Romanii se dovedesc zgarciti cu banii
statului pentru ONG
Articol de Anca Doicin
Romanii nu au fost foarte generosi cu societatea civila anul acesta. Astfel, desi ar fi putut “comanda” ca 1% din banii datorati statului sa fie virati catre ONG-uri, contribuabilii au preferat sa dea toti banii catre bugetul statului.
Articol de Anca Doicin
Romanii nu au fost foarte generosi cu societatea civila anul acesta. Astfel, desi ar fi putut “comanda” ca 1% din banii datorati statului sa fie virati catre ONG-uri, contribuabilii au preferat sa dea toti banii catre bugetul statului.
Doar 75,8 miliarde lei vechi. Aceasta este suma pe
care platitorii de impozite au acceptat sa o vireze in conturile entitatilor
nonprofit in 2005, desi reprezentantii Ministerului Finantelor Publice
calculasera la 700 de miliarde de lei vechi suma care ar fi putut fi
disponibilizata catre ONG-uri, in cazul in care s-ar fi dovedit ca toti romanii
sunt filantropi. De altfel, 2005 a fost primul an cand cetateanul a putut indica
organelor fiscale ce sa faca cu 1% din impozitul pe care il plateste statului.
Nu este vorba despre o plata in plus pe care ar trebui sa o faca contribuabilul,
ci despre o directionare a 1% din totalul impozitului achitat statului catre
organizatiile nonprofit (ONG), in functie de preferinta manifestata de platitor.
Mai trebuie spus ca “schema” lui 1% nu a fost inventata de romani, ci a fost
preluata dupa modelul folosit de Ungaria, Slovacia, Lituania si Polonia. De
altfel, aceasta este considerata de multi ca fiind un sprijin indirect oferit de
catre stat sectorului nonprofit, un model de “filantropie de tranzitie”, data
fiind aplicarea sa numai in tarile Europei de Est. “Suma in sine nu este mare si
nu cred ca ONG-urile vor putea sa supravietuiasca cu banii care le vor veni prin
acest sistem. De altfel, nici la altii nu a fost mai bine”, spune Sorin Ionita,
director executiv al Societatii Academice Romane. El crede ca sumele mici sunt
rezultatul unei campanii de publicitate mai slabe, ONG-urile nereusind sa ajunga
la fiecare contribuabil pentru a-l convinge ca este bai bine ca banii sa ajunga
la societatea civila. In plus, crede Ionita, nu toate cauzele pot fi
“accesibile” marii mase, in sensul ca nu orice cauza poate atinge constiinta
cuiva. “Nu cred ca un Think Tank, asa cum este SAR, ar putea atrage atentia si
finantarea a prea multi contribuabili”, crede Ionita. In plus, spune liderul
SAR, este posibil ca efortul financiar care va fi necesar pentru promovarea
ONG-urilor sa depaseasca costul beneficiilor.
Potrivit datelor primite de la Ministerul
Finantelor, la nivelul intregii tari se gasesc, asa cum am mai spus, 75,8
miliarde lei vechi in evidentele Directiilor Financiare judetene, bani care,
pana la finele acestui an, vor ajunge in mainile reprezentantilor entitatilor
nonprofit. La nivelul municipiului Bucuresti, sunt “disponibilizate” 42 de
miliarde de lei vechi.
Din cate se pare, contribuabilii au fost mai
generosi cu acele ONG-uri care se ocupa de probleme umanitare, dar si cu acele
entitati care functioneaza in jurul bisericilor sau care colaboreaza cu
bisericile.
“Sumele nu sunt mari, dar a fost un prim exercitiu.
Anul viitor, ONG-uril vor sti cum sa se organizeze mai bine pentru a obtine mai
multi bani. In plus, atunci cand vor veni sa mai ceara bani, vor trebui sa dea
si un mic raport: ce au facut cu banii pe care i-au primit”, spune Anca Bobaru
de la Asociatia pentru Relatii Comunitare.
Ionut Raita de la Habitat for Humanity din Cluj,
ONG care construieste locuinte pentru persoanele in situatii speciale, spune ca
a aflat de la Directia Financiara din Cluj ca ii revin 65 de milioane de lei.
“Cam atati bani am bagat in campani. Anul viitor, ne vom organiza mai bine si
vom incerca sa atragem finantari si de la firmele mai mari din Cluj”, spune
Raita. El mai spune ca primeste bani si din alte surse de finantare si ca, in
acest moment, nu este in totalitate dependent de banii din schema lui
1%.
SMURD este o organizatie care atrasese, la finele
lui septembrie, 1,8 miliarde lei vechi. “si noi ne gandim mai atent la campanie.
Anul trecut am inceput-o tarziu, dar acum ne pregatim pentru ca anul viitor
lucrurile sa nu ne mai ia prin surprindere”, spune Peter Borta, reprezentantul
SMURD Targu-Mures.
De altfel, anul viitor miza va fi mai mare, pentru
ca, din 2006, suma ce ar putea fi directionata este de 2%, ceea ce ar putea
insemna bani mai multi pentru ONG-uri.
Castigatori sau perdanti
Clujul si Muresul sunt judetele cu contribuabilii cei mai generosi. Astfel, in Cluj s-au strans 5,3 miliarde lei vechi pentru cauzele nobile. In Mures, suma la dispozitia ONG-urilor este de 4,5 miliarde lei vechi. Cele doua judete sunt urmate la mare distanta de Harghita, unde o parte dintre ONG-urile de acolo au fost creditate cu doua miliarde lei.
Clujul si Muresul sunt judetele cu contribuabilii cei mai generosi. Astfel, in Cluj s-au strans 5,3 miliarde lei vechi pentru cauzele nobile. In Mures, suma la dispozitia ONG-urilor este de 4,5 miliarde lei vechi. Cele doua judete sunt urmate la mare distanta de Harghita, unde o parte dintre ONG-urile de acolo au fost creditate cu doua miliarde lei.
Cele mai mici sume s-au strans in judetele
Teleorman 530 000 lei vechi, si Tulcea, 9,4 milioane lei vechi. “Este posibil ca
acolo oamenii sa fie mai saraci sau ca activitatea ONG-urilor sa nu fie asa de
cunoscuta. Se mai poate si ca ONG-urile respective sa nu fi avut bani sa-si faca
publicitate”, explica Anca Bobaru, ARC.
Vali
*** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 -
detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php ***
SPONSORED LINKS
| Dvd region free | All regions dvd player | Conservative politics |
| Organizational politics | American government and politics |
YAHOO! GROUPS LINKS
- Visit your group "romania_eu_list" on the web.
- To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
- Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
