|
Se strang
semnaturi de sustinere fata de observatiile APADOR-CH cu privire la Pachetul de
"Patru propuneri de proiect".
Pot semna atat organizatii cat
si persoane private.
Agentia de Monitorizare a Presei si
Centrul pentru Jurnalism Independent s-au oferit sa colecteze aceste semnaturi
intr-un document si sa il transmita prin fax la Presedintie, Primul
Ministru, Ministrul Justitiei, Presedintii celor doua Camere ale
Parlamentului si alte institutii relevante.
Daca doriti sa semnati,
trimiteti un e-mail la razvan@mma.ro, pana maine, miercuri, 17
mai, la ora 16.00.
COMUNICAT AL APADOR-CH CU
PRIVIRE LA PACHETUL DE PATRU
PROPUNERI DE PROIECT VIZAND SECURITATEA NATIONALA,
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII SERVICIUL DE INFORMATII
EXTERNE SI STATUTUL OFITERILOR DE
INFORMATII APADOR-CH aduce la cunoştinţa opiniei publice că, vineri 12 mai a.c. a transmis consilierilor prezidenţiali, care au tangenţă cu cele patru propuneri de proiect, comentariile şi sugestiile sale. Este vorba despre Legea informaţiilor, contrainformaţiilor şi securităţii naţionale, Legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (SRI), Legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi Statutul ofiţerilor de informaţii. APADOR-CH consideră că primele trei propuneri conţin prea multe prevederi proaste sau de-a dreptul aberante pentru a putea fi modificate. Ele trebuie, pur şi simplu, rescrise, pornind de la respectarea standardelor europene (Recomandarea 1402/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi hotărîri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului) şi a Constituţiei României dar şi de la multele abuzuri permise de Legea siguranţei naţionale nr.51/1991, încă în vigoare. Comentariile
şi sugestiile APADOR-CH pot fi accesate la adresa www.apador.org, în secţiunea Rapoarte
speciale / Alte activităţi. In rezumat,
obiecţiile asociaţiei se referă la
1. Propunerea de proiect privind Legea informaţiilor, contrainformaţiilor şi siguranţei naţionale Propunerea conţine definiţii super-cuprinzătoare ale ameninţărilor, posibilităţi multiple de activităţi şi personal sub acoperire, secretizarea a absolut tot ce ţine de informaţii, contrainformaţii şi securitate şi, în plus, un pseudo-control atât la nivelul legislativului cât şi al puterii judecătoreşti. Singura instituţie cu puteri depline asupra serviciilor secrete este Consiliul Suprem de Apărare a Tării căruia i se subordonează Comunitatea Naţională de Informaţii şi care, la rândul său, cuprinde toate autorităţile informative (SRI, SIE, SPP, STS, DGIA şi DGPI). Un lucru grav este menţinerea actualelor reglementări în materia autorizaţiei de supraveghere a unei persoane pe o durată iniţială de 6 luni urmată de prelungiri nelimitate a câte 3 luni fiecare. Imbunătăţirea referitoare la emiterea autorizaţiei de către un judecător, după ce cererea a trecut prin filtrul procurorului, este cu totul nesemnificativă deoarece acesta nu are acces la informaţiile, datele, documentele ce determină un serviciu de informaţii sau de securitate să solicite această formă de restrângere drastică a exerciţiului drepturilor omului. Se menţine şi chiar se extinde dreptul serviciilor de a desfăşura activităţi economico-financiare proprii, aproape imposibil de controlat (vezi recomandarea 1402/1999 Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care cere ca serviciile secrete să fie finanţate exclusiv de la bugetul de stat), prin înfiinţarea unor persoane juridice de drept privat (ONG-uri sau firme, de pildă), pe care serviciile să le folosească în desfăşurarea activităţilor de informaţii, contrainformaţii şi securitate. 2. Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (SRI) Serviciul
Român de Informaţii continuă să fie o structură mixtă militaro-civilă, la care se adaugă militari
angajaţi pe bază de contract (de ce are nevoie un serviciu de informaţii
modern, într-un stat democratic de trupe militare proprii?) dar şi dreptul pentru întregul personalul să poarte şi să facă uz de
armă. Propunerea
de proiect menţine dreptul SRI de a avea în subordine sau coordonare instituţii sanitare, regii autonome, societăţi
comerciale
. (art.52). Se mai adaugă şi prevederea de la art.18 alin.e
prin care SRI este autorizat să înfiinţeze
. persoane juridice
inclusiv acoperite,
precum şi să desfăşoare activităţile pentru care au fost constituite. Prin
urmare, SRI va putea înfiinţa regii/societăţi la vedere dar şi firme sub
acoperire care chiar vor derula afaceri! Art.9 alin.b
dă în competenţele SRI interesele de securitate naţională de natură politică, economică, industrială,
tehnico-ştiinţifică, comercială ori financiar-bancară
. Cu alte cuvinte,
SRI poate controla toate domeniile sub pretextul
prevenirii şi combaterii subminării intereselor de securitate naţională.
