|
Nu stiu daca articolul lui
Mironov (pe care nu-l stiu sa fie maramuresan) face parte din materialul pe care
l-am primit de la un amic, dar e interesant, oricum ; eu pun pe liste
mesajul asa cum l-am primit :)..
Codruta
==========
Interviul nostru cu ing. Vasile PINTEA, directorul general al Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase REMIN S.A. Baia Mare EXPLOATĂRILE MINIERE DIN NORDUL ŢĂRII ÎŞI ÎNCETEAZĂ ACTIVITATEA (Vasile PINTEA - Născut în Gîlgău Sălaj, 1957. Liceul minier Baia Mare. Institutul de mine Petroşani, promoţia 1983. Stagiar, maistru, şef de schimb, şef de sector la Exploatarea minieră Nistru. Inginer şef de producţie la EM Băiuţ. Director la EM Răzoare, timp de 9 ani. Din luna aprilie 2005, director general REMIN. Membru al Partidului Democrat din 2001. Căsătorit cu Sorina PINTEA, director economic Direcţia Silvică Baia Mare. Au doi copii.) - Ce venituri a obţinut REMIN în anul 2005? - Veniturile totale realizate se cifrează la 223 milioane lei RON (2.230 miliarde lei vechi). Activitatea de extracţie şi prelucrare a minereurilor s-a desfăşurat prin exploatările miniere: Aurum Baia Mare, Baia Sprie, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Răzoare, Şuior şi UP Flotaţia Centrală Baia Mare - din judeţul Maramureş; Turţ din judeţul Satu Mare şi Rodna din judeţul Bistriţa-Năsăud. Avem 4.315 salariaţi. Gradul de recuperare şi valorificare a metalelor se încadrează în limite normale, iar calitatea concentratelor comercializate a înregistrat creşteri faţă de nivelul programat, la toate sorturile produse. - Cîte dividende au adus acţiunile deţinute de REMIN la S.C. mixtă româno-australiană Transgold S.A. Baia Mare? - Compania REMIN participă în societatea mixtă în baza aprobării date prin H.G. nr.879/1995 şi nu a încasat dividende, deoarece în primii ani profitul a fost utilizat pentru realizarea investiţiei (obiectivului), iar din anul 2000, după accidentul de la iazul Aurul, profitul s-a folosit integral pentru repunerea în funcţiune a iazului în condiţii de funcţionare în siguranţă şi pentru realizarea şi redarea în circuitul urbanistic a 26 ha de teren devenit liber în urma lichidării (finalizării procesării) iazului Meda din Baia Mare. - Din ce cauză activitatea de exploatare în REMIN nu poate fi rentabilă? - Au crescut continuu cheltuielile cu materialele, energia electrică, apa, gazul metan... - Ce se va întîmpla cu exploatările miniere, după închiderea prevăzută la 1 ianuarie 2007? - Strategia industriei miniere, aprobată prin HG 615/2004, prevede încetarea activităţii pentru toate exploatările noastre, motiv pentru care organizăm, în luna februarie 2006, licitaţii pentru elaborarea documentaţiilor de închidere. Avînd în vedere cantitatea şi calitatea rezervelor de minereuri şi cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă, conducerea companiei a iniţiat demersuri şi vom analiza necesitatea şi posibilitatea de a continua activitatea de extracţie şi prelucrare la exploatările miniere Baia Sprie, Cavnic, Aurum, Răzoare şi Flotaţia Centrală. La toate exploatările, vom avea puncte de lucru pentru închiderea perimetrelor aprobate prin hotărîri ale Guvernului. Am iniţiat şi înaintat spre aprobare documentaţia necesară înfiinţării unei filiale a companiei, ca societate comercială de închidere a unor obiective miniere, cu denumirea S.C. ECONORD S.A. - Sînt oferte pentru cumpărarea activelor miniere de investitori? - Pînă în prezent, prin MEC-OPSPI, SC PĂUN IMPORT EXPORT SRL Bucureşti şi SC CALIFORNIA