Recomandarea 1735 si Revolutia pasoptista


Nu de mult, scena politica romaneasca a fost bulversata de adoptarea Recomandarii 1735, al carei autor este seful delegatiei Romaniei la acest for, Gyorgy Frunda.
Pe scurt, “necazul” e ca recomandarea contesta conceptual “national” existent in unele constitutii europene, tinta fiind, fara echivoc, legea fundamentala a Romaniei.
Un astfel de demers ar usura, in mod considerabil, eforturile “prietenilor” care doresc autonomia teritoriala pe criteriu etnic in Ardeal, sub aparenta unor argumente politice din care rezulta ca “de fapt, punerea in aplicare a recomandarii, doar faciliteaza obtinerea drepturilor suplimentare pentur maghiari, nicidecum destructurarea statului roman”.
Nu are rost sa intru in dezbateri politice pro sau contra acestei recomandari si a polemicilor iscate in ultimul timp pe aceasta tema, ci voi incerca sa abordez problema dintr-o perspective oarecum inedita.
La 15 martie maghiarimea de oriunde sarbatoreste cu fast un eveniment istoric cu profunde reverberatii in plan social, politic, cultural, dar si al evolutiei popoarelor europene.
Revolutia de la 1848-1849, asumata exclusivist de “natiunea ungara” intr-o maniera ce poate naste o unda de indoiala asupra legitimitatii acestei asumari, intrucat miscarea pasoptista a fost o miscare aproape a intregii Europe, prin care, in diversitatea etnica europeana inchisa in forme de organizare tributare unei conceptii inca medievale, popoarele si-au exprimat dreptul la “libertatea nationalitatii”. Cum spunea Nicolae Balcescu, s-a proclamat ‘dreptul comun sau egalitatea pentur indivizi si nationalitati, sa caute mijlocul de a se armoniza impreuna”.
Mesajul national care s-a transmis la acea vreme, “trezirea natiunilor”, este, de fapt, ceea ce sarbatoresc maghiarii de pretutindeni.
Din toate manifestarile pe care le organizeaza, luarile de cuvant, simbolurile si personalitatile evocate, nu reiese decat un singur si semnificativ aspect: natiunea, apartenenta la o natiune etnica si in niciun caz “civica” asa cum transpare din discursul official, politicianist al conducatorilor maghiari de astazi.
Prin urmare, imi este greu sa inteleg cum se impaca demersul lui Gyorgy Frunda prin care vrea demolarea conceptului de “natiune”, si toata sustinerea de care se bucura in presa maghiara, societate civila maghiara, lumea politica maghiara, intelectualitatea maghiara, aceeasi care sarbatoreste cu fast 15 martie, cu sentimental lui de apartenenta la natiunea maghiara.
Extrapoland, mi-e greu sa inteleg de ce aproape intreaga suflare maghiara sustine initiative parlamentarului, in conditiile in care din insasi modalitatea de sarbatorire a momentului istoric 15 martie 1848 transpare un nationalism ancestral, lasand la o parte faptul ca exclusivismul manifestat in acest context, este o pat ape europenismul afisat cu ostentatie de cei ce “hotarasc” destinul maghiarimii, pentur ca ma indoiesc ca vor mai mult ca oricand, ce au emanate din vointa eroilor pasoptisti, indifferent de originea lor etnica.
Privind din aceasta perspective, gandul imi zboara catre un singur cuvant: fatarnicie. Dar daca ar sta asa, lucrurile ar fi prea simple, iar intrebarile raman.


Yahoo! Mail
Bring photos to life! New PhotoMail makes sharing a breeze.

*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***









SPONSORED LINKS
Dvd region free American politics Region free dvd player


YAHOO! GROUPS LINKS




Raspunde prin e-mail lui