|
REMUS
RADINA: REFUZ DECORAÅIA LUI ILIESCU!
A
intrat Ãn tradiÅia romÃnilor din exil ca Ãn fiecare an de âÃnÄlÅarea Domnului"
sÄ se comemoreze Ziua Eroilor la
Cimitirul Eroilor RomÃni de la
Soultzmatt (FranÅa). Aceasta ca urmare a propunerii din anul 1980 a domnului
Remus Radina, care cercetÃnd arhiva cimitirului, a descoperit un act datÃnd din
30 august 1919 prin care Consiliul localitÄÅii Soultzmatt doneazÄ acest pÄmÃnt
RomÃniei. Actul
este redactat Ãn limba francezÄ, cu alfabetul gotic Åi se numeÅte âAuszug"
(Extras) Ãn limba germanÄ. Alsacia fusese ocupatÄ o jumÄtate de secol de
germani Ãn cimitirul militar din Soultzmatt (Alsacia) se aflÄ mormintele a 687
de tineri romÃni, cÄzuÅi Ãn Primul RÄzboi Mondial. Cimitirul a fost construit la
iniÅiativa reginei MÄria, Ãi aparÅin miÅcÄtoarele cuvinte: âSoldaÅi romÃni,
departe de patria voastrÄ, pentru care v-aÅi jertfit, odihniÅi-vÄ Ãn pace,
aureolaÅi de glorie, Ãn acest pÄmÃnt care nu vÄ este strÄin". Cu
ocazia inaugurÄrii cimitirului de cÄtre regele Ferdinand Åi regina Maria, la 9
aprilie 1924, Max Dollfus, omul care a ales locul cimitirului, un bun prieten al
romÃnilor, domiciliat Ãn Mulhouse, a declarat ziarului francez Timpul: âNu am fi
putut realiza ceea ce s-a fÄcut fÄrÄ remarcabila generozitate a comunei
Soultzmatt care, fÄrÄ a ezita, ne-a dÄruit Ãn 1919 pentru RomÃnia, Åi fÄrÄ a
limita suprafaÅa, tot terenul care ne-ar fi necesar." La 24 septembrie 1969,
ziarul francez Alsacia scria: âPrin deliberare la data de'30 august 1919,
Consiliul municipal a decis cÄ localitatea Soultzmatt pune la dispoziÅia
Guvernului romÃn un teren pentru Ãnhumarea soldaÅilor romÃni decedaÅi Ãn timpul
captivitÄÅii lor Ãn Alsacia. Soultzmatt face dar acest teren Guvernului romÃn".
Ãn ultimii ani domnul Remus Radina a Åinut ca Ziua Eroilor sÄ se comemoreze Åi
la alte cimitire romÃneÅti din localitÄÅile Maubeuge, Assevent, Effry, Hixson;
Signy UÄbbayey ReÅhel, Haguenau Åi Dieuxe unde se odihnesc soldaÅi romÃni cÄzuÅi
Ãn Primul RÄzboi mondial ca aliaÅi ai FranÅei. La aceste pelerinaje iau parte
romÃni veniÅi din Belgia, ElveÅia, FranÅa Åi Germania. Dar,
cine este domnul Remus Radina? Remus
Radina s-a nÄscut la 9 aprilie 1924 la Craiova. Ãn 1943 a absolvit Liceul
Militar âDA. Sturdza" din Craiova, iar la 10 Mai 1945, dupÄ absolvirea Åcolii de
ofiÅeri activi de Cavalerie din TÃrgoviÅte, a fost ÃnÄlÅat la gradul de
sublocotenent. SfÃrÅitul celui de-al Doilea RÄzboi Mondial l-a prins Ãn
drum spre front, de unde s-a Ãntors pentru a Ãncepe lupta pe alt front cel
anticomunist. Ãn
decembrie 1946 a fost judecat de Consiliul Superior al OÅtirii pentru vina de a
fi afirmat Ãn scris cÄ guvernul Petru Groza este âÃmpletit pe osatura oprimÄrii
libertÄÅii poporului romÃn". La 16 aprilie 1947 a fost trecut Ãn retragere prin âÃnalt decret regal". La 2 noiembrie 1948 a trecut clandestin frontiera Ãn Iugoslavia, cu intenÅia de a merge Ãn Occident, pentru a se angaja Ãn lupta Ãmpotriva comunismului. Arestat de iugoslavi, a fost extrÄdat Ãn RomÃnia la 31 august 1949. Condamnat la 5 ani Ãnchisoare, a fost trimis la muncÄ silnicÄ la Canalul MorÅii DunÄre - Marea NeagrÄ. A mai fost din nou ÃntemniÅat timp de 4 ani, dupÄ revoluÅia din Ungaria. Ãn anul 1980 a fost constrÃns sÄ pÄrÄseascÄ Åara dupÄ publicarea mÄrturiei âTestamenul din morgÄ", prefaÅatÄ de dramaturgul Eugen Ionescu. Se stabileÅte Ãn FranÅa, unde este declarat , invalid 80%. Iie
Mihalcea:
Stimate domnule Remus Radina, de cÃtva timp circulÄ la Paris zvonul, printre
romÃni, cÄ aÅi fost decorat de preÅedintele Ion Iliescu. Care este
adevÄrul?
