Ceea ce părea la început un incident relativ
minor capătă, pe zi ce trece, dimensiunile unei veritabile crize cu implicaţii
internaţionale, generând, în acelaşi timp, o aprinsă dezbatere în jurul
întrebării "cât de departe se poate merge în ce priveşte afirmarea libertăţii de
expresie?".
Totul a pornit, cum se ştie, de la publicarea în cotidianul danez
"Jyllands-Posten" a unei suite de 12 caricaturi care îl reprezentau pe profetul
Mohamed în poziţii insultătoare. Între altele, una dintre aceste caricaturi îl
înfăţişa pe profet purtând un turban din care se ivea vârful unei bombe. Or,
religia musulmană interzice cu stricteţe reproducerea chipului profetului,
pentru a nu mai vorbi de ipostazele ofensatoare în care acesta era pus. Episodul
a stârnit o furtună de proteste în ţările islamice, unde mari mulţimi de oameni
au ieşit pe străzi pentru a-şi exprima indignarea. 17 ţări arabe s-au adresat
guvernului de la Copenhaga, cerându-i să adopte măsuri împotriva ziarului
vinovat. Arabia Saudită şi-a retras ambasadorul de la Copenhaga, Siria a făcut
acelaşi lucru cu însărcinatul ei de afaceri, iar Libia şi-a închis, pur şi
simplu, ambasada. Sediul Uniunii Europene din Fâşia Gaza a fost ocupat pentru
scurtă vreme, iar la Ambasada Danemarcei din capitala siriană, Damasc, a fost
lansată o falsă alarmă despre un atentat cu bombă.
În paralel, în ţările
islamice a fost declanşată o acţiune de boicotare pe scară largă a mărfurilor
daneze, inclusiv produsele lactate, care au o mare căutare pe piaţa musulmană.
Hipermagazinele Carrefour din Egipt, Emiratele Arabe Unite, Omar şi Qatar au
retras din rafturile lor aceste produse. Ca urmare a boicotului, marile companii
de produse lactate daneze au suferit pierderi de milioane de dolari, sute de
salariaţi fiind ameninţaţi cu concedierea, întrucât nu mai au de lucru.
"Da,
avem dreptul să-l caricaturizăm pe Dumnezeu"
În faţa acestor reacţii, ziarul
şi-a cerut scuze, iar premierul Anders Fogh Rasmunssen, amintind că Danemarca
are o lungă tradiţie în ce priveşte libertatea presei, şi-a exprimat profundul
regret pentru cele întâmplate. Departe de a se potoli, furtuna s-a intensificat
încă şi mai mult când un şir de ziare din Franţa, Germania, Spania, Italia au
reprodus, la rândul lor, caricaturile, însoţindu-le de comentarii asupra
dreptului de libertate a expresiei. Cotidianul "France Soir" a publicat, pe
toată lăţimea paginii întâi, un titlu cu litere mari: "Da, avem dreptul să-l
caricaturizăm pe Dumnezeu". În acelaşi sens, ziarul german "Die Welt" a afirmat,
tot pe prima pagină, că "dreptul la blasfemie" este una dintre libertăţile
fundamentale ale democraţiei. Asemenea gesturi nu au făcut decât să toarne gaz
peste foc. Alarmat, proprietarul cotidianului francez l-a concediat pe
redactorul-şef, în paginile aceluiaşi cotidian apărând articolul unui teolog
care îşi exprima regretul că "sentimentul sacrului a dispărut".
Episodul,
care aminteşte, într-un fel, de vâlva stârnită la noi în ţară de prezentarea pe
scena unui teatru ieşean a unei piese cu tematică religioasă pretins
demistificatoare, e departe de a se fi încheiat, speranţele fiind ca repetatele
scuze şi regrete pentru caricaturile ofensatoare să-şi facă, până la urmă,
efectul.
Romulus
CAPLESCU
