De decenii, cinematograful hollywoodian colporteaza mitul eroului american care se lupta in tari straine cu Raul absolut, aducand Justitia, Libertatea si democratia. Invariabil, inamicii sai sunt reprezentati ca fiind vicleni, cruzi si primitivi. Rand pe rand, a fost vorba de vietnamezi, rusi, sud-americani, iar astazi este randul arabilor sa fie caricaturizati, in productii in care justitiarii virili ai Statelor Unitea seamana teroarea si moartea in numele Binelui.
De putina vreme, cinematografia turca a ripostat cu un adevarat pamflet: Kurtlar Vadisi - Irak (Valea Lupilor - Irak) a realizatorului Serdar Akar (2005).
Fictiune si realitate
Filmul porneste de la un eveniment real: arestarea, in 4 iulie 2004, a 11 membri ai fortelor speciale turce de catre americani la Suleimanieh, in Nordul Irakului. Celor 11 oameni li s-au pus catusele si saci de iuta pe cap. Au fost interogati timp de mai multe zile, dupa care li s-a dat drumul fara nici o explicatie. Ulterior, armata USA a afirmat ca erau banuiti de pregatirea unui atentat impotriva guvernatorului kurd al Kirkukului. In fapt, era vorba mai degraba de niste represalii dupa refuzul Turciei de a permite tranzitarea trupelor americane pe teritoriul ei in timpul agresiunii impotriva Irakului. Umilirea a fost dureroasa pentru turci, popor la care constiinta nationala este profund inradacinata.
Acest incident este punctul de pornire a filmului. Inainte de a se sinucide, un ofiter turc trimite o scrisoare prietenului sau Polat Alemdar: "Acest act este o ofensa adusa
intregii natiuni turce", scrie el. Polat Alemdar (interpretat de Necati Sasmaz), pleaca imediat in Irak, pentru a-si razbuna prietenul. Il va gasi pe Sam William Marshall, responsabilul american pentru "afacerea sacilor de iuta". Dar va descoperi concomitent in Irak un adevarat cosmar...
Un blockbuster anti impérialiste
Superproductia (al carei buget s-a ridicat la 8,4 milioane de euro) a fost deja vizionata de 4 milioane de spectatori in Turcia, de la lansarea ei in 2 februarie. In Germania a inregistrat deja 500.000 de spectatori. Mai multi politicieni ai acestei tari au condamnat-o deja violent, chemand la boicotarea peliculei. Edmund Stoiber, sef al partidului crestin bavarez, a cerut celor ce exploateaza sali de cinema s-o
retraga spontan de pe afise, dar aceasta pretentie nu s-a soldat decat cu abandonarea a 12 din cele 68 de copii ale filmului care circula acum in Germania. S-a vehiculat inclusiv acuza de "antisemitism" la adresa realizatorului.
Kurtlar Vadisi Irak ruleaza acum si in Belgia si Elvetia, fiind anticipata si importarea ei in Franta. Mireille Beaulieu, cercetator in istoria cinematografului, opineaza: "Este vorba de o opera hibrida, amestecand actiunea bruta, cinema-ul popular oriental si scene de reflectie mult mai elaborate. Filmul, conceput pentru marele public, reia toate codurile cinema-ului de actiune hollywoodian pentru a le aplica unui mesaj politic diametral opus: denuntarea imperialismului american, a sangeroasei ocupatii a Irakului si a dispretului pe care Casa Alba il are pentru popoarele lumii.
Mai trebuie spus ca filmul nu este deloc avar in scene ultra-violente, sau in replici cinice. De exemplu, Marshall (interpretat de actorul american Billy Zane), fost militar care dirijeaza o unitate secreta a CIA in Nordul Irakului, afirma cu referire la turci: "De 50 de ani, noi va platim, va platim chiar si elasticul de la chiloti. Vreti mai mult? Si apoi, noi v-am salvat de comunisti..."
Scenele sunt intrerupte de cele ale unei actiuni paralele: realitatea Irakiana. De exemplu, atunci cand intr-un sat arab se celebreaza o nunta, soldatii americani asteapta cinic tirul traditionalelor salve in onoarea mirilor pentru a invada locul si a cauta "teroristii" inarmati. Ei nu ezita sa omoare un copil, masacrand apoi convivii. Sotul care sare in ajutorul miresei este omorat in ochii ei. Imaginile carnajului sunt montate la
ralenti...
