Dispute intelectuale O carte (din 1993) care a f�cut epoc�, dar r�m�ne �n occident controversat�, �n ciuda, sau poate tocmai din cauza atentatelor de la 11 septembrie 2001."Ciocnirea civiliza�iilor" de Samuel Huntington. In plin r�zboi antiterorist, un conflict �n fapt identitar, declan�at la scar� global� de un grup fundamentalist islamic, la 11 septembrie 2001, poate p�rea curioas� acroba�ia intelectual� la care continu� s� se dedea nu pu�ini g�nditori europeni. Fenomenul � �n fond firesc, devreme ce reflec�ia autocritic� e imanent� bagajului cultural occidental � a luat amploare �i �n Rom�nia.
Pentru unii r�m�ne de o actualitate presant� identificarea de r�spunsuri la �ntreb�ri academice privind de pild� antica, dar nu evaporata segrega�ie rom�neasc� �ntre autohtoni�ti �n genere mistici �i colectivi�ti pe de o parte �i universali�ti, de regul� ra�ionali�ti-critici �i liberali pe de alta. Sau depistarea unei mereu invocate a treia c�i, �salvatoare", fie �ntre socialism �i capitalism, fie �ntre occidentalism �i na�ionalism. �ntreb�ri similare ceva mai pu�in locale, se refer� la o prezumtiv� necesitate a reideologiz�rii culturale, sau la criza epistemologic�, arunc�nd dubii asupra validit��ii cuno�tin�elor �i teoriilor noastre. (Petre Iancu despre unele din �ntreb�rile �i ideile marc�nd spa�iul cultural rom�nesc) Intr-un recent num�r al Dilemei vechi, Simona Sora, posesoarea unui radar intelectual de o reconfortant� precizie a grupat chestiunile men�ionate, supun�ndu-le aten�iei unora dintre a�ii g�ndirii contemporane rom�ne�ti. Un r�spuns foarte incitant a furnizat Andrei Cornea. Relu�nd tezele din c�r�ile sale din ultimii ani, �Turnirul Kazarilor" �i �De la �coala din Atena la �coala de la P�ltini�", Cornea propune aderarea la op�iuni secunde, ca solu�ie de evitare a relativismului cultural �i moral care a redus la absurd g�ndirea postmodern� apusean�. Intruc�t op�iunile prime ale unor culturi sau religii, nu sunt pe deplin justificabile ra�ional, (mama mea e mai de�teapt� �i mai frumoas� dec�t a ta) ci supuse principiului reversibilit��ii, Cornea sugereaz� necesitatea replierii pe op�iuni identitare secundare. �n opinia lui, s-ar impune, pe de alt� parte, renun�area la proba verit��ii unui proiect socio-cultural, c�reia Cornea �i substituie testul responsabilit��ii etice a autorului ei. Altfel spus, �i musulmanul �i cre�tinul, relev� �Turnirul Khazar", se pot �nt�lni, coexista �i deci supravie�ui pe terenul Vechiului Testament; a�a cum, �n sfera politic�, fascistul �i comunistul, incapabili s� reziste �n parametrii sistemului totalitar advers, sunt for�a�i s� recurg� la cea de-a doua lor op�iune �i s� se reg�seasc�, al�turi, �n democra�ia de tip occidental, care, gra�ie spa�iului ei de libertate, suport� deopotriv� ideologia marxist� �i pe cea rasist- antisemit�. Din p�cate, aceast� teorie, menit�, salutar, s� dep�easc� fatalul relativism moral al st�ngii apusene, �n opinia c�reia Pol Pot, Saddam sau George Bush ar avea �n sistemele lor proprii de referin�e o validitate egal�, rezist� prea pu�in tocmai probei verit��ii, recuzate de Andrei Cornea, dar recomandate de sfintele scriputuri pe care domnia sa le invoc�. Prev�z�nd dilemele morale ale posterit��ii lui Moise, Deuteronomul, cartea a 5�a Bibliei ebraice �i cre�tine ne �nva�� s�-i distingem pe proorocii fal�i de cei adev�ra�i pe criteriul (istoric) al materializ�rii prevestirilor lor. Deci pe criteriul experien�ei �i al bunului sim�. E adev�rat c� istoria (universal�) poate fi �i este o permanent� surs� de controverse, devreme ce, potrivit �nvin�ilor ei, ar fi scris� �i rescris� de �nving�tori. Totu�i doar ele, �n spe�� istoria �i experien�a sunt unicele izvoare orientative valabile, apte s� depisteze c�ile realmente viabile pe care ar trebui s� purcedem. De unde se deduce importan�a primordial� a memoriei �i, prin extensie, a procesului totalitarismelor, inclusiv, desigur, a celui comunist. �tim de pild�, din experien��, c� drumurile colectivismului, ale nelibert��ii celorlal�i, deci drumurile na�ionalismului, rasismului �i urii de clas�, sunt �nfundate, la cap�tul lor omenirea trezindu-se cu hecatombele de mor�i din cuptoarele de la Auschwitz, din Gulag din turnurile gemene ale New Yorkului demolate de islami�ti. Dat� fiind experien�a, n-ar fi fost (�i pentru politologul american Samuel Huntington, sau pentru sirianul Bassam Tibi, din Germania, nici n-a fost) vreo problem� identificarea, din timp, a uria�ului pericol prezentat de fundamentalismul islamic. C� americanii �i europenii au preferat s� ignore �i primejdia �i avertismentele min�ilor lucide e cu totul alt� poveste �i �ine de factura precar�, de caren�ele aparent inerente democra�iei. Care democra�ie nu decade din acest motiv din �nsu�irea ei de a fi cel mai viabil model, sau cea mai bun� formul� politic� inventat� vreodat� de omenire, dup� cum a observat Churchill c�ndva, cu mult �naintea actualelor dispute intelectuale. Fapt e c� nu pu�ine teorii actuale sufer� de sofism. Extrem de r�sp�ndit� e prezum�ia (falacioas� �n fond, dar sugerat� de o trist� experien��) c� democra�ia, de pild�, ar fi, p�n� la un punct, compatibil� cu ideologiile totalitare. Insu�i Cornea, un autor de mare clas�, relev� pe bun� dreptate c�, nu �nt�mpl�tor, extremi�tii de oriunde, for�a�i s�-�i p�r�seasc� ��rile de origine �i s� fac� op�iuni secunde, aleg s� se refugieze nu �n dictaturi ale lumii a treia, ci �n democra�iile occidentale, fiind tolera�i pe terenul statelor de drept. Lucrurile s-au schimbat. E adev�rat c�, prin natura lor, democra�iile admit un larg evantai de opinii �i ideologii, toler�nd adesea, �n mod regretabil, chiar �i intoleran�a fa�� de ele. Dar nu la nesf�r�it. Ofensiva american� pentru extinderea democra�iei �n lume demonstreaz� c� la Washington cel pu�in s-a con�tientizat �n fine imposibilitatea coexisten�ei cu extremismul �n actuala lume globalizat�. Fiindc� antagonismul veritabil nu opune comunismul fascismului sau extrema st�ng� celei drepte, ci toate formele de extremism �i dogmatism colectivist laolat� libert��ii individuale, deci temeliei oric�rei democra�ii, pe care adep�ii regimurilor totalitare vor sf�r�i �n mod necesar prin a �ncerca s-o sugrume (�nainte chiar de a se lupta unii cu al�ii). Proba verit��ii e facil�. Pactul Hitler- Stalin, care a precedat ultimul r�zboi mondial �i l-a condi�ionat par�ial, antisemitismul stalinist, recuperarea legionarilor de c�tre securitatea comunist� (nu doar ceua�ist�), �nsu�i na�ional- comunismul ilustreaz� la fel de conving�tor aceast� tez� ca �i alian�a actual� a islami�tilor europeni cu extrema st�ng� antiglobalist� �i cu extrema dreapt� neonazist�. Terenul comun al tuturor acestor mi�c�ri nu e presupusa lor op�iune secund�, �n spe�� capitalismul �i pluralismul politic al democra�iilor occidentale, c�t adversitatea virulent� pe care to�i extremi�tii o �mp�rt�esc fa�� de acest sistem. E o du�m�nie ireductibil�, eliminatorie (cum ar califica-o istoricul american Daniel Goldhagen), tr�it� �i exprimat� sintetic prin antisemitism, antiamericanism, antioccidentalism �i antindividualism. Este o vr�jm�ie comun� manifest�ndu-se, �n mod