Stiu ca e off-topic, dar daca se permite, mi se pare interesanta
marturia aceasta scrisa ca o pagina de istorie mai putin cunoscuta
noua astazi ..
Viata din America
Reproducere din lucrarea "Romanul in Strainatate" de Iancu Roman,
New York, 1910
,,Emigrarea din tara noastra a luat dimensiuni foarte mari.
De vreo zece ani incoace, poporul nostru e mancat nu numai de
nacazurile grele ale vietii ci si de grija, de dorul dupa fii, dupa
barbati, dupa parinti, dupa frati si neamuri.
Nu este scrietor atat de iscusit, atat de bun la peana, care sa
poata descrie amarul si durerea barbatului, care trabuie sa'si
parasasca sotia sa, jalea necuprinsa numai de acela, care e silit
a'si parasi copilasii sai mici, necrescuti, ba altii chiar in
pantecele mamei lor.
Vin sarmanii oameni la America pentru ca fapt e, ca in tara noastra
numai cu greu poti razbi.
Un om muncitor, care numai cu cele doua mani trabuie sa castige, nu
numai ca nu poate aduna nimic pentru zilele batranetelor, dar nu
poate castiga nici macar pane familiei sale.
Nu din causa darilor emigreaza omul sarman. Cine o sustine aceasta,
nu e in curat cu starea de lucru si dovedeste ca prin aceasta
sustanere acopera causa adevarata a saraciei noastre.
Causele adevarate a emigrarei sunt:
1. Politica rea financiara-economica a tarii, in urma
careia toate ajung in manile celor puternici, in mrejile celor
avuti, can au esploatat pana la infinit pe prostul de jos si il tan
in catuse si azi cand acest prost are numai sufletul in oase.
2. Luxul, pompa, traiul fara socoata, creditul bancilor,
prietenia neagustorilor, hainele bune, de matasa, banii la grumaz,
petrecerile cu zilele, muzica, jocul si viata destrabalata. Iata a
doua causa mare a emigrarei.
A treia causa mare a emigrarei este propriamente fiecare roman ajuns
in America, care prin epistolele sale trimise acasa, descrie starile
de aici in colori atat de frumoase, incat cei de acasa, satui pana
dupa grumaz de amar si nacaz, la auzul atator vesti bune, isi vind
si perina de sub cap, numai sa poata pleca la America.
Adevarul curat insa este ca cei de aici sunt mai nacajiti; inima lor
e mai neagra de amar decat carbunele, dar falos ori si care om,
scrie scrisori acasa cu flori impodobite chiar atunci cand
dansul abia poate sta pe picioare de ostanit si manile lui sunt
poate pline de ranele primite prin fabrici, iar fata lui murdara si
viata lui de casa e mai slabanoaga decat a celui mai neputincios om
din satul lui cinstit si curat.
Rau, din cale afara rau fac aceia cari ascund lucrunile poate nu
prea placute de pe aici si prin impodobirea scrisorilor, insufla
nadejde si in acei slabi de acasa, cari poate nu au aceea tarie
sufleteasca, ca sa deie piept cu potopul nacazurilor cari nu in fie
care zi, ci in fie-care minut, inconjura pe strain si pe cel
neinvatat.
*
Cu cele doua dintii casuri ale emigrarei, de astadata nu ma ocup. Va
veni timpul, si poate nici nu e asa departe, cand ma voiu ocupa pe
larg cu ele si voiu arata modul lor de vindecare.
Mai important este a sti barem in trasaturi generale viata din
America, pentru ca sa se stie ca banii aici nu stau pe garduri, ci
acei bani sa castiga cu mult chin si vai si de multe on cu capul la
mana.Cine spune ca in America pentru muncitor e viata usoara, acela
ori nu cunoaste inca viata de aici, ori stiind spune neadevarul.
America e tara capitalului adeca a banului si e tara muncei adeca a
muncitorilor.Soldati, catane, oficianti adeca slujbasi sunt prea
putini. Mai putini poate decat ar fi de lipsa. Muncitori sunt insa
cu milioanele. Si fiind-ca fabricile, companiile cele mari, au lipsa
de muncitori multi, iar poporatiunea Americei nu poate da
contingentul mare de muncitori, a trabuit sa deschiza poarta celor
din lumea vechia ca acestia cu bratele lor tari si vanjoase, se
ajute capitalului american a se spori atunci, cand bratele vanjoase
sa mistuie de para focului, de greutatea muncei si de intunerecul
mainelor.