De altfel, SRI este singurul
autorizat să efectueze operaţiunile tehnice de supraveghere a persoanelor,
indiferent de autoritatea informativă care a solicitat şi primit autorizarea de
culegere a informaţiilor. Se menţine
şi secretizarea totală a activităţilor SRI. Această concepţie este eronată
pentru că nu tot ce ţine de un serviciu de informaţii trebuie să rămână
inaccesibil publicului. Prezentarea publică a unor statistici, a informaţiilor
asupra numărului de angajaţi, structurii, veniturilor şi cheluielilor SRI etc.,
în concordanţă cu cerinţele Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile publice şi cu Legea nr. 182/2002, nu afectează în niciun fel securitatea
naţională. Art.54
alin.2 stabileşte că informaţiile ce privesc securitatea naţională pot deveni
publice numai după trecerea unei perioade
de 20 până la 100 de ani de la arhivare
. Acelaşi regim se aplică şi
arhivei fostelor organe naţionale de
informaţii, deci inclusiv celebrelor dosare ale securităţii. APADOR-CH cere
stabilirea unei limite unice de 20 de ani
de la data creării unui document, în paralel cu
instituirea obligaţiei SRI de a reanaliza periodic (de exemplu, odată la 3 ani)
gradul de clasificare al tuturor informaţiilor deţinute. Informaţiile ce nu mai
prezintă pericol pentru securitatea naţională vor fi declasificate
imediat. 3. Legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe (SIE) Problemele
sunt, în majoritate, similare celor din propunerea de proiect privind SRI:
menţinerea caracterului mixt civil-militar, constituirea de trupe militare
proprii, dreptul de a folosi armele de foc, înfiinţarea unor persoane
juridice, surse de finanţare extrabugetare, supravegherea persoanelor,
secretizarea tuturor informaţiilor privind activităţi, personal, structură etc.
Dar în primul rând rămân neclare obiectul
de activitate (nu sunt definite informaţiile/ameninţările externe) şi locul de
desfăşurare (în 4. Statutul ofiţerilor de informaţii Pe lângă
statutul dublu militar-civil sau dreptul de a purta şi folosi arme de foc,
propunerea cuprinde un număr impresionant de avantaje materiale dintre care cele
mai flagrante privesc pensionarea la 55
de ani sau 25 de ani de activitate (12 luni de activitate se echivalează cu
18-24 de luni), multiplele componente ale salariului de bază
(inclusiv grade, gradaţii, prime permanente etc.) şi posibilitatea de a cumpăra locuinţele de
serviciu. Pe lângă acestea, art.31 alin.1 prevede obligaţia păstrării secretului profesional, după încetarea raporturilor de serviciu pe toată durata vieţii, prevedere evident excesivă şi nejustificată. APADOR-CH propune ca obligaţia păstrării secretului profesional să funcţioneze timp de 5 ani sau până la declasificare sau deconspirare prin orice mijloace a informaţiei în cauză. O prevedere
inacceptabilă este aceea că ofiţerii
de informaţii pot să solicite oricărei persoane sprijin pentru
apărarea securităţii naţionale.... Apărarea securităţii naţionale este
atributul exclusiv al autorităţilor.
Persoanele, în primul rând cele
fizice, nu au nicio competenţă în
acest domeniu şi nu pot fi obligate să
acorde sprijin ofiţerilor de informaţii. APADOR-CH 16 mai 2006
Liana Ganea Adresa: Calea Plevnei 98, sector 1; Bucuresti,
Romania
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro *** YAHOO! GROUPS LINKS
|
