Ingaduiti-mi sa amintesc un articol aparut anul trecut in "Romania Libera". Mi s-a parut demna de retinut caracterizarea facuta unor politicieni "post-decembristi", vis-a-vis de un eveniment de trista amintire si adevarul despre acest eveniment.
http://www.romanialibera.ro/editie/index.php? url=articol&tabel=z02042004&idx=54 4 aprilie 1944 Vineri 02 Aprilie 2004 Peste doua zile - la 4 aprilie 2004 - se vor implini 60 de ani de la Masacrul din Gara de Nord si Triaj Bucuresti; victime: in majoritate refugiati din Basarabia, Bucovina de Nord si Herta, adunati in vederea "dispersarii in vestul tarii"; autori: americanii. Nu exista familie de basarabean, bucovinean, hertean care sa nu aiba doi-trei-patru membri (civili) impuscati de komisarii NKVD, incepand din 28 iunie 1940 sau disparuti in Siberia cea de gheata; si nu exista familie de basarabean, de bucovinean de nord, de hertean - ba chiar din nordul Moldovei propriu-zise (de unde romanii fugisera de rusi, incepand din martie 1944) care sa nu aiba macar un membru ucis in Bombardamentul American din 4 aprilie al Garii de Nord. Numai ca despre autorii masacrului nu se vorbeste nici in ziua de azi decat cu mari retineri, de teama ca vinovatii de uciderea a mii si mii de civili ne vor pedepsi - de asta data, pentru ne-tacere. Fiindca totdeauna, peste tot, calaul a avut idei putine, in schimb, fixe: victima nu trebuie sa deschida gura, nu are voie sa se planga de ceea ce a suferit - altfel risca sa fie tratata de: anticomunism, de antisemitism, de antiamericanism - si sa suporte consecintele. Si familia mea are mortul ei de la 4 aprilie 1944: Ignat Goma, fratele mai mic al tatei - cel mai-mare, Ion Goma, avea sa piara, in octombrie acelasi an, de foame si de sete intr-un lagar de "tradatori ai Patriei Sovietice": prizonieri de razboi romani originari din Basarabia si Bucovina de Nord capturati dupa 23 august. Despre acestea - si despre altele - am scris in Din calidor, in Arta Refugii, in Astra, in Sabina, in Roman intim... De cum am fost liberati din Lagarul "de Repatriere in Siberia" de la Sighisoara, la sfarsitul lunii mai 1945, tata l-a cautat prin Crucea Rosie pe fratele sau Ignat. Pana in februarie 1967, cand a murit, nu a primit vreo informatie. Stia atat: inainte de 4 aprilie 1944 locuia pe Calea Grivitei... Dupa: nu mai locuia nicaieri. Acest lucru il stiam de atunci: ca nu stim nimic. Insa dupa trecerea a 33 ani, in aprilie-mai 1977 cand am fost re-re- rearestat, am aflat din gura colonelului securist Vasile Gheorghe apoi din a generalului si mai securist Plesita ca nici nu trebuie sa stiu, pentru ca "intamplarea aia" a fost si ramane secret de stat! Am dedus - atunci, mi s-a confirmat apoi: - in acel moment (oricum, intre 4 aprilie si 23 august 1944) guvernul Antonescu nu avea interes sa-i irite pe americani, acuzandu-i de crime impotriva omenirii: trata cu ei, la Cairo, la Stockholm(!) iesirea tarii din razboi- deci a impus tacerea asupra intamplarii; - de la 23 august 1944 pana in martie 1965 guvernul comunist al lui Dej, impus de rusi, chiar de era antiamerican, nu avea interes sa vorbeasca despre intamplare: ar fi trebuit sa aminteasca despre sutele de mii de romani (considerati "cetateni sovietici, tradatori de patrie" - sovietica) fugiti din calea navalei hoardelor rusesti; - dupa martie 1965 Ceausescu ar fi putut vorbi de intamplare, daca ar fi fost cu adevarat independent de rusi (in ciuda