture rituale care > insotesc alcatuirea si > aprinderea rugului este implinit de om pentru a > deschide, intr-un moment de > maxima concentrare, o poteca de lumina catre > divinitate. > > "Focul, lumina sub forma rugului aprins, > si fumul care se ridica > spre cer, sunt canale de comunicare prin care > transcendental poate cobori > spre comunitate si instrument de jertfire, > actualizate prin gesture > contemporane, pastrate din vremea crestinismului > primar. Analizand diversele > momente ale prezentei focului in calendarul popular, > se poate observa cu > usurinta faptul ca acea componenta care ordoneaza > succesiunea gestului de > aprindere a foscului/rugului este celebrarea celor > mai importante sarbatori > crestine: nasterea si invierea lui Isus, comemorari > ale apostolilor, > sfintilor martiri si propovaduitori din perioada de > inceput a > crestinismului", ne spune Sabina Ispas. > > Dupa credinta si spusele romanilor, > mortii vin in fiecare an in > Joia Mare pe la vechile lor locuinte, "adica pana > sambata inainte de Rusalii > sau Duminica Mare, cand se fac imparteli de plecare > a sufletelor". Se dau > colaci si oale de pomana si mortii pleaca cu colacul > si oala pe care au > capatat-o. > > Credinta timocenilor in prezenta > sufletelor la vechile lor case > pana in ajunul Rusaliilor sau pana la Inaltare, > faciliteaza un lucru > altminteri imposibil si de neconceput: "revenirea > sufletului celui decedat > in lumea pamanteana". Se permite in felul acesta > spargerea unui prag > mentalitar care asigura echilibrul psihologic > necesar separatiei transante > dintre cele doua lumi tinde sa devina realitate. > Povestea, discursul mitic > il acomodeaza pe om cu raportul dintre cele doua > lumi si, la randul lui, > acesta naste poveste, circuit ce modeleaza un > comportament cultural. > > In Timoc, mai mult ca in oricare alta > parte, ritualul face > posibila comunicarea dincolo de granitele unor > sisteme improbabile. > Participarea la ritual duce la > construirea/reconstituirea unei identitati > ancestrale pentru fiecare participant. Putem spune > ca, dupa priveghi, cea > mai importanta posibilitate de refacere a legaturii > cu cei din lumea de > dincolo, o constituie "fereastra" ce se deschide > intre cele doua dimensiuni, > in Joia Mare, atat de frumos si tulburator > reprezentata prin "chemarea" pe > care femeile din Slatina-Bor o adreseaza celor > morti, "sa se ia de mana sis > a vina acasa sa pranzeasca de Pasti". > > La nord de Dunare, in aceasta perioada, > se desfasoara aceleasi > ritualuri speciale legate de mortii din gospodarie > si din comunitate: se > aprind focuri pe podeaua casei pentru fiecare membru > "plecat", iar in curtea > bisericii pentru toti mortii din cimitir, peste > rugurile aprinse dandu-se de > pomana colaci. Lemnele folosite nu sunt de orice > fel, se aduna vreascuri de > boz, alun s.a., plante despre care se crede ca au > proprietati magice. > Acestea sunt culese de copii, fete nemaritate si > femei in varsta, cu o zi > inainte de Joia Mare si se strang doar cu mana, nu > se taie cu securea. > > Se spune, de asemenea, ca in aceasta zi > se deschid cerurile, > usile iadului si raiului. Mortii, sositi sa petreaca > Pastele impreuna cu cei > dragi ramasi in viata, se reintorc pe la fostele > case, unde vor ramane pana > in sambata de dinaintea Rusaliilor, cand se dau > colaci si oale de pomana > === message truncated === __________________________________________________ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Take a look at donorschoose.org, an excellent charitable web site for anyone who cares about public education! http://us.click.yahoo.com/_OLuKD/8WnJAA/cUmLAA/RR.olB/TM --------------------------------------------------------------------~-> *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
