De acord, globalizarea e o strada cu doua sensuri si nu cred ca trebuie exagerate efectele dezvoltarii statelor din fosta lume a Treia. Dimpotriva, daca India si China se vor moderniza economic, Occidentul ar avea de castigat pe termen lung, in conditiile in care se rezolva problemele politice si de mediu.
Internationalizarea economica depinde de animite conditii de securitate si de o serie de aranjamente institutionale (si invers). Nu accidental, SUA sunt aliate cu statele europene si Japonia. Exista o legatura evidenta (sau un troc) intre prosperitate postbelica si structura politica. De exemplu, America a cedat partial pozitia din 1945 pentru a favoriza dezvoltarea Europei si Japoniei. Intrebarea e ce se va intampla cu state care nu fac parte din acest sistem, ca RPC si sa zicem Rusia. Eu cred ca se vor adapta, in cele din urma, pentru ca nu au prea multe alternative, dar speculez aici.
Mediul constrange daca nu in mod obligatoriu evolutia economica in general, cel putin formele acesteia. In teoriile economice clasice, natura era un dat si cam atat. Dar exista ingrijorari, pe termen mediu si lung, nu numai in privinta resurselor energetice (a caror importanta deriva din tehnicile folosite care se pot schimba) dar si a unor surse considerate inepuizabile ca pamantul arabil, aerul si apa potabila. Ce se va intampla, pe termen mediu si lung, daca modul de viata din India si China (jumatate din omenire) se apropie de cel vestic, in timp ce practicile industriale, in sens larg, raman aceleasi? Totusi, resursele limitate reprezinta una dintre cauzele profunde ale conflictelor.
Alan Rosca <[EMAIL PROTECTED]> a �crit :
Alan Rosca <[EMAIL PROTECTED]> a �crit :
cam tot in domeniul acesta se gasesc si temerile mele privitoare la unele efecte ale globalizarii. dar acest temeri nu trebuie sa rezulte in respingere, ci in adaptare.ma intorc putin la Ricardo (Mihai, am fost vag in mesajul meu anterior, vroiam sa ma refer la avantajul comparativ, nu cel absolut/natural) - in speta la teoria ca o tara se poate specializa intr-o anumita industrie, chiar daca si in industria respectiva este inferioara partenerului sau comercial, si poate castiga din comertul cu respectivele produse (Ricardo e putin contra-intuitiv, dar se demonstreaza relativ usor). Practic aceasta teorie, asa cum a fost enuntata de aproape 200 de ani, este principala baza teoretica a globalizarii.Problema este ca apar dovezi anecdotice ca industrii considerate "solid" in curtea tarilor avansate, incep sa se transfere in tari in curs de dezvoltare - exemplele pe care le dati sunt relevante. Cum ati spus, ne-am obisnuit sa pierdem blue collar jobs, si acum incepem sa pierdem si white collar jobs.Acestea fiind spuse, problemele tin mai mult de partea de ajustare, decat de soliditatea principiilor si mai ales aplicabilitatea lor in practica. Voi detalia aici motivele pentru care nu cred ca globalizarea prezinta un risc structural.1.- cel putin pe termen scurt si mediu, mediul din tarile industriale este mai favorabil inovatiei si folosirii eficiente a mijloacelor de productie:1.1. sistemul de educatie: exista scoli solide, care atrag cele mai bune creiere din lume; exista laboratoare solide, si intr-o lume in care cercetarea este extrem de dependenta de infrastructura, varful de lance va continua sa se gaseasca in tarile bogate. nu stiu cate ciclotroane sau supercomputere exista in India sau China, si fara ele nu are cum sa faca progrese deosebite in stiinta...s-a depasit de mult vremea cercetatorului care scrijelea cu creionul pe servetele, prin laboratoare austere...1.2. sistemul de alocare de capital este cu mult mai dezvoltat in tarile avansate, si, lasand la o parte exceptiile cu sisteme de operare dezvoltate in garaj - care sunt spectaculoase tocmai pentru ca sunt exceptii - in industriile de varf este nevoie de investitii mari; Sigur, vor exista domenii in care societatile in curs de dezvoltare vor ajunge sa depaseasca societatile avansate...dar societatile avansate vor avea destule domenii la fel, sau mai profitabile in care sa se