|
Este unul din angajamentele pe capitolul luptei
împotriva corupţiei. Obiectivul este îmbunătăţirea transparenţei în ceea
ce priveşte finanţarea partidelor şi posibilitatea unui control mult mai
riguros al modului în care s-au făcut finanţările. În acest fel vom
elimina, într-o măsură apreciabilă, tentaţiile şi suspiciunile legate de
activitatea politică a precizat premierul Tăriceanu.
Pentru
elaborarea proiectului de Lege, Ministerul Justiţiei s-a consultat cu
Asociaţia ProDemocraţia şi Institutul pentru Politici Publice, care au
elaborat propuneri pentru modificarea cadrului legal privind finanţarea
partidelor politice.
Principalele îmbunătăţiri aduse de proiectul
de lege pot fi grupate pe trei 3 categorii, şi anume transparenţa, sursele
de finanţare şi controlul, a declarat ministrul Justiţiei, Monica
Macovei, la finalul şedinţei de Guvern.
Sursele de finanţare a
activităţii partidelor politice sunt cotizaţiile membrilor de
partid, donaţiile şi legatele, veniturile provenite din activităţi proprii
şi subvenţii de la bugetul de stat. Veniturile realizate sunt scutite de
impozite şi taxe.
Suma cotizaţiilor plătite într-un an de un membru
de partid nu poate depăşi 12 salarii minime brute pe ţară. Salariul luat
ca referinţă este cel existent la 1 ianuarie a anului
respectiv.
Persoanele juridice nu pot face donaţii către partide
politice dacă au datorii mai mari de 60 de zile către bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale. Sunt interzise şi
donaţiile din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate,
precum şi din partea persoanelor fizice şi juridice. Excepţie fac bunurile
materiale necesare activităţii politice, dar care nu sunt materiale de
propagandă electorală, primite de la organizaţiile politice internaţionale
la care partidul respectiv este afiliat sau de la partidele ori
formaţiunile politice aflate în relaţii de colaborare politică. Donaţiile
sunt scutite de plata taxelor vamale, cu excepţia mijloacelor de
transport.
Este interzisă folosirea resurselor financiare, umane şi
tehnice aparţinând instituţiilor publice, regiilor autonome, companiilor
naţionale, societăţilor comerciale sau societăţilor bancare cu capital
integral sau majoritar de stat pentru sprijinirea activităţii partidelor
politice sau a campaniei electorale a acestora.
Reducerile de preţ
semnificative pentru bunurile şi serviciile oferite partidelor politice şi
candidaţilor independenţi se vor considera donaţii şi se vor înregistra
distinct în contabilitatea proprie a partidului sau a candidatului
independent.
În cazul în care partidele politice nu au primit
donaţii se va depune o declaraţie în acest sens care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Partidele politice nu pot
desfăşura activităţi specifice societăţilor comerciale, însă pot obţine
venituri din dobânzi bancare.
Proiectul de lege regândeşte şi
sistemul de finanţare publică a partidelor politice prin luarea in
considerare a rezultatului obţinut la alegerile locale. Aceste subvenţii
se acordă în funcţie de:
- numărul de voturi primite în alegerile
parlamentare;
- numărul de voturi primite în alegerile
locale.
Astfel, 75% din bugetul anual acordat partidelor politice
va fi împărţit partidelor politice proporţional cu numărul de voturi
primite la alegerile parlamentare dacă au obţinut cu cel mult 1% sub
pragul electoral. Procentul de 25% va fi împărţit proporţional cu numărul
de voturi primite la alegerile locale dacă au obţinut cel puţin 50 de
mandate de consilier judeţean sau de consilier general al municipiului
Bucureşti.
Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai
mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. La nivelul
Autorităţii Electorale Permanente (AEP) se constituie un compartiment
specializat pentru alocarea subvenţiei de la bugetul de stat. Autoritatea
Electorală poate suspenda acordarea tranşei lunare ca măsura
sancţionatoare pentru o serie de încălcări ale dispoziţiilor
legale.
Autorităţile locale asigură cu prioritate spaţii pentru
sediile centrale şi locale ale partidelor politice. Dacă acestea îşi
încetează activitatea ca urmare a reorganizării, autodizolvării sau
dizolvării pronunţate prin hotărâri definitive ale instanţelor
judecătoreşti, sunt obligate să predea spaţiile autorităţilor publice
locale, în termen de 60 de zile. Spaţiile deţinute în proprietate vor fi
transmise în condiţiile legii.
O altă reglementare priveşte
finanţarea publică şi privată în timpul campaniilor electorale. Este
interzisă finanţarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de
către persoane fizice sau juridice străine. Interdicţia se aplică şi
autorităţilor şi instituţiilor publice, regiilor autonome, companiilor
naţionale, societăţilor comerciale sau bancare cu capital integral ori
majoritar de stat. Nici sindicatele, cultele religioase, asociaţiile ori
fundaţiile nu pot finanţa campaniile electorale.
Donaţiile sau
legatele, de la persoane fizice sau juridice, pot fi primite numai prin
intermediul unui mandatar financiar, desemnat în acest scop de către
conducerea partidului. Calitatea de mandatar financiar se obţine numai
după înregistrarea sa oficială la Autoritatea Electorală Permanentă şi
aducerea cunoştinţă publică prin presă sau prin publicarea pe pagina de
Internet a partidului.
Proiectul de lege propune unificarea
atribuţiilor de control a finanţării partidelor politice la Autoritatea
Electorală Permanentă. În cadrul AEP se va înfiinţa, în termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a legii, Departamentul de control al
finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin
suplimentarea schemei de personal existente. AEP va putea reglementa
condiţiile specifice şi va putea aplica sancţiuni pentru
încălcarea regulilor de transparenţă, contabilitate, finanţare privată a
partidelor politice în campania electorală şi în afara
acesteia.
Controlul privind subvenţiile de la bugetul de stat va fi
efectuat în mod simultan şi de către Curtea de Conturi.
Proiectul
de lege reglementează şi un sistem de sancţiuni, care pot varia între
30.000 RON şi 50.000 RON, pentru partidele politice, candidaţii
independenţi, mandatarii financiari şi donatorii care nu respectă
dispoziţiile legii.
Dispoziţiile legii se vor aplica şi
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care sunt
asimilate partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale
şi candidaţilor independenţi.
Legea va intra în vigoare la 30 de
zile de la publicarea în Monitorul oficial al României. Excepţie vor face
prevederile referitoare la acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat şi
cele la Autoritatea Electorală Permanentă, care intră în vigoare la 1
ianuarie 2007.
În ceea ce priveşte funcţionarea Departamentului de
control din AEP, noua structură organizatorică a AEP se aprobă, în termen
de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dar nu mai târziu de 1
ianuarie 2007, prin Hotărâre a Birourilor Permanente ale celor două camere
ale Parlamentului.
|