necesar, ori de c�te ori i se acord� prilejul, �n chip violent. Iat� motivul pentru care pentru fanatici �i colectivi�ti (de orice soi) democra�ia nu poate fi niciodat� o veritabil� op�iune secund�, ci doar, cel mult, incita, prin toleran�a ei constitutiv�, interpretat� de extremi�ti drept sl�biciune, la tentativa demol�rii ei. In revan��, democra�iile (inclusiv cele europene) au �n�eles ori sunt pe cale s� �n�eleag� c� sunt obligate s� restr�ng� mult limitele toleran�ei �i deci ale libert��ii pe care-o acord� cet��enilor ei. Dezbaterile cele mai aprinse, din occident, vizeaz� de c��iva ani, tocmai acest punct ultrasensibil, �ntruc�t pune �n discu�ie �nsu�i principiul de baz� al societ��ilor deschise, care, atacate par�ial din interior, de terorismul islamic, tind s� se �nchid� �i s� se replieze asupra vechiului lor model cultural-identitar, iudeo- cre�tin. In reac�ie, adep�ii postmoderni ai relativismului moral �i multicultural postuleaz� victoria terorismului, care, �n opinia lor, ar fi reu�it (cu ajutorul armelor sale asimetrice) s� impun� occidentului precau�ii securitare excesive, desfiin��nd pe termen lung valoarea crucial� a drepturilor omului. Democra�iile aflate sub stare de asediu, situate deci �n linia �nt�i a r�zboiului global antiterorist, precum cea israelian�, cea american�, sau australian� demonstreaz� c� lucrurile nu stau c�tu�i de pu�in a�a. Cele europene, mai fragile nu doar militar, ci mai cu seam� identitar(din pricina urm�rilor celei de-a doua conflagra�ii mondiale �i �n special a Holocaustului, a procesului integr�rii continentale precum �i a masivei imigra�ii musulmane) se clatin�, ce-i drept, dar nu se vor pr�bu�i dec�t �n m�sura �n care vor ceda la capitolul op�iunii lor �prime �i secunde", care nu e relativismul, ci libertatea dedus� din esen�a etic-ra�ional� a conceptului religios iudeo-cre�tin). In fine, fascinant�, dar nu mai pu�in sofistic� mi se pare �nlocuirea probei verit��ii cu a responsabilit��ii personale, propus� de Andrei Cornea. Problema e c� teoria unui fanatic, a unui fundamentalist politic sau religios care �i tr�ie�te f�r� rest modelul propus de el altora ca bine comun nu se poate bucura de vreo preceden��, a�a cum propune Andrei Cornea, afirm�nd c� nu trebuie s� credem ��n ceea ce a spus Socrate, ci �n Socrate �nsu�i, cu spusele, cu via�a �i cu moartea lui cu tot". Fiindc� �n acest caz ar trebui s� credem �i �n Torquemada, �i �n Hitler, pentru a reduce aceast� teorie la consecin�ele ei absurde aceast� teorie. Altfel spus, la alt nivel fire�te, C-tin Noica nu e �n opinia mea totuna cu Adrian Marino (pe care, �n ce m� prive�te, �l prefer net) de�i pot �mp�rt�i la rigoare admira�ia lui Andrei Cornea pentru rectitudinea moral� a am�ndurora. Din p�cate nimic nu ne poate scuti de datoria de a decide cine are dreptate, a�a cum democra�iile, (�n ciuda teoriei gaulliste sau criticilor socialiste germane la adresa capitalismului) nu vor putea renun�a la sarcina de a alege �ntre alternativa globaliz�rii (pe baza extinderii democra�iei) �i cea a autodesfiin��rii (�n temeiul men�inerii excesului de toleran�� propriu relativismului). Petre Iancu http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.139417.1.html ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Give underprivileged students the materials they need to learn. Bring education to life by funding a specific classroom project. http://us.click.yahoo.com/FHLuJD/_WnJAA/cUmLAA/RR.olB/TM --------------------------------------------------------------------~-> *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
