| DEPARTAMENTUL DE STAT AL SUA PUBLICA "RAPOARTELE ANUALE DE TARA PRIVIND DREPTURILE OMULUI" In data de 8 martie 2006, Departamentul de Stat al SUA a publicat "Rapoartele anuale de tara privind drepturile omului". Documentul pentru anul 2005, care include
rapoarte individuale despre 196 de tari din intreaga lume, inclusiv Romania, este mandatat de catre Congresul Statelor Unite. Raportul analizeaza perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2005. "Raportul de tara pentru Romania" mentioneaza faptul ca Guvernul a depus "eforturi din ce in ce mai mari" pentru a aborda problematica drepturilor omului in decursul anului. Printre imbunatatirile mentionate in cazul Romaniei se numara urmatoarele: diminuarea violentei impotriva jurnalistilor, eforturile guvernamentale de combatere a coruptiei si masurile continue de recunoastere a adevaratei istorii a Holocaustului din Romania. Raportul lauda Romania pentru ca a acceptat sa gazduiasca temporar 439 refugiati uzbeci, din considerente umanitare. De
asemenea, raportul mentioneaza cateva probleme observate in anii trecuti si care inca persista, cum ar fi abuzul politiei si hartuirea detinutilor, violenta si discriminarea impotriva romilor, progresul lent in ceea ce priveste retrocedarea proprietatilor Bisericii Greco-Catolice si altor culte si asistenta necorespunzatoare acordata persoanelor cu dizabilitati. Textul complet al "Rapoartelor anuale de tara privind drepturile omului" pentru anul 2005, inclusiv Romania, poate fi accesat pe site-ul http://www.state.gov. Versiunea in limba romana a raportului de tara pentru Romania poate fi gasita pe site-ul Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, http://bucharest.usembassy.gov/US_Policy/Reports.html.
On March 8, 2006 the U.S. Department of State, released the annual "Country Reports on Human Rights Practices." The publication for 2005, which includes individual reports on 196 countries around the world, including Romania, is mandated by the U.S. Congress. The report covers the period January 1 through December 31, 2005. The "Country Report on Romania" notes that the Government made "increasing attempts" to address human rights issues during the year. Among the improvements cited in Romania are: a reduction in violence against journalists, government efforts to address corruption, and continued steps to recognize the true history of the Holocaust in Romania. The report commends Romania for accepting on a temporary basis 439 Uzbek refugees from Kyrgyzstan for humanitarian reasons. The report also cites some continuing problems noted in previous years, including police abuse and harassment of detainees, violence and discrimination against the Roma, slow progress in
restituting property to the Greek Catholic Church and other denominations, and inadequate assistance for persons with disabilities. The complete text of the "Country Reports on Human Rights" for 2005, including for Romania, will be posted at http://www.state.gov. The Romanian version of the country report for Romania will be posted on the Embassy website at http://bucharest.usembassy.gov/US_Policy/Reports.html. | |
| On March 8, 2006 the U.S. Department of State, released the annual "Country Reports on Human Rights
Practices." The publication for 2005, which includes individual reports on 196 countries around the world, including Romania, is mandated by the U.S. Congress. The report covers the period January 1 through December 31, 2005. The "Country Report on Romania" notes that the Government made "increasing attempts" to address human rights issues during the year. Among the improvements cited in Romania are: a reduction in violence against journalists, government efforts to address corruption, and continued steps to recognize the true history of the Holocaust in Romania. The report commends Romania for accepting on a temporary basis 439 Uzbek refugees from Kyrgyzstan for humanitarian reasons. The report also cites some continuing problems noted in previous years, including police abuse and harassment of detainees, violence and discrimination against the Roma, slow progress in
restituting property to the Greek Catholic Church and other denominations, and inadequate assistance for persons with disabilities. The complete text of the "Country Reports on Human Rights" for 2005, including for Romania, will be posted at http://www.state.gov. The Romanian version of the country report for Romania will be posted on the Embassy website at http://bucharest.usembassy.gov/US_Policy/Reports.html. | |
c. ROMANIA - Libertatea de religie
Constitutia prevede libertatea de religie, iar guvernul a respectat, in general, acest drept in practica; cu toate acestea, au existat cateva restrictii, iar unele grupuri religioase minoritare au continuat sa sustina, in mod credibil, ca autoritatile guvernamentale si clerul ortodox roman le-au impiedicat prozelitismul si au intervenit in alte activitati religioase derulate de acestea.