specializeze.1.3. sistemul economic/politic este mult mai dezvoltat in tarile avansate: birocratie & coruptie scazuta; respectarea legii; legislatie favorabila comertului si initiativei private.2. offshoringul si outsourcingul cred ca reprezinta niste fenomene temporare, care tin de egalizarea unor diferente de potential. cu cat veniturile in tarile in curs de dezvoltare vor creste (si sunt in crestere), o mare parte din relocatie se va anula; o alta parte va continua sa ramana (asa cum exista si in prezent intre tarile avansate) - dar va exista in ambele sensuri: americanii (si europenii) vor continua sa exporte job-uri in India, dar si indienii vor incepe sa exporte job-uri in America & Europa. deja incepe sa se vada acest lucru: citeam recent in Business Week (daca e necesar voi indica exact nr&data) despre o otelarie din Detroit care a fost cumparata de un grup siderurgic rusesc (acesta e un export de job-uri rusesti in U.S.); Lenovo (China) a cumparat recent divizia de laptop-uri a IBM (majoritatea, e adevarat, se produc in China, dar firma va avea in continuare o componenta in U.S.; plus, firma chineza va face outsourcing de servicii catre IBM - un outsourcing invers); firme indiene precum Wipro si Infosys - leaderi globali in IT - isi dezvolta puternic filialele din U.S....softisti americani iau job-urile softistilor indieni...). Cred ca vom incepe sa vedem din ce in ce mai multe exemple similare in viitor, odata ce respectivele economii se dezvolta si mai mult.3. chiar daca tarile lumii a treia vor atinge nivelul de inovatie si dezvoltare al tarilor avansate, nu cred ca acest lucru trebuie sa fie un motiv de ingrijorare pe termen lung (odata ce respectivele ajustari vor fi facute...aici e o chichita destul de importanta, care tine de adaptarea fortei de munca, si politici bine gandite, care sa stimuleze recalificarea si adaptarea, si sa nu instituie bariere):Revenim la China: inca din secolul 19, America a avut doua obsesii privitoare la China: prima a fost sa o crestineze; a doua a fost sa vanda cate un produs american fiecarui consumator chinez. A doua obsesie e al naibii de sanatoasa, si un bun exemplu al beneficiilor globalizarii. Prin comert si dezvoltare, o sa se ajunga, nu peste foarte mult timp, la momentul la care chinezii o sa inceapa sa aiba bani sa cumpere aproape la fel ca vesticii. In momentul in care cei 1.3 miliarde de chinezi si 1.2 miliarde de indieni vor avea o putere de cumparare apropiata de a celor 300 milioane de americani si 500 milioane europeni...corporatiile americane (si franceze si britanice si romanesti si bulgaresti...) vor vinde de XXXXX ori mai mult, si vor fi suficient de ocupate ca sa nu se mai ingrijoreze nimeni ca se duc locuri de munca in China si India (probabil vor trebui sa importe forta de munca din respectivele tari, sau vor dezvolta sucursalele locale; in orice caz, angajatii si/sau actionarii lor vor avea de castigat). Bineinteles, aceasta perioada este inca departe; dar (1) ne indreptam catre ea, si cu fiecare an in care GDP-ul Chinei continua sa creasca cu 9%, ne apropiem si mai mult si (2) efectele deja incep sa se vada in multe domenii: telefonie celulara; appliances (aragaze, frigidere, masini de spalat etc); computere; si, se pare ca incepe deja, autovehicule. Tot ca si anecdota - poate cunoasteti - in America a fost cam criza de ciment in vara trecuta din cauza ca tot ce se producea se trimitea imediat in China; a fost unul din motivele care a dus la cresterea pretului la case.Revenind la o parte din "Vechea Europa" - tendinta maselor se pare ca este de a recurge la protectionism, in loc de a se adapta (unele voci, din fericire nu la fel de puternice, cer acest lucru si in State).Cu stima,A.R.
hcf591 <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
Problema delocalizarii ("outsourcing" sau, mai corect in contextul de
fata, "offshoring") a aprins destule scantei in campania prezidentiala
din US si a fost depasita in importanta doar de terorism si scaparea
de sub control a costurilor legate de sanatate ("health care costs").