. Remus
Radina:
Ãnainte de 24 ianuarie 2002 am primit un telefon de la ataÅatul militar al
RomÃniei la Paris, colonelul PlÄviÅu, care mi-a comunicat cÄ am fost decorat Åi
sunt invitat de ambasadorul RomÃniei Ãn FranÅa la 24 ianuarie, pentru a-mi
decerna decoraÅia. Am rÄspuns imediat cÄ refuz aceastÄ decoraÅie. DupÄ
mai mult timp, am primit Monitorul Oficial al RomÃniei nr. 786, din 12 decembrie
2001, unde este publicat decretul. nr. 1047, din 6 decembrie 2001, Ãn care
se spune, printre altele, cÄ âse
conferÄ domnului Remus Radina, fost ofiÅer al armatei romÃne, Ordinul
NaÅional Pentru Merit Ãn Grad de OfiÅer pentru merite deosebite Ãn
cultivarea tradiÅiilor militare Åi a culturii eroilor RomÃniei, prin organizarea
de pelerinaje anuale la cimitirele romÃneÅti din Alsacia Åi Lorena". SemneazÄ
Ion Iliescu Åi Adrian NÄstase. I.M.:
De
ce aÅi refuzat aceastÄ decoraÅie?
RR:
Nu am uitat niciodatÄ rÄul pe care 1-a fÄcut Åi-1 face ÃncÄ Ion Iliescu
poporului romÃn. 1.)
Din 1944 pÃnÄ la RevoluÅia din Decembrie 1989, Ion Iliescu a colaborat cu
KGB-ul, criminala organizaÅie care a fÄcut atÃta rÄu poporului romÃn Åi altor
popoare. Ion
Iliescu a trÄdat poporul romÃn fiind complice la Åinerea lui Ãn sclavie. El este
vinovat de genocid, ca toÅi nomenclaturiÅtii comuniÅti. El a cÄlcat Ãn picioare
toatÄ istoria neamului romÃnesc Åi toatÄ tradiÅia lui. El a desfiinÅat
proprietatea privatÄ. Ãntr-o
broÅurÄ editatÄ de Ministerul ApÄrÄrii al FranÅei, se spune: âDupÄ cel de-al
Doilea RÄzboi Mondial, mormÃntul fu profanat Åi rÄmÄÅiÅele, soldatului
necunoscut romÃn dispersate." Iliescu
a fost complice cu toÅi nomendaturiÅtii comuniÅti la distrugerea studenÅimii
romÃne, Ãn groaznica Ãnchisoare PiteÅti. Ca ministru ce se ocupa cu
problemele tineretului, a eliminat mulÅi studenÅi din facultÄÅi Åi a luat masuri
de reprimare a lor. 2.)
Ãn timpul revoluÅiei din 1989, a dat o nouÄ loviturÄ de stat, cu ajutorul
criminalei SecuritÄÅi, care este identicÄ cu organizaÅia teroristÄ Al Qaida. A
ucis pe fostul dictator CeauÅescu Ãn ziua de CrÄciun Åi Ãntr-un proces tipic
stalinist. Opinia publicÄ Ãl considerÄ vinovat de moartea tinerilor din timpul
revoluÅiei. A
luat iar legÄtura cu Moscova. 3.)
DupÄ revoluÅie Åi pÃnÄ Ãn prezent: A
consolidat regimul neocomunist, cu ajutorul SecuritÄÅii. A organizat odioasele
mineriade, dÃnd o loviturÄ de moarte imaginii RomÃniei Ãn lume. A Ãmpiedicat
modernizarea economiei romÃneÅti, Ãn timp ce ÅÄrile vecine au ieÅit din epoca
tranziÅiei. A continuat oprimarea libertÄÅii poporului romÃn,
menÅinÃnd Ãn funcÅii generali de securitate, cu toate cÄ Åtie opinia
ÅÄrilor din NATO despre aceÅti cÄlÄi ai poporului romÃn. A ÃncÄlcat drepturile
omului. Chiar Ãn prezent exercita mari presiuni asupra presei. OrdonÄ cenzurarea
scrisorilor, interceptarea convorbirilor telefonice, bruierea emisiunilor de
radio occidentale, violarea pachetelor trimise de refugiaÅi familiilor din
ÅarÄ. InundÄ comunitÄÅile romÃne din Occident cu agenÅi ai
SecuritÄÅii. A
batjocorit pe victimele represiunii comuniste, gratificÃnd pe securiÅtii
vinovaÅi, de crime contra umanitÄÅii cu epitetul de âeroi". A Ãnceput o
activitate de o rarÄ perfidie pentru anihilarea exilaÅilor romÃni din Occident.
Ãn noiembrie 1994 a venit Ãn secret la Biserica OrtodoxÄ RomÃnÄ din Paris:
"I-am dezbinat Åi pe ÄÅtia!" Cu ajutorul patriarhului roÅu Teoctist, a
instalat un mitropolit Ãn Germania, Serafim, cunoscut ca agent al SecuritÄÅii.
Serafim a numit un episcop, Iosif, la Paris Åi un altul Condrea, Ãn America. Ei
tulburÄ viaÅa romÃnilor din Occident. NomenclaturiÅtii comuniÅti mai au
neruÅinarea sÄ solicite sprijinul acestor romÃni. Ion Iliescu a declarat de
curÃnd cÄ va face politicÄ pÃnÄ la moarte. Popor romÃn, unde este memoria
ta? De
la Paris, Ilie
Mihalcea Lumea
liberÄ, nr. 716, 19 iunie 2002 *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links
|