Guvernul cere grupurilor religioase sa se inregistreze. Totusi, nu exista o procedura clara de inregistrare; din aceasta cauza, a fost aproape imposibil ca
unele grupuri sa obtina statut religios oficial potrivit legii.
Guvernul confera statut religios oficial unui numar de 18 religii. Numai aceste religii recunoscute au dreptul sa primeasca sprijin financiar din partea statutului. Religiile recunoscute au dreptul de a infiinta scoli, de a primi fonduri de la stat pentru a construi biserici, de a plati salarii clerului, de a subventiona locuintele clerului, de a difuza programe religioase la radio si televiziune, de a solicita licente de emisie pentru frecvente confesionale si de a se bucura de scutire de taxe.
De asemenea, guvernul a inregistrat unele grupuri religioase fie ca fundatii religioase si caritabile, fie ca asociatii culturale non-profit.
In ianuarie 2005, consiliul local al satului
Pesceana a interzis, in mod ilegal, inregistrarea unei parohii greco-catolice si activitatea bisericii greco-catolice in localitate. Politia nu a reactionat la plangerile de agresiune fizica si verbala inaintate de satenii ortodocsi si de preot. In final, seful politiei locale a fost concediat; in urma unei plangeri inaintate de un grup de ONG-uri, CNCD a hotarat ca deciziile consiliului local sunt discriminatorii si l-a mustrat la sfarsitul lunii august.
Legea garanteaza intrunirile religioase pasnice; cu toate acestea, mai multe grupuri religioase minoritare s-au plans din nou ca, in diferite ocazii, autoritatile locale si preotii ortodocsi au impiedicat desfasurarea activitatilor religioase, chiar si atunci cand organizatorilor lor li se eliberasera autorizatii in acest sens.
Biserica
Adventista de Ziua a Saptea a semnalat dificultati in obtinerea aprobarii de utilizare a salilor publice pentru activitati religioase, in urma presiunii preotilor ortodocsi. In unele cazuri, preotii ortodocsi au instigat localnicii impotriva activitatilor desfasurate de Biserica Adventista de Ziua a Saptea, de Biserica Greco-Catolica si de membrii Martorilor lui Iehova.
Presa a continuat sa relateze despre clerici ortodocsi romani care hartuiau membrii altor culte, cum ar fi cazul in care elevi ne-ortodocsi au fost obligati sa asiste la orele de religie ortodoxa sau cel in care membrilor unor culte le-a fost interzis prozelitismul in apropierea bisericilor ortodoxe.
Desi majoritatea grupurilor religioase minoritare au semnalat faptul ca au primit fara dificultate autorizatii de constructie
pentru ridicarea unor lacase de cult, unele grupuri au continuat sa se planga de faptul ca autorizatiile au fost intarziate in mod ilegal de catre autoritatile locale.
Mai multe grupuri religioase s-au plans in mod credibil ca, in unele cazuri, politia locala si autoritatile administrative au sprijinit, uneori in mod tacit, campaniile violente impotriva prozelitismului.
Pe 8 ianuarie, cativa locuitori din orasul Dofteana au agresat fizic un grup de vizitatori Martori ai lui Iehova. Cand victimele au depus o plangere la politia locala, aceasta nu a luat nici o masura, spunandu-le sa nu se mai intoarca in oras.
