Tot respectul pentru acest nesaj elevat de fratenitate, dar mi teama ca putini ii inteleg natura !
--- gdozsa gdozsa <[EMAIL PROTECTED]> wrote: > ADEVARUL DE CLUJ > > Doua maini intinse una catre alta > > > > Mesajul zilei de 15 martie catre maghiari si > ramani > > > > Fiecare maghiar, indiferent unde traieste > pastreaza in suflet ziua de 15 martie ca pe o > sarbatoare. In aceasta zi evocam declansarea > revolutiei maghiare din 1848-1849, clipe de neuitat, > a caror amintire s-a pastrat ca o aniversare in > memoria mai multor generatii. Noi, maghiarii din > Romania, atunci cand evocam miscarea budapestana a > tinerilor din 15 martie a lui Petofi Sandor si a > camarazilor lui de lupta, miscare care a deschis o > noua epoca in istoria Ungariei, ne concentram in > primul rand atentia asupr acelui mesaj istoric, care > a insemnat intotdeauna pentru noi buna intelegere > intre popoare, chemare care azi, sub semnul noului > orizont, deschis de initiativa colaborarii uniunii > romano- maghiare, precum si cu popoarele Europei, a > dobandit o semnificatie cu totul deosebita. > Poetul revolutiei maghiare, Petofi Sandr, si-a > notat in jurnalul sau personal, la 15 martie 1848, > urmatoarele: Presa libera! Azi s-a nascut > libertatea maghiara, pentru ca azi au cazut catusile > presei. Fii slavita, de ziua ta de nastere, > libertate maghiara, o libertate a noastra ce duce cu > drag pe noul nascut, si sa aiba viata lunga pe acest > pamant. Libertatea presei este pruncul frumos al > revolutiei. Sa ne traiesti fericit! > Se stie ca frumosul prunc al revolutiei din > 1848, libertatea, nu a fost multa vreme fericita > nici in Ungaria, nici in Moldova si Muntenia si nici > pe pamantul Ardealului. Evenimentele petrecute in > cursul revolutiei din 1848, atat celei maghiare cat > si celei romanesti, poarta mesaje ce se adreseaza > direct prezentului. Tuturor ne atrag atentia > invatamintele tristelor, tragicelor evenimente > istorice. Aceste invataminte sunt exprimate, poate > cel mai bine, in acea imagine symbol, care ne adduce > in fata ochilor mintii revolutia maghiara si > revolutia romana, ca doua maini intinse una catre > alta, dar aceste maini, din pacate, in urma > revolutiilor ce s-au terminat cu tragedii, in loc sa > se uneasca si-au strans pumnii. > Ce invataminte cutremuratoare adduce pentru noi > anul revolutionar 1848! Asa cum au constatat, cu > deplin temei, multi istorici romani si maghiari, > care nu urmau calea suspiciunii si urii nationale, > infaptuirea unitatii natiunii romane precum si a > natiunii maghiare niciodata nu a fost atat de > aproape de intelegere si solidaritate dintre aceste > natiuni, izvorate din comunitatea de soarta, asa cum > a fost chiar in vremea revolutiei din 1848-1849. > Exemplele, citatele ce urmeaza vorbesc de la sine, > si caracterizeaza cu putere acele zone si curente > ale revolutiilor romane si maghiare din epoca, unde > straduintele fundamentale ale acestor doua revolutii > se intalneau. Petofi Sandor, la 15 martie, in > Budapesta, jurand credinta libertatii mondiale, > salute, prin desavarsirea revolutiei maghiare, > eliberarea popoarelor lumii si regasirea lor in > fratie. In programul lui Nicolae Balcescu, > personalitatea conducatoare a revolutiei romane, s-a > evidentiat urmatoarea idée: pentru fiecare roman cu > sufletul cinstit a devenit limpede ca libertatea > nationalitatilor nu poate veni de la curtile > imparatesti, din mila asupritorilor, ci numai din > unirea stransa a tuturor romanilor, din actiunea lor > comuna si din solidaritatea lor cu toate popoarele > asuprite. Ideile afirmate in timpul revolutiei de > catre Nicolae Balcescu, vorbesc si astazi direct > noua; problema de dezlegat in Ardeal era si este nu > cum vor face romanii, ungurii, sasii si secuii ca sa > ramana numai ei singuri intr-acea tara si a le > goneasca celelalte popoare, ci proclamand dreptul > comun, sau egalitatea pentru indivizi si > nationalitati, sa caute mijlocul de a se armoniza > impreuna. Astfel, romanii si ungurii la 1848, > luptandu-se unii impotriva celorlalti, plecau de la > aceleasi principii gresite si cazute sub acelasi > jug. > Avram Iancu, conducatorul revolutionar al motilor, > a trimis urmatorul mesaj revolutionarilor maghiari: > sa intelegeti si sa credeti fratilor, ca noi vedem > foarte limpede si credem foarte ferm, ca in aceste > doua patrii fratesti, ungurul nu poate vorbi despre > existenta si despre viitor fara roman si nici > romanul fara ungurs. Ne-au dus la rascoala > nerecunoasterea politica a nationalitatii noastre, > barbaria si apasarea chinuitoare a aristocratiei > maghiare din Ardeal. Sa fiti convinsi ca intre noi > si voi nu pot decide niciodata armele. > Este arhicunoscut ca Kossuth Lajos, conducatorul > revolutiei si a luptei pentru libertate a recunoscut > cu intarziere tragica in ultima perioada a > revolutiei, ca dezrobirea de sub jugul iobagiei si > pe linia aordarii poporului roman a drepturilor sale > legitime, trebuie facut mai radical. Dar in final si > el a ajuns la concluzia ca: cele doua natiuni > romana si maghiara, trebuie sa se ajute reciproc. > Pe aceasta idée fundamentala se bazeaza: project de > pacification (proiectul de reconciliere > romano-maghiara). Invatamintele lui 15 martie 1848, > preucm si cele ale revolutiilor pasoptiste, ne > oblige deci, pe noi maghiarii din Romania sa ne > manifestam fata de poporul roman cu care dupa > verdictul istoriei, ne-a fost dat sa traim in > aceeasi patrie, de pe pozitiile bunei intelegeri si > colaborari, ale dragostei si prieteniei. > Mostenirea acestei traditii commune, minunate, ne > oblige sa luptam cu toate mijloacele impotriva > acelor manifestari extremiste, care doresc sa > izoleze masele populatiei nationalitatii maghiare > din Romania de intregul tarii, de viata sociala si > economica a unicei noastre patrii. Sa luptam, deci, > impotriva tuturor acelor tendinte de revendicare a > autonomiei teritoriale pe criterii entice, din orice > parte ar veni aceste pretentii si care ar slabi > relatiile noastre fratesti cu poporul roman. A ne > asuma in spiritul lui Petofi si Balcescu apararea si > intarirea continua a fratiei si unitatii noastre, > bazate pe temeiul egalitatii in drepturi, este un > legamant demn de traditiile revolutionare commune > ale lui 1848. > Hajdu Gyozo, > Presedintele Asociatiei Culturale si de Prietenie > Egyutt - Impreuna > > > > > --------------------------------- > Yahoo! Mail > Bring photos to life! New PhotoMail makes sharing a > breeze. __________________________________________________ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com *** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro *** Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