Motivul preocuparii a fost tocmai acela ca lumea care s-a obisnuit sa
nu prea mai viseze la "manufacturing jobs" (sau "blue collar")- asadar
de nivel scazut - acum vede "alunecarea" muncilor calificate/gulere
albe ("white collar jobs") in afara. Ca si dvs. cred insa ca aceasta
ultima tendinta este si va continua sa fie incetinita dar motivatia
este alta decat lipsa de profitabilitate.
Tragedia occidentului este ca tari care nici nu contau acum cativa ani
incep sa aibe profesionisti redutabili, produsi de catre scoli ce dau
frisoane reci celor de aici. Tarile respective in ansamblu sunt
incapabile de organizarea occidentului ("rule of law","creativity
stimulation", etc..) dar indivizii de valoare sunt o realitate ce nu
mai putea fi ignorata. Citeam pe undeva (Newsweek?) ca cea mai buna
scoala de medicina din lume se afla in India. Pe de alta parte,
datorita comunicatiilor moderne, unele sevicii medicale pot fi usor
exportate. Sunt total strain de domeniul medical dar auzisem despre
interpretatul radiografiilor pe care vor sa-l faca in tara lui Ghandi
(practic anglofona). Pentru asa ceva aici se percepe spre suta de
dolari - daca nu ma inseala memoria - pentru un minut de munca
(precizez insa ca grosul banilor nu intra in buzunarul doctorului
american). Au inceput sa plece in afara si job-urile din
contabilitate, o alta "vaca de muls" avand in vedere noile
reglementari aparute dupa scandalul Enron. Nici inginerii nu sunt prea
fericiti. Vazusem ca General Electric, firma nr. 1 din lume, are un
centru de "advanced engineering" in Bangalore
(http://www.jfwtc.ge.com/). Despre domeniul IT nici nu ma mai leg.
Parca IBM spunea ca programatorii lor din Siberia sunt cei mai buni
din lume, chiar mai buni decat cei pe care ii are in India. Despre
China citisem in legatura cu contractele lor banoase din domeniul
biomedical/bioengineering initiate chiar de numeroasa comunitate de
asiatici din universitatile americane. Si tot asa poate continua
tabloul apocaliptic al unei viitoare Americi unde chiar si cei cu
calificari inalte vor trebui sa munceasca mai mult si pe bani mai
putini. Conversatiile abunda de amintirile placute ale traiului anilor
'50 & '60. Nimeni nu minimizeaza pericolul indienilor sau chinezilor
in stare sa lucreze ca niste stahanovisti in scorburile lor conectate
la cablul optic, total insensibili la farmecul "mall"-urilor si
ultimului SUV (4x4). Asta ar insemna ca "american dream"-ul sau "our
way of life" sa se duca la canal pentru multe cadre calificate.
Totusi destule job-ul sunt "safe" pentru ca nu sunt exportabile. Un
agent imobiliar ("realtor") se autoironiza zicand ca poate sa ramana
in continuare "incompetent". America nu risca sa fie invadata de
"plombiers polonais" pentru ca imigrarea este strict gatuita. Exportul
se face mai ales in domeniile unde se cer "quantitative skills"
(aptitudini matematice) de executant si mai greu in celelalte, sa
zicem cele manageriale sau cele legate de "culture" (marketing,
arhitectura chiar,..). Contabilii si finantistii tipa la randul lor
cum ca nici un strain sa nu mai aibe acces la situatii financiare de
firma si individuale pe motive de securitate. Daca nu s-a facut deja,
urma sa se legifereze exact ce informatii financiar-contabile pot
ajunge in mana unui "alien". Responsabilii cu stiinta/ingineria
bineinteles predica despre cel mai mare atuu al Americii, avansul
tehnologic, si au ajuns sa declare "export controlled" conceptia
produselor de la naveta spatiala pana la orice cui indoit de potcoava.
Democratii in campanie promiteau taxe usturatoare pentru companiile
care fac "offshoring" dar au pierdut (din alte motive) in fata
republicanilor care au fost mai pe stilul "daca o patiti intoarceti-va
la scoala" (de unde si acuza ca primesc "big corporate money"). Tin sa
precizez pentru toti faptul ca termenul de liberal in Europa inseamna
altceva decat in US (intr-un caz ne referim la economie iar in
celalalt la morala).