Pe 23 martie, un incident similar a avut loc in Doftnea, iar politia locala le-a spus, explicit, Martorilor lui Iehova ca politia nu e acolo ca sa le protejeze drepturile.
In perioada martie-mai 2005, in orasul Pesceana, membrii Bisericii Greco-Catolice si preotul lor au fost supusi unor hartuiri repetate de catre localnici, de o agentie privata de securitate si de politia locala.
In unele localitati, activitatea unor grupuri religioase, cum ar fi programele caritabile din caminele si adaposturile de copii, a fost perceputa ca fiind adresata membrilor Bisericii Ortodoxxe, iscandu-se astfel conflicte.
Membrii Bisericii Greco-Catolice, Martorii lui Iehova, Biserica lui Hristos a Sfintilor Ultimei Zile si Biserica Adventista de Ziua a Saptea au continuat sa semnaleze astfel de cazuri.
O comunitate de ceangai romano-catolici s-a plans, in mod repetat, de faptul ca nu a putut tine slujbe
religioase in limba materna, in cadrul comunitatii, din cauza opozitiei Episcopiei Romano-Catolice de la Iasi. In august, comunitatea de ceangai a inaintat o plangere la CNCD care, pe 27 octombrie, a decis ca refuzul permisiunii de a tine slujbe religioase in limba materna reprezinta o restrictie a libertatii de religie. In decembrie, Episcopia a atacat decizia CNCD in instanta. Cazul nu era solutionat la sfarsitul anului.
Preotii ortodocsi au refuzat sa permita Bisericii Greco-Catolice si Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea sa isi immormanteze membrii in cimitire religioase sau laice.
Reprezentantii cultelor altele decat Biserica Ortodoxa au fost nevoiti sa ceara permisiunea capelanului sef din cadrul Ministerului Justitiei pentru a avea acces la penitenciare. Unele ONG-uri au semnalat
faptul ca prizonierii au fost presati si intimidati pentru a-i impiedica sa-si schimbe religia.
In august, ca reactie la o plangere a ONG-ului pe probleme de drepturile omului APADOR-CH, CNCD a conchis ca dispozitiile legale privind clerul militar si acordul dintre Ministerul Justitiei si Biserica Ortodoxa cu privire la asistenta religioasa in penitenciare sunt discriminatorii la adresa grupurilor relioase minoritare. CNCD a recomandat Ministerului Justitiei sa elimine dispozitiile discriminatorii din lege, precum si protocolul.
Aceste dispozitii nu au fost eliminate la sfarsitul anului.
De asemenea, atat organizatiile publice, cat si cele private au permis adeseori numai preotilor ortodocsi sa ofere asistenta religioasa in spitale, camine de
copii si adaposturi pentru batrani conduse de astfel de grupuri..
In aprilie, CNCD a mustrat conducerea unei scoli si pe primarul din Mizil pentru hartuirea si discriminarea impotriva unui profesor Martor al lui Iehova, caruia directorul scolii i-a spus ca va fi concediat. Primarul a sustinut ca profesorul prozelitiza in scoala, iar doi inspectori scolari i-au cerut sa aleaga intre credinta si meserie. In aprilie, CNCD a amendat primaria din Mizil cu 200 USD (6 milioane ROL) pentru publicarea unor articole discriminatorii in publicatia oraseneasca lunara. Primaria si cei doi inspectori au atacat deciziile CNCD, iar pe 16 noiembrie tribunalul Mizil a decis in favoarea acestora, in baza unui viciu de procedura si a eliminat amenda.
Doar religiile recunoscute oficial au dreptul de a preda religia in scolile publice. Participarea la astfel de cursuri este optionala; cu toate
acestea, Biserica Baptista a semnalat cazuri de copii care au fost obligati sa participe la cursurile de religie ortodoxa.
Legea retrocedarilor adoptata in luna iulie permite minoritatilor religioase sa primeasca inapoi de la guvern acele proprietati confiscate anterior si care gazduiesc scoli, spitale sau institutii culturale.
