GLASUL MARAMURESULUI: ANCHETA
Constatare a prefectului Gyöngyike Böndi, la Exploatarea
Minierã Borsa
Se lucreazã ca în Evul Mediu
Exploatarea Minierã (EM) Borsa se aflã din nou în atentia autoritãtilor
judetene, nationale si internationale, dupã accidentul tehnologic produs
la sfîrsitul sãptãmînii trecute. Noua poluare tehnologicã de pe rîurile
Cisla, Viseu si Tisa a fost de amploare mult mai micã fatã de accidentul
ecologic din anul 2000, cînd s-a spart digul de la iazul Novãt. În pofida
dimensiunilor reduse ale poluãrii, prefectul judetului Maramures s-a
deplasat la fata locului pentru a vedea cum stau lucrurile la aceastã
unitate minierã. Vizita prefectului Gyöngyike Böndi la EM Borsa a fost
determinatã în primul rînd de faptul cã Prefectura Maramures nu a fost
informatã la timp despre accidentul tehnologic. Evenimentul s-a produs în
noaptea de joi spre vineri, iar institutia prefectului a luat act de
producerea accidentului tehnologic doar sîmbãtã dupã-masã. Practic, vestea
poluãrii accidentale a ajuns la urechile prefectului de Maramures prin
intermediul conducerii Primãriei Bistra care, sîmbãtã, a constatat
existenta unor pesti morti pe rîul Viseu. Conducerea E.M. Borsa a motivat
întîrzierea informãrii prin situatia incertã de la fata locului. În prima
fazã am crezut cã scurgerile de ape tehnologice au ajuns în iazul Novãt.
În iaz, vineri dimineatã, era un debit de apã de circa 15.000 mc, volum la
care 1 mc de solutie era nesemnificativ. Dupã ce am avut actele duminicã
dimineatã, s-a reinvestigat cazul, inclusiv cu cei de la Garda de Mediu -
a declarat Augustin Spãtaru, inginerul-sef de la E.M. Borsa. Pentru lipsa
de reactie a conducerii E.M. Borsa, Compania Remin Baia Mare a fost
sanctionatã cu amenzi totale de 27.000 RON.
O cantitate micã de cianurã a ajuns în rîuri
Potrivit situatiei prezentate prefectului Gyöngyike Böndi, accidentul
tehnologic s-a produs în intervalul cuprins între ora 15.00 a zilei de joi
si ora 07.00 a zilei de vineri. În acest rãstimp, din bazinul de
depozitare a solutiei de cianurã lichidã s-a scurs o cantitate relativ
micã de solutie, datoritã fisurãrii robinetului de evacuare. În bazin s-a
introdus o cantitate de 1.800 l de cianurã. De la stutul de unde solutia
se utilizeazã mai departe în flux, s-a prelins o cantitate de cianurã de
ordinul litrilor. Nu ne-am putut da seama, din cauzã cã în acel interval
orar de 16 ore nimeni nu a avut acces la depozit, acesta fiind închis pînã
vineri dimineatã - a subliniat inginerul-sef Augustin Spãtaru. Din
explicatiile date prefectului Gyöngyike Böndi, surplusul de solutie
diluatã s-a scurs în rîul Cisla si de aici în rîul Viseu. Norocul a fost
cã scurgerile de cianurã lichidã au fost nesemnificative, concentratia
fiind micã. Cu toate acestea, scurgerea accidentalã de ape tehnologice a
afectat fauna piscicolã din rîul Viseu. O cantitate însemnatã de pesti
(peste 40 kg) au fost gãsiti morti pe mai multe tronsoane ale rîului
Viseu.
Instalatiile tehnologice pot ceda oricînd, din cauza uzurii
Prefectul Gyöngyike Böndi a acceptat explicatia celor de la E.M. Borsa,
în ceea ce priveste neinformarea promptã despre accidentul tehnologic.
Însã s-a arãtat profund uimitã de conditiile de lucru de la Flotatia E.M.
Borsa, inclusiv la bazinul care a generat poluarea. Mediul de lucru este
unul extrem de poluat, iar tehnologia este veche de tot. Nu e de mirare
cã s-a întîmplat asa ceva, ci cã numai acum s-a produs. Putea sã fie o
catastrofã naturalã, din care nu stiu cum am fi iesit. Practic, oricînd
s-ar putea repeta accidentul, tehnologia este incontrolabilã. Din 1968
sînt instalatiile respective - a subliniat prefectul Gyöngyike Böndi.
Printre mãsurile de precautie luate de conducerea E.M. Borsa se aflã si
cea privind depozitarea cianurii într-un alt bazin, de metal, care
prezintã sigurantã ridicatã. În baza celor vãzute la fata locului,
prefectul de Maramures va face raportãri la Ministerul Mediului si la
Ministerul Economiei si Comertului. Nu avem voie sã expunem niste oameni
sã lucreze în astfel de conditii, de ev mediu. Dacã nu avem bani pentru
modernizare, atunci sã se închidã si sã oferim oamenilor conditii de muncã
sãnãtoase si curate - a punctat prefectul Gyöngyike Böndi. Oricum, dupã
ce a aflat de accidentul tehnologic, Prefectura Maramures, la decizia
Comisiei Judetene pentru Situatii de Urgentã, a anuntat forurile abilitate
si din tãrile vecine, Ungaria si Ucraina, cu rugãmintea de a monitoriza
apele teritoriale. Datele furnizate strãinilor au fost corecte, în
concordantã cu mãsurãtorile lor. Si prin acest fapt, eu cred cã am arãtat
cã sîntem oameni cinstiti - a fost de pãrere prefectul judetului
Maramures.
AJVPS va actiona în instantã Compania Remin
Conducerea Asociatiei Judetene a Vînãtorilor si Pescarilor
Sportivi (AJVPS) Maramures asteaptã sã primeascã rezultatele analizelor de
laborator, pe baza probelor de apã prelevate din rîurile Viseu si Tisa,
pentru determinarea substantelor periculoase. Deocamdatã nu se stie cu
exactitate cantitatea realã de pesti morti, acest lucru urmînd sã fie
dedus din formule de calcul specifice. Radu George, directorul executiv al
AJVPS Maramures a precizat cã, împreunã cu Compania Nationalã de
Administrare a Fondului Piscicol, se va constitui parte civilã în procesul
care va fi intentat Companiei Remin Baia Mare pentru mortalitatea
piscicolã. Puietul de pesti s-a distrus si asta este deosebit de grav. A
murit tineretul si ne ia cam 3-5 ani pînã se va reface populatia
piscicolã - a precizat Radu George. AJVPS Maramures trage încã un semnal
de alarmã în privinta diminuãrii fondului piscicol, pe zi ce trece, din
cauza numeroaselor accidente tehnologice si a poluãrilor cauzate de
aruncarea rumegusului pe malurile rîurilor. În viziunea conducerii
asociatiei, amenzile încasate din sanctionarea acestor fapte ar trebui sã
intre în Fondul de Mediu, de unde banii sã fie dirijati pentru refacerea
faunei piscicole din zonele afectate.
|