Razboiului Rece, americanii si rusii aveau secrete comune de pastrat - printre altele: numarul evreilor lichidati de germani, numarul germanilor - al romanilor civili ucisi de Aliati...); - dupa decembrie 1989: cine sa aduca vorba despre intamplarea de la 4 aprilie 1944?: - Iliescu? - el stia, dar cate altele stia el - insa a tacut, tace, ca un disciplinat activist comunist (iar de la o vreme, cu obraznicie, pretinde ca in decembrie 1989 el actionase ca... om al americanilor din... 1981!); - Constantinescu? - cel care se lauda ca s-a nascut la Tighina (ei si?, cunosc pe cineva nascut intr-un avion) - nu stia, nu a stiut, nu va sti nimic, nicicand; - Coposu? - Tatal Natiei ii tratase pe basarabenii si pe bucovinenii veniti in decembrie 1989 sa ceara alipirea la Patria Mama de... minoritari - de care el (si Magureanu) nu avea(u) nevoie!; - istoricul Zoe Petre? - Doamne fereste!, sa-si strice dosarul propriului serviciu de cadre, scriind adevarul istoric - despre intamplare? - G. Adamesteanu? G. Liiceanu - dar ei sunt olteni, nu se amesteca in treburile interne ale intamplarilor... Republicii Moldova! Cati civili au fost ucisi atunci (numai in 4 aprilie, fiindca Bucurestiul a fost supus si altor raiduri aeriene) de bombele americane? "Intre 5.000 si 25.000" - evantaiul larg vine de la... secretul de stat sub trei dictaturi... Crima americanilor - uciderea in masa, a civililor - la 4 aprilie 1944 in Gara de Nord a Bucurestiului - a fost, cronologic, prima din cel de al doilea razboi mondial: - a doua: in februarie 1945: uciderea a cca 630.000 femei, copii, batrani, doar la Leipzig si la Dresda; ca si la Bucuresti, in 1944, cu totii erau refugiati din Est; - in august acelasi an: la Hiroshima si la Nagasaki: 130.000 + 40.000 - cu totii civili... Cand vor fi - si ei, americanii - judecati la un Nrnberg? Macar si-au cerut iertare pentru crima impotriva civililor romani ucisi in 1944? Pe cand un Memorial al victimelor americanilor (incepand cu bastinasii indieni masacrati, cu negrii tinuti in sclavie - continuand cu japonezii cetateni americani internati in lagare de concentrare dupa Pearl Harbour, cu japonezii-japonezi, cu vietnamezii, cu sarbii, cu somalienii, cu afganii, cu irakienii - si cu palestinienii, pentru neasistenta, chiar complicitate cu israelienii) - inaltat in fata Capitoliului? Gura spurcata, profetesc: Tot o otreapa securista ca CV Tudor are sa deschida gura, sa vorbeasca despre masacrul de la 4 aprilie 1944. El a mai aparat cauza Basarabiei si Bucovinei (asa cum a facut-o, dar a facut-o), in timp ce romani-bravi, ne-securisti se scufundau in pamant pana la brau - cu capul in jos - ca sa nu se afle ca ei ar sti ceva... Sa asteptam, deci ca unul de teapa lui V.C. Tudor sa umble in arhivele politiilor succesive, sa ne comunice, el, adevarul despre 4 aprilie 1944? Sa ne dea, el, lista, victimelor bombardamentelor americane? Sa confirme el daca pata-verde-fara-nume (inainte de 1989) din nordul Capitalei si care in recentele harti este numita: "4 aprilie" este intr-adevar locul in care au fost depozitate (cine propune un alt termen?), dupa 4 aprilie 1944 resturile umane amestecate cu molozul caselor distruse? Loc putand fi numit - si dupa 60 ani: cimitir? Groapa comuna? Groapa de gunoi? (fragment din eseul Saptamana Rosie, ultima editie, in curs de aparitie la editura Vremea) Un articol de PAUL GOMA *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