Retrocedarea proprietatilor a fost deosebit de importanta pentru Biserica Greco-Catolica, deoarece toate proprietatile acesteia, inclusiv biserici, au fost confiscate in timpul regimului comunist.
Majoritatea bisericilor greco-catolice au fost date Bisericii Ortodoxe Romane, ulterior unificarii fortate din 1948, care s-a opus retrocedarii acestora dupa caderea comunismului.
Cea
mai recenta lege a retrocedarilor adoptata in luna iulie 2005 nu a rezolvat problema bisericilor greco-catolice. De-a lungul anilor, guvernul a inregistrat progrese lente in retrocedarea acestor proprietati. Din 2003, guvernul a retrocedat bisericii numai 78 din cele 2.207 solicitari, in baza legii privind retrocedarea proprietatilor bisericesti confiscate. 23 din cele 78 de proprietati au fost retrocedate in decursul anului 2005.
In luna iunie, Parlamentul a adoptat ca lege un decret din august 2004, prin care i se permitea Bisericii Greco-Catolice sa recurga la actiunea in instanta ori de cate ori esueaza dialogul bilateral privind retrocedarea bisericilor detinute de Biserica Ortodoxa.
Pe 20 noiembrie, Biserica Ortodoxa a retrocedat Bisericii Greco-Catolice o catedrala din Oradea, in urma presiunii directe exercitate de un oficial de rang
inalt din cadrul guvernului.
Cu toate acestea, in general, Biserica Greco-Catolica a inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste recuperarea proprietatilor luate de Biserica Ortodoxa Romana. Pana in prezent, Biserica Ortodoxa a retrocedat numai cateva din cele aproximativ 2.600 de biserici si manastiri greco-catolice.
O comisie ortodoxa-greco-catolica, care fusese ineficienta in solutionarea problemei retrocedarii bisericilor greco-catolice, aproape ca si-a incetat activitatea in decursul anului.
Bisericile istorice maghiare, inclusiv Bisericile Reformata Protestanta maghiara, Romano-Catolica maghiara, evanghelica si unitariana, au primit cateva proprietati importante. Bisericile maghiare au primit 508 proprietati din 2003, din care 170 au fost solutionate in decursul anului 2005. Peste
1.450 de cazuri erau inca in curs de solutionare la finele anului.
In Oradea, Biserica Reformata, municipalitatea si Biserica Ortodoxa erau in conflict cu privire la un teren folosit ca teren de joaca, in vecinatatea liceului Bisericii Reformate. Municipalitatea a dat terenul unei biserici ortodoxe din apropiere, fara a lua in considerarea functionarea scolii, masura pe care etnicii maghiari au calificat-o drept discriminatorie impotriva bisericii. Etnicii maghiari au sustinut, de asemenea, ca parohia ortodoxa locala a intensificat conflictul prin faptul ca a incuiat terenul pe timpul verii, interzicand orice fel de acces.
Noua legislatie privind retrocedarea proprietatilor bisericesti si etnice a creat o gama mai larga de proprietati revendicabile si de compensatii pentru cladirile demolate. Aceasta legislatie a fost benefica pentru
comunitatea evreiasca, care are depuse 1.744 de solicitari, inclusiv pentru numeroase cladiri demolate.
Prin intermediul unor decrete guvernamentale separate din 2003, comunitatea evreiasca a primit 42 de cladiri, dar detine, in totalitate sau partial, numai 32 dintre acestea. Din 2003, comunitatea a primit alte 67 de cladiri in baza legii privind retrocedarea proprietatilor bisericesti, dintre care 19 au fost retrocedate in decursul anului 2005.
Yahoo! Mail
Bring photos to life! New PhotoMail makes sharing a breeze.
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
YAHOO! GROUPS LINKS
- Visit your group "romania_eu_list" on the web.
- To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
- Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