In concluzie, perceptia mea este ca "offshoring"-ul este impins
inainte de marile companii dar franat de alegatorii de rand carora
guvernul trebuia sa le asculte intr-o oarecare masura plangerile
introducand legislatii/reglementari. Echilibrul dintre
profitabilitatea companiilor, presiunea concurentei pe de-o parte si
"job security"-ul si un "upper middle class" puternic de cealalta este
delicat de mentinut iar aici (in US) nu prea este lasat pe mainile
alegatorilor. Cand ii spui unui pacient sa se aseze pe masa de
operatie nu va fi nicodata prea incantat. Revenind la Franta, eu chiar
nu imi dau seama cum si-a inchipuit Chirac ca poate convinge grosul
electoratului de avantajele globalizarii. Singura lui sansa era sa
treaca aprobarea prin forul legislativ. E clar ca "old Europe" are
probleme cu 10-12% somaj (!!??), vacante interminabile si politici de
personal extrem de rigide. In media americana se afirma ca putina
presiune pe piata muncii din partea a "new Europe" nu i-ar strica iar
eu sunt poate prea influentat de aceasta presa. Recunosc ca in "old
Europe" n-am fost decat ca turist.
PS: am gasit si ceva in engleza despre "white collar jobs":
http://yaleglobal.yale.edu/display.article?id=3422
--- In [email protected], Mihai Zodian
<[EMAIL PROTECTED]> wrote:
> Eu as mentiona doar ca firmele internationale nu se "delocalizeaza"
atat de mult pe cat se crede. O privire fugara asupra investitiilor
straine directe arata ca de obicei, companiile puternice investesc in
tarile bogate, nu in lumea a treia. Avantajul mainii de lucru ieftine
nu este atat de important pe cat se crede. Nu mai traim in secolul
XIX, in epoca industialismului. Circa 70% din PIB-ul tarilor
dezvoltate este produs de servicii, dintre cere cele mai profitabile
(banci, fonduri de investitii, asigurari, informatica) sunt deja
globalizate, iar altele sunt greu de mutat (constructii). Se cauta
forta de munca instruita si piete mari si bogate. Adeseori, o companie
ce alege delocalizarea risca sa-si piarda accesul la consumatorii
principali si sa avantajeze concurenta, care-i va lua locul.
Extinderea in tarile sarace se produce fie in sectoarele depasite
tehnologic (textile, otel), fie pentru distributie, fie pentru materii
prime, fie daca este vorba de economii in curs de
> decolare.
>
> Vezi www.unctad.org/Templates/ Page.asp?intItemID=1465&lang=1 - 19k,
>
http://www.foreignaffairs.org/20010501faessay4770/joseph-p-quinlan-marc-chandler/the-u-s-trade-deficit-a-dangerous-obsession.html,
>
> Renault nu fabrica in Romanie Megane, FranceTelecom e mai dependenta
de Silicon Valley decat de Europa de Est. Se pierd locuri de munca,
dar nu atat de multe proportional pe cat viseaza protectionistii.
Somajul european e o consecinta a pierderii productivitatii si a
slabiciunilor tehnologice relative, probleme ce nu sunt rezolvate de
circa 25 de ani, cu exceptia unor tari "neoliberale" ca Marea Britanie
sau social-democrate si avansate dpdv ITC ca Suedia.
>
> Cum convergenta reala se va realiza in decenii e greu de crezut ca
vom asisa la o deplasare in masa a industriei spre Est. In schimb,
imigrantii estici de obieci presteaza muncile pe care occidentalii le
evita.