Romanii nostri lucra mai ales in fabricile puternice de fier, varsa,
cara fierul cald intocmai cum se varsa si se cara apa. Lucra in
fabricile de drot, de vagoane, de tevi. Putani lucra la canalisare,
la drumuri de fier. Unii ingrijesc grajdurile de prin Orasele mari.
O mare parte lucra in fabricile de cement si de caramizi. Altii, cei
mai nefeniciti, in afunzimile mainelor isi mistuiesc puterile, ori
prin diferitele mori si fabrici suspina dupa cei de acasa ai lor.
Romanii de prin Romania si putani de prin Bucovina, strabat cu
plugurile, plaiurile saci, reci si fara belsug a tanuturilor intinse
din Canada, iar o parte mare a romanilor transilvaneni, ca bieti
ciobani de munte isi blastama viata singuratica si uracioasa prin
muntii Montanei, uitandu-se in departe sa vaza fumul fabricelor din
ceea parte a Americei, din prin statul Washington, unde vre-o cativa
romani resfirati, trag jugul greu al muncei in vechiturile Americei,
suspinand dupa tara lor si traind din simbrie.
Ce lucreaza femeile noastre?
Pentru 4-5 dollari la saptamana, inghit pravul greu in fabricele de
tutun; lucra cu greu in unele fabrici de matasa si mai ales daca nu
au barbati, sunt marfa si prada de ocara si de batjocura a oamenilor
de pe aici.
Este in deobste cunoscut ca in cutare localitate din America, afli
multi romani din una si aceeasi comuna. Neamunile vin la neamuni,
prietenii la prieteni si astfel in unele locuri, din o comuna oare
care de acasa, se afla la olalta mai multi barbati decat cati au mai
ramas in comuna lor acasa.
*
Viata romanului afara de lucru, se margineste la viata de bort. Bort
se numeste casa unde locuiesc 5-10- 15-20 ba chiar si 40 oameni
impreuna, cari la olalta mananca, la olalta dorm si la olalta
petrec. Proprietariul bortului se numeste borter si sotia sa
bortarita. Aceasta fierbe de mancare, spala vestmintele si peste tot
poarta randul casei.
In bort romanii nostrii stau in doua chipuri, anume ori ca platesc
pe luna bortul, cam 10-11-12 ori 13 dollari si pentru aceasta suma
capata pat si de mancare, ori ca oamenii din un bort cumpara in
companie cele de lipsa pentru mincare, platesc femeii care le fierbe
si facand sama, contribuie fie-care la spesele de bort, in masura
egala.
Pe la lucrarile de afara a unor companii, aceste companii au
storurile lor. Lucratorii sunt indemnati sa cumpere numai din
pravalia companiei astfel, ca la peda, adeca la ziua de plata,
bietul muncitor sa trezeste cu nimica goala, ca a castigat chiar cat
a mancat.
Unii romani cu familiile lor, locuiesc separat in case anume spre
acest scop zidite, unde afli 4-5 si 6 familii sub un acoperemant.
Casele in cea mai mare parte sunt de lemn, facute cam in apropierea
fabricelor ori a mainelor.
Ciobanii de prin Montana, duc viata adevarata de cioban, dar mai
trista decat acasa, pentru ca aici nu rasuna codrii de fluierul
ciobanului si sunt prea neprietenosi muntii Montanei.
Acei roman, care nu poate sa miarga acasa la amiazi, ori care lucra
noaptea, isi duce merinde in asa numita bogata, o lapita de plev, in
care isi are asezate cele de lipsa pentru mancare.
Bautura li se aduce acasa. Berea si wischi in fie-care simbata
soseste regulat.
In orase mari, in fie-care sara este piata in hale anumite, de unde
se procura cele de lipsa pentru mancare.
In orase mai mici si in plezuri, toate cele de lipsa pentru casa, le
afli in pravalii, storuri, grocerii si la casapi.
Cumparatorul in masura pretului cumpararei, primeste anumite marei
(stemple) dupa cari, daca are multe, capata ca dar anumite lucruri.
