|
In Romania postcomunista se ucide cu sete si cu
metoda. In 15 ani au cazut sub gloantele vinatorilor vreo trei milioane de
vietati numai din speciile principale: ursi, cerbi, lupi, mistreti. Iar asta,
fara sa mai punem la socoteala braconajul.
O zi de alergatura dupa un biet iepure si masacrul
celor 185 de mistreti din tarcul lui Ion Tiriac de la Balc - acestea sint
reperele intre care sta distanta de la sport la boala, de la pasiune la obsesie
pentru vinatoare. Statisticile nationale ale Asociatiei Generale a Vinatorilor
si Pescarilor Sportivi (AGVPS) sint relevante insa pentru pofta vinatorii care
i-a cuprins pe cei 50.000 de vinatori romani, grupati in 160 de asociatii de
profil.
Potrivit AGVPS, anul trecut, de pilda, au fost omoriti 954 de cerbi comuni,
840 de cerbi lopatari, 4.600 de capriori, 247 de capre negre, 9.400 de mistreti,
117.000 de iepuri, 165 de ursi, 380 de lupi, 83 de risi, 45.000 de fazani, 250
de cocosi de munte si 12.000 de potirnichi. Acestea sint cifrele oficiale la
principalele specii de vinat. Braconajul nu poate fi masurat, ci doar presupus,
tinind cont de cazurile descoperite: 808 numai in intervalul 1 ianuarie 2002 -
15 noiembrie 2003.
Nicolae Selaru, presedintele executiv al AGVPS, ne-a spus ca „recolta“ -
cum e botezat vinatul in limbaj de specialitate - este cam aceeasi in fiecare
an. Luind de baza cifrele de anul trecut, estimam cite vietati au fost ucise
dupa revolutie: trei milioane.
Interbelicii erau mai putin singerosi Pentru comparatie, am retinut ca in perioada interbelica erau vinate de cel
putin doua ori mai putine salbaticiuni, din fiecare speciei principala. In
conditiile in care aveam 12 judete in plus si un vinat mult mai bogat, caci
padurile nu erau hacuite ca acum. Numai lupii si potirnichile erau vinate mai
mult atunci, dar lupii nu ajunsesera sa aiba nevoie sa fie protejati prin lege.
Conform Institutului National Zootehnic si Directia Vinatoarei din acele
vremuri, in Romania aveau permis de vinatoare 32.110 de persoane.
Ramasi fara lideri, ursii devin lenesi si violenti Insa nu numai cantitatile difera astazi fata de perioada interbelica, ci si
modul in care se vineaza. De exemplu, in cazul ursului brun - aflat mai des in
atentia presei-, vinatoarea la nada si din observator a provocat o degenerare a
populatiilor de ursi.
Conform statisticilor oficiale, anul trecut, in Romania traiau 6.350 de
ursi, cifra contestata insa de asociatiile ecologiste, care reclama o
periculoasa scadere a populatiilor de ursi. Tot anul trecut, au fost omoriti 165
de ursi, cu voie de la Ministerul Mediului si de la Academia Romana - singurele
abilitate sa permita vinatoarea la urs si la lup, altminteri interzisa. Motivul
oficial: se inmultisera cam mult in anumite zone si erau primejdiosi pentru om.
Nicolae Selaru, presedinte executiv al AGVPS, are o explicatie pentru
aceasta situatie. El sustine ca in populatiile de ursi predomina acum femelele,
puii si exemplarele foarte tinere, pentru ca masculii dominanti sint impuscati
din observatoare speciale - „metoda acceptata de lege doar in situatii
exceptionale, dar practicata frecvent cu acordul autoritatilor“. De asemenea,
Selaru a denuntat vinatoarea „la nada“ a ursilor. „Ursii sint tot mai des
invatati sa li se dea de mincare, pentru a putea fi mai tirziu gasiti si ucisi
cu usurinta. Astfel, populatiile de ursi se degradeaza incontinuu. Pe de o parte
pentru ca specia se perpetueaza prin exemplare imature, iar pe de alta pentru ca
ursii vor deveni dependenti de hrana oferita de om si prin aceasta mai
periculosi, caci vor fi siliti sa-si caute de mincare in comunitatile umane“,
ne-a declarat Selaru.
Situatia e cu atit mai grava cu cit Romania este pe locul doi la numarul de
ursi in Europa. Pe batrinul continent mai traiesc 50.000 de ursi bruni, dintre
care Rusia europeana detine 36.000, urmata de Romania cu 6.350, Bosnia -
Hertegovina cu 1.200 si Suedia cu 1.000.
Puterea si opozitia, infratite la vinatoare Multi dintre politicienii romani sint vinatori. Unii spun ca vineaza de
cind le-au mijit mustatile, altii s-au apucat de citiva ani incoace, datorita
anturajului. Majoritatea politicienilor-vinatori sint in PSD, in frunte cu
numarul doi si numarul trei in stat: Nicolae Vacaroiu, seful Senatului Romaniei,
si Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor. Dar are si puterea actuala
reprezentantii ei, incepind cu Adriean Videanu, actual primar general al
Bucurestiului, si terminind cu deputatul Atila Kelemen. Ii trecem aici si pe
sefii serviciilor secrete: Radu Timofte, directorul SRI, si Gheorghe Fulga,
directorul SIE.