INTERNAŢIONAL SERV IMPEX SRL Bucureşti au depus scrisori de intenţie pentru a concesiona sau cumpăra exploatarea minieră Băiuţ, cu sectoarele Cisma, Văratec şi Poiana Botizei, inclusiv flotaţia Băiuţ, iar reprezentanţa din Bucureşti a firmei TRAFIGURA, pe baza unui studiu de fezabilitate, şi-a exprimat intenţia de a solicita concesionarea unor perimetre din bazinul Baia Mare. Strategia de privatizare, la propunerea MEC, se aprobă de către guvern. - Ce rezerve de minereuri sînt inventariate? - În anul 2006, mai avem în funcţiune 13 mine, o carieră şi 5 uzine de preparare în judeţul Maramureş, 2 mine şi o uzină de preparare în judeţul Bistriţa-Năsăud şi o mină în judeţul Satu Mare. În bilanţ, avem rezerve geologice de peste 30 milioane tone de diverse sorturi de minereuri. - Care sînt rezervele imobilizate (nevalorificate) ca urmare a închiderii minelor? - Rezervele geologice neexploatate, aferente minelor şi carierelor aprobate de guvern pentru închidere definitivă, rămîn în gestionarea Agenţiei naţionale pentru resurse minerale. Din anul 1998 şi pînă în prezent, s-au predat 26 milioane tone rezerve de minereuri în Maramureş. - Cum veţi valorifica conţinuturile utile din iazurile de decantare? - S-a terminat valorificarea iazului Meda. De la sfîrşitul anului 2004, a început investiţia pentru prelucrarea iazului Tăuţii de Sus Flotaţia Centrală, fiind aproape finalizată. Iazurile noastre depozitează 8,5 milioane tone sterile de flotaţie. Avînd în vedere că au crescut preţurile la energia electrică şi la principalii reactivi utilizaţi în procesul tehnologic, Transgold efectuează în prezent o analiză tehnico-economică şi va lua în calcul şi posibilitatea prelucrării unor materii prime mai bogate, după care va stabili data reluării producţiei. - Cum veţi opri poluarea mediului? - Măsurile de prevenire a poluării, ecologizarea zonelor miniere şi cheltuielile aferente se stabilesc deodată cu planul de încetarea a activităţii, respectiv închiderea definitivă. Lucrările de ecologizare şi monitorizare a factorilor de mediu post închidere se vor realiza prin Societatea Comercială ECONORD SA Baia Mare, preconizată a se înfiinţa în curînd. Domnul ministru Ioan Codruţ ŞEREŞ şi-a dat acordul. - Cîţi mineri au primit plăţi compensatorii? - În anul 1989, Centrala Minereurilor avea 31.075 salariaţi. Unele subunităţi s-au desprins şi s-a aprobat închiderea a 33 de mine (perimetre miniere), ca atare şi numărul de salariaţi a scăzut. În perioada 1997-2005, de la REMIN s-au autodisponibilizat 11.325 salariaţi. Procesul de restructurare şi disponibilizările continuă şi în 2006. La încetarea contractului individual de muncă, potrivit OUG 8/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi contractului colectiv de muncă, salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie compensatorie neimpozabilă de 20 000 lei RON, din care 15.000 lei în perioada derulării preavizului şi 5.000 lei la desfacerea contractului individual de muncă. După încetarea activităţii, oamenii beneficiază de ajutoarele prevăzute de lege, pentru cazurile de şomaj. - Ce soartă vor avea minerii, după concedierile colective? - Am organizat cursuri de reorientare profesională, împreună cu sindicatele. În acest an, vom iniţia documentaţia pentru înfiinţarea şi organizarea de miniparcuri industriale la Borşa şi Şuior. În funcţie de volumul de lucrări de închidere aprobate, prin SC ECONORD SA vor avea de lucru între 500 şi 1.500 de persoane. O parte din actualii salariaţi, mai ales cei de la sate, vor lucra în gospodăriile proprii şi sumele primite le vor investi în utilaje agricole. Alţii se vor încadra în muncă la alte firme. Personalul tesa disponibilizat va efectua prestări de servicii la agenţii economici. Potrivit evoluţiei restructurării, vom întreprinde şi alte acţiuni. N. GOJA