Avem pretutindenea storuri romanesti, groceri romani, casapi romani,
barbieri romani si saloneri romani. Salon se numeste locul unde se
vinde bautura cu pocalul. Ori care roman, are datorinta a cumpara
numai dela roman. Deviza noastra trebuie sa fie "romanul cu roman."
Numai asa vom inainta ca si alte neamuri.
*
Lucru se capata in America astfel ca omul merge la poarta
fabricei,unde foremanul bossul, adeca acela care are grije de o
grupa de lucratori, alege pe care ii place. Sa intampla aici si
multe fara de legi, ca foremanul lacom dupa bani, primeste in lucru
numai pe acela care ii da 10-15 si 20 dollari, adeca e silit a lucra
bietul om o jumatate de luna pe seama foremanului.
Acest lucru e oprit si daca sa stie e si pedepsit aspru; cu toate
acestea putini romani de ai nostri nu au dat bani atunci cand s'au
bagat in lucru.
Ziua de plata se numeste peda. Aceasta zi nu e de odata la toate
companiile. Unele platesc la saptamana, altele la doua saptamani,
altele iara la luna.
Daca cineva lucra peste oarele regulate de lucru, se zice ca face
obertaim, si la ziua de plata i se stiu si orele aceste. Banii,
fie-care muncitor ii capata in o cuverta.
*
Viata romanului din America e una din cele mai triste. Din cei vre-
o 60-80 mii romani, asi potea zice ca numai 3-4 mii traiesc o viata
cum a lasat Dumnezeu.
Acestia Sambata sara si Dumineca se aduna in localurile diferitelor
societati romane unde mai cetesc foi, tan adunari ori aranjaza
petreceri. Cei mai multi insa si mai ales aceia cari traiesc
resirati si indepartati de centrele oraselor, afara de societatea
din bort, nu vad alti oameni, nu aud alte vorbe ci timpul liber il
petrec astfel: mananca, beau, se joaca carti ori dorm.
Nu eu sunt de vina ca duc o astfel de viata. Singur m-am convins
despre aceasta. Romanii acestia sunt oameni nacajiti si rupti de
lucru greu. Sunt nacajiti pentru ca au nacazurile lor pe acasa.
Sotia morboasa, copiii fara imbracaminte, cate o paguba in vite,
terminul datoriei se apropie, il ajunge si pe om dorul de casa.
Toate acestea ii ingreuna capul in cat si mancarea o mananca numai
cu de a sila si pare ca ii sta un nod in grumaz cand isi aduce
aminte unde se afla el si unde sunt ai lui.
Rupti de lucru greu sunt romanii nostri si abia asteapta sa soseasca
ziua Duminicei ca sa mai odichneasca oasele frante si sa mai iasa
din cap fumul greu si larma masinelor.
Am vazut pe romanii nostri in toiul lucrului si i'am vazut cand
veniau acasa din lucru. Cu fata palida, caniti, murdari pe obrazi,
pe vestminte, cu ochii deschisi ca omul ce traieste tot in frica
mortii. Nu e de mirare deci ca acesti oameni, istoviti de nacazuri
si de lucru greu, sa pun pe pat si dorm Dumineca intreaga.
Ca sa electrizam viata noua in acesti oameni, ca sa'i facem sa uite
nacazurile ce'iI coplesesc si sa invinga oboseala mare, ar trabui ca
romanii conducatori, aceia cari se numesc apostolii, conducatorii,
luminatorii poporului, sa cerceteze cat mai des pe acesti frati ai
nostrii. Sa'i mangaie, sa'i sfatuiasca si sa le istorisasca
intamplari de pe acasa.
Cand acesti conducatori o fac aceasta, nici cand sa nu ceara, pentru
ca romanul inca de acasa s'a saturat de dat.
Sa nu cerem ci sa le dam. Povete, sfaturi, mangaiere.Vazand apoi
romanii nostri ca acesti conducatori au inima, au durere catra
popor, si nu sunt ca multi altii, cari se apropie de ei numai cu
scopul ca sa le ia banii, vor primi cu bucurie sfaturile, povetele
si indrumarile, vor abona foi, vor ceti carti, se vor inscrie la
societati, pentru ca romanul e bun de suflet, da si sacrifica, dar
de multe ori a fost tras pe sfoara si e tras chiar si astazi, nu e
mirare deci ca pe langa alte nacazuri ale lui, nu face in totdeuna
aceea ce s'ar cele dela dansul sa faca.