Povestile vinatoresti ale politicienilor Daca ii intrebi ce-i mina la vinatoare, toti politicienii iti vor raspunde
cu o poveste induiosatoare. De exemplu, lui Bogdan Niculescu Duvaz i-a pus pusca
in mina nevasta. „Acum 30 de ani, sotia mea mi-a facut cadou o arma de vinatoare
cumparata cu banii din primul ei salariu. Dar provin dintr-o familie de vinatori
si oricum as fi ajuns sa vinez“, ne-a spus Niculescu Duvaz. El sustine ca
vineaza cu predilectie pasari, ca n-a luat in catare in viata lui un cerb si ca
isi trece pe raboj doar vreo doi mistreti pe an si din cind in cind cite un
caprior. Totusi, ca orice vinator care se respecta, a doborit si un urs acum
vreo opt ani in Covasna.
Dan Iosif pretinde ca vineaza de la 14 ani, caci tatal si bunicul sau au
avut arma pina in ’72, cind le-a fost confiscata de autoritati. Cu un an
inainte, Dan Iosif fusese arestat pentru detinere de valuta si comunistii nu
puteau permite ca o familie din care facea parte un infractor sa aiba arma in
casa. „Am doua trofee: un urs, impuscat pe Transfagarasan, la Piriul Popii, in
1994, si un cerb comun, in Padurea Comana, in 1990“, se mindreste Iosif.
Roman vineaza cu o arma de 48 de ani Petre Roman este si el vinator vechi, din 1983, cind a fost initiat de
tatal sau. „Am si acum pusca tatalui meu, o arma belgiana, de calibrul 12. O
primise in dar de la Regele Mihai, in 1947, cind a fost avansat la gradul de
colonel“, marturiseste Roman. Singurul sau trofeu este un cerb lopatar, care a
fost si record o vreme. L-a impuscat in 1990, la Resca, in judetul Olt. Ultima
oara a fost la vinatoare in ianuarie a.c., cind a impuscat un mistret. Petre
Roman recunoaste ca a vinat si in tarc, dar in Ungaria. „In toate tarile
civilizate din Occident se vineaza mai ales in tarcuri“, afirma el.
Cosmin Gusa ne-a spus din prima ca n-a fost la vinatoare cu Adrian Nastase
niciodata. Recunoaste ca a devenit vinator datorita amicilor, in 2000. Marile
ispravi vinatoresti ale lui Gusa sint uciderea unui cerb lopatar in toamna lui
2002, in judetul Timis, si a unui mistret, un an mai tirziu, in Vilcea. Iesirea
din PSD se pare ca i-a cam taiat cheful de vinat. „N-am mai vinat de vreun an,
ca au fost campaniile electorale, apoi am fondat un nou partid si n-am avut timp
de vinatoare, spre rusinea mea“, zice Gusa.
156 de milioane de lei un urs Fiecare vinator plateste, pentru a impusca un animal sau o pasare, o
anumita suma in functie de punctajul trofeului (greutate, lungime, infatisare
bizara - cum ar fi un tap cu un singur corn in frunte). Astfel, tarifele
Romsilva sint pentru un urs intre 24 si 156 de milioane de lei; un cerb comun
5,3-51 milioane; un cerb lopatar 1,3-14 milioane; un caprior 700.000-16
milioane; o capra neagra 5,5-27 milioane; un mistret 700.000-4 milioane; un lup
costa 500.000; un ris doua milioane de lei; un iepure 125.000; un fazan 125.000;
un cocos de munte 3,1 milioane de lei; o potirniche 125.000 de lei.
VIP-uri de altadata la vinatoare Erau politicieni-vinatori si in perioada interbelica, si sub regimul
comunist. Insa atunci numarul lor era depasit de cel al scriitorilor-vinatori.
Inainte de comunism, Asociatia Vinatorilor era asezata sub inaltul patronaj al
regelui. Toti regii Romaniei au fost vinatori, ba chiar si Regina Maria - despre
care ziarele scriau ca a impuscat un urs. Intre VIP-urile epocii pasionate de
vinatoare se numara Printul Nicolae de Hohenzollern, fratele Regelui Carol al
II-lea, Principele Valentin Bibescu, Dinu Bratianu si o pleiada de scriitori. De
la poeti sensibili ca George Topirceanu si Vasile Militaru, pina la Alexandru
Bratescu-Voinesti Mihail Sadoveanu si Ionel Teodoreanu.
Gabriel Cheroiu, autorul unei carti despre scriitorii-vinatori, spune ca
putina lume si l-ar putea imagina pe Topirceanu drept un „vinator hapsin“.
Poetul era un foarte bun tragator la tinta fixa, dar nu prea nimerea vinatul in
zbor sau in alergare. De aceea se izola de grup, pentru a nu se face de ris, si
incerca sa impuste cit mai mult. Era vesnic nemultumit, chiar daca dobora zeci
de pasari si iepuri.
In timpul comunistilor, vinatoarea a devenit un fel de afacere de partid si
de stat. Vinatorii cu functii inalte, ca I. Gh. Maurer, Gh. Apostol, Nicolae
Ceausescu, beneficiau de vinat adus la teava pustii. Totusi, dintre toti,
Ceusescu s-a dovedit cel mai dornic sa-si treaca in palmares trofeu dupa trofeu.
Claudiu TIRZIU
*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links
|