Satul cu 1000 de suflete Mă inspir dintr-un superb raport al unei experte UNESCO pentru educaţie, dna Mary Pigozzi, prezentat la Salonic, făcut la întîlnirea regională a Comisiilor UNESCO şi... compactez satul planetar vorba lui Marshall MacLuhan, la doar 1000 locuitori. Satul lui Homo Sapiens. Şi, pasionat de statistică fiind, dau în continuare cîteva cifre despre oamenii de pe uliţele satului meu ca un fel de, să zicem, luare a tensiunii sau ascultare cu stetoscopul, acţiuni potrivite cu titlul rubricii mele. Aşadar... În satul meu compactat, proporţional cu realităţile trăiesc 605 asiatici, 137 americani, 129 africani, 119 europeni şi 10 australieni. Bărbaţi: 499, femei: 50l. Cu biserici, moschei şi temple multe pe uliţi, căci doar 160 de megieşi nu cred în zei; ceilalţi: 330 sînt creştini, 180 musulmani, 160 hinduşi, 80 budişti, 110 panteişti de diverse micro religii. Stăm prost cu socialul, căci averea comunităţii este îngrozitor de prost împărţită; aflaţi că, în consecinţă, 60 de oameni deţin 59% din bogăţiile mobile şi imobile, ceilalţi 940 de săteni n-au încotro şi se mulţumesc cu 41% din ceea ce are planeta. Mai rău, 170 de bărbaţi şi 80 de femei trăiesc în cea mai abjectă sărăcie. Inegalitatea sexelor este stridentă, 70% din muncile comunităţii fiind prestate de femei, care sînt răsplătite cu numai 10% din Produsul Intern Brut al satului. Evoluţia populaţiei: în fiecare an 10 săteni pleacă de pe această lume. Satul planetar, fie el şi compactat, nu-şi subţiază rîndurile căci alţi 11 proaspeţi megieşi ai celor rămaşi se adăpostesc în casele satului. Populaţia creşte. Forţa de muncă: 650 de persoane. Între ele, dascălii de şcoală universitate grădiniţă înseamnă 20% adică 130 de învăţători, profesori, educatori. Ştire proastă: un model matematic UNESCO spune că o 1/3 din membrii breslei se vor retrage din activitate pînă în 2010. Şcoala satului planetar este deci în pericol, pentru că tinerii nu vor să ia locul în şcoli bătrînilor dascăli satul îi plăteşte cu prea puţini bani pe urmaşii lui Aristotel, Makarenco, Piaget. Cultura: 10 fac parte din speţa lui Arhimede, Shakespeare, Aristotel şi au peste 200 de fani, căci importanţa cuvîntului scris şi a inovaţiei creşte mereu. Din păcate, 125 de coplanetari de pe planeta cu 1000 de oameni nu ştiu carte deloc. Dintre copii (în vîrstă de 5-14 ani), aflaţi că 60 lucrează, împotriva legilor ţării. Planetă-sat tînără: jumătate din populaţie are sub 25 de ani. Mediul ambiant este îngrijorător: efect de seră în creştere, idem gaura din stratul de ozon de la Polul Sud, suprafaţa împădurită s-a redus la jumătate în ultimul veac, două treimi din oameni au acces dificil la apa potabilă. Soluţia? Dezvoltarea durabilă, adică cea care ia în consideraţie economicul, desigur, dar numai în legătură cu socialul (oamenii) şi cu mediul înconjurător. Un al patrulea stîlp posibil, cultura, pare a se apropia din ce în ce mai mult de celelalte trei, desemnînd, pentru vremurile viitoare, metabolismul optim al societăţii laic Homo. Care trebuie neapărat să devină Sapiens. Chiar Sapiens superior.
Alexandru Mironov *** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
SPONSORED LINKS
YAHOO! GROUPS LINKS
|