Inca nu am aflat roman, care sa nu fi fost cu recunostinta fata de
acela, care l'a indrumat la cale buna. Dar apoi, iara, pe acela care
l'a inselat ori a voit sa'l insele il tane minte pe veac.
Despre aceste cu alta ocasiune si mai pe larg.
*
Este in mare ratacire acela care cujeta ca in America valoare
banului e mai mare decat acasa. Sa o stie ori si cine ca banii
chieltuiti in America, valoreaza cu mult mai mult, decat in
proportie cei de acasa si tot in aceasta proportiune toate sunt mai
scumpe si castig in bani numai acela are, care trimite banii acasa,
pentru ca schimbati banii acestia in banii de acasa, valoreaza mai
mult.
De pilda. Ziua de lucru e aici un dolar 60 centi. In banii nostri 8
coroane. La saptamana dar 9 dolari60centi, adeca 48 coroane.
Pentru bort plateste la saptamana 3 dollari adeca 15 coroane. O
pareche de incaltari e cu 1 dolar 50 centi si 2 dollari, in banii
nostri 7 coroane 50 fill. si 10 coroane. Un pocal de bere 5 centi.
In banii nostri 25 filleri. O camesa mai buna 60 centi; in banii
nostri 3 coroane. Haine numai ceva mai bune 10-12 dollari; in banii
nostri 50-60 coroane.
Asa ca luand sama la cele ce se speseaza aici, cu mult mai scumpe
vin toate decat acasa. Si apoi aici omul e nevoit a da bani pe
toate, ca nimic nu are de gata. Banii insa trimisi acasa cresc. Un
om plateste pentru bort 12 dollar la luna, adeca 60 coroane, cu cari
bani acasa traieste cu toata familia sa. Daca cineva are aici 20
dollari, valoreaza ca acasa 20 fiorini, dar daca ii trimite acasa,
acolo are 100 coroane.Aceste inca trabuie luate bine in sama.
*
Traind pe pamantul Americei, suntem datori sa cunoastem barem in
trasaturi generale, viata americanilor.
Americanii, in cea mai mare parte sunt englezi, oameni de caracter
flegmatic. Sa insufletesc si pentru idei sublime dar sunt oameni de
biznitz, de intreprindere. Din toate stiu face ban. Fiind in stat
organizati pe baze liberale, ori care om aflator pe pamantul
Americei, are libertate deplina.
Compunandu-se Statele Unite din o multime de state, sunt aici atate
legi, in cat avand omul lucru cu ele, sa ineaca.
Americanii sunt oameni stricti. Legile lor mai ales pentru ordinea
publica sunt foarte aspre. Politmanul de aici nu are alta arma
decat un bat scurt, dar cand il ridica in sus, sute de oameni se dau
inapoi si fac ce el demanda. Ca capitalisti, americanii privesc in
cei veniti aici pe oamenii, cari ajuta la inmultirea capitalului
lor. Nu recunosc ca fara accesti oameni nu ar putea esista si cu
greu despagubesc pe omul nenorocit in fabricile lor.
Justitia la aparenta e dreapta, dar fereasca Dumnezeu pe tot
strainul si pe sarmani, sa nu ceara ajutoriul justitiei.
Capitalistii americani sunt oameni buni, dar nu pentru straini ci
din interesul binepriceput al intreprinderilor lor.
In studiul meu ce il fac despre toata viata de aici, ma voiu
ocupa in parti speciale cu caracterizarea vietii americanului din
toate punctele de vedere. Pentru de astadata de ajuns ca sa se stie
ca omul strain, pe strada, in saloane, acasa, pretutindenea sa
pazasca legile bunei cuviinte, ca altcum usor da de belea.
Umbland prin America, pe strazi, pe langa sinurile drumului, nimeni
nu-l pazeste, nu-l opreste. Poti merge ori pe unde, poti face ce
voesti, nimeni tu te fereste. Daca nu te pazesti, dai de nacaz.
Cu ochii in patru trabuie sa fie pururea omul strain. Toate sa le
faca cu cumpat si la timp si numai astfel va putea razbi prin
rociurile dese si incalcite a vietii de aici. ,,
*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