>
>
> hcf591 <[EMAIL PROTECTED]> a �crit :
> In aceeasi ordine de idei de la:
> http://www.ziua.ro/display.php?id=13641&data="">
>
> ....Voi incepe cu cea de-a doua, pentru ca este cea mai evocata in
> dezbaterile publice din Franta. Este vorba de asa-zisul dumping social
> si fiscal de care s-ar face vinovate tarile din Estul Europei. Or, in
> pofida scandalului pe care afirmatia mea l-ar starni in Franta, sunt
> de parere ca tocmai acest "dumping" est-european este sansa de
> supravietuire a Europei in contextul unei globalizari care favorizeaza
> economiile asiatice. Asa cum a incercat sa explice si Nicolas Sarkozy,
> modelul social francez este in criza si nu poate fi mentinut "envers
> et contre tout". Din acest punct de vedere, votul de duminica a
> exprimat si iluziile resentimentare ale unei stangi retrograde. In loc
> sa blocheze accesul est-europenilor pe piata muncii de la ei,
> francezii ar trebui sa recurga la retetele care s-au dovedit eficiente
> si anume reducerea masiva a impozitelor si mai ales flexibilizarea
> conditiilor de angajare. Doar o economie libera este cu adevarat
> sociala. Dar ce te faci cu o tara in care cuvantul "liberal" a ajuns
> sa fie mai rau decat o insulta? Cati politicieni mai au curajul sa-si
> asume aceasta eticheta? Chiar si cei de dreapta se complac in
> promovarea facila a unui etatism cu iz mai mult sau mai putin
conservator.
> ...
>
>
>
>
> --- In [email protected], Alan Rosca <[EMAIL PROTECTED]>
wrote:
> > Respingerea Constitutiei UE in Franta reprezinta
> > alegerea securitatii pe termen scurt, cu pretul
> > bunastarii pe termen lung.
> >
> > Este o victorie a stangii protectioniste, care
> > favorizeaza protectia sociala, impotriva minoritatii
> > liberale, care a militat pentru reforme economice dure
> > dar necesare pentru asigurarea competitivitatii tarii
> > in economia globala. Perpetua dorinta de afirmare a
> > identitatii franceze mi se pare o cauza secundara. La
> > fel, anomalia Le Pen se incadreaza tot in categoria
> > protectionism/isolationism/nationalism � extremele se
> > atrag.
> >
> > Inteleg ca au fost si cauze strict politice ale
> > votului francez; dar cred ca majoritatea au avut
> > legatura cu refuzul populatiei de a se adapta la
> > realitatile globalizarii. Forta de munca incearca sa
> > mentina un status quo greu de mentinut: siguranta
> > locului de munca, protectia industriilor locale,
> > beneficii sociale ridicate; iar "managementul" tarii
> > este incapabil sa puna in practica masurile dure
> > necesare pentru asigurarea competitivitatii pe termen
> > lung - in special asigurarea flexibilitatii in piata
> > fortei de munca (e.g. facilitarea concedierilor si
> > scaderii salariilor; permiterea saptamanii de munca de
> > peste 35 ore; stimularea productivitatii muncii) si
> > scaderea beneficiilor/asigurarilor sociale si automat
> > a poverii fiscale asupra economiei private.
> >
> > Tratarea globalizarii ca o simpla optiune, la care
> > unele tari pot sa aleaga sa participe si altele nu,
> > este o eroare care va avea efecte in bunastarea
> > economica a celor care aleg izolarea. Francezii au
> > votat sa ramana pe un drum la capatul caruia se afla
> > somajul, deficitul national in crestere si stagflatia.
> >
> > Cu stima,
> >
> > A.R.
> >
> >
> >
> > __________________________________
> > Do you Yahoo!?
> > Yahoo! Small Business - Try our new Resources site
> > http://smallbusiness.yahoo.com/resources/
>
>
>
>
>
>
> *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
> detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> ---------------------------------
> Yahoo! Groups Links
>
> To visit your group on the web, go to:
> http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
>
> To unsubscribe from this group, send an email to:
> [EMAIL PROTECTED]
>
> Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
>
>
>
> ---------------------------------
> D�couvrez le nouveau Yahoo! Mail : 1 Go d'espace de stockage pour
vos mails, photos et vid�os !
> Cr�ez votre Yahoo! Mail
*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around
http://mail.yahoo.com
*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***
D�couvrez le nouveau Yahoo! Mail : 1 Go d'espace de stockage pour vos mails, photos et vid�os !
Cr�ez votre Yahoo! Mail
*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***
Yahoo! Groups Links
- To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
- To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
- Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