Reconstituiri istorice
Filmul reconstituie scene ale inchisorii de trista celebritate Abu Ghraib. Este vorba de acele scene filmate si fotografiate de soldatii americani insisi, si care au revoltat opinia publica din intreaga lume. Singura diferenta fata de original este cadrajul si punerea in scena sobre, aproape hiperrealiste. Toate detaliile bandei video originale sunt insa impecabile.
"Valea Lupilor Irak" reconstituie fidel anumite scene reale. In stanga, fotografia unui prizonier
irakian la Abu Graib facuta de un soldat american. In dreapta, making-of al reconstituirii scenei in film
O trasatura frapanta a filmului (putin relevata de mainstream-ul european) este reutilizarea faptelor reale in zugravirea marsaviilor americane in Irak. Jurnalistii care denunta pozitia "anti-americana" a filmului se plang invariabil de reprezentarea ocupantilor americani ca niste ucigasi sangerosi. Ceea ce ei omit sa precizeze este faptul ca majoritatea crimelor evocate sunt perfect reale. Jérôme Bastion, corespondent in Turcia a RFI, citat de situl turco-belgian Belexpresse, afirma: "Nu impartasesc criticile de anti-americanism. Am lucrat in Irak si am intalnit cele mai multe dintre faptele povestite in film. Scene absolut identice cu ce am vazut acolo. Scenaristul a facut treaba buna. Au transpus faptele pe ecran".
De exemplu, atacarea unei nunti face referire la bombardarea, de catre aviatia americana, a satului Muharadib din regiunea Al-Qaem, in vestul Irakului, care a dus la moartea a 40 de civili in mai 2004. In fata protestelor, comandamentul american a afirmat ca lovise o "reiuniune de teroristi".
Intr-o alta scena, in momentul in care muezinul, din varful minaretului, striga "Haideti la rugaciune!", o racheta lansata de ocupant pulverizeaza minaretul. Se stie ca fortele militare americane n-au ezitat sa distruga lacasuri de cult, unul dintre cele mai cunoscute exemple fiind moscheia Hadret Muhammediya din Faludja, distrusa in 15 aprilie 2004, impreuna cu scoala coranica si o parte din zidurile incintei.
In timpul scenelor situate la inchisoarea Abu Ghraib, se poate vedea un medic
american care scoate un organ plin de sange din abdomenul unui detinut, si-l depune apoi intr-un container prevazut cu eticheta: "Organ uman pentru transplant". Multe astfel de organe sunt destinate Londrei, New York-ului sau Tel Avivului. Acest pasaj a dat nastere acuzelor de antisemitism flagrant in mainstream-ul occidental. Totusi, traficul de organe este un comert care a devenit infloritor dupa invazia Irakului. In partea lui vizibila, numerosi irakieni someri accepta acum sa-si vanda organele (cel mai adesea rinichi), iar beneficiarii sunt "turisti in scop de sanatate" atrasi de tarifele foarte joase practicate - un rinichi poate fi obtinut cu sume intre 2000 si 3000 de dolari. Ziarul algerian La Nouvelle Republique afirma ca, in lipsa aplicarii minutioase a protocoalelor medicare, 90% dintre donatori mor imediat dupa operatie.
Insa mai exista si un al doilea comert de organe,
cel care are la baza crimele comise in inchisori. Fictiunea se bazeaza in acest caz pe informatii difuzate in presa araba. De exemplu Fakhriya Ahmad, in cotidianul saudit Al Watan din 18 decembrie 2004, evoca raporturi ale serviciilor secrete europene care mentioneaza organe prelevate de la morti si raniti, pentru a fi transferate in USA. Numerosi detinuti de la Abu Ghraib ar fi suferit astfel ablatiuni de organe.
Criticile presei dominante
Insa orasele numite in film ca fiind destinatiile organelor omenesti sunt trei la numar: Londra, New York si Tel-Aviv. Primele doua sunt cele ale principalilor membri ai "coalitiei": Regatul Unit si USA. Referinta la Israel se face in virtutea prezentei oficioase a Israelului in Irak, si
nu ca remarca antisemita. Intr-adevar, numerosi observatori au semnalat o prezenta de facto a Israelului in cadrul ocupatiei Irakiene. De exemplu, cotidianul israelian Yedioth Ahronoth a confirmat in editia sa din 1 decembrie 2005 ca cetateni israelieni cu mare experienta in "lupta militara de elita" ar antrena militiile kurde din Nordul Irakului.
Ideea unei "cruciade" judeo-crestine impotriva musulmanilor este redata prin punerea in gura lui Sam Marshall a declaratiilor presedintelui american. Acesta, ingenunchiat in fata unui crucifix, vorbeste de invadarea Irakului ca de o misiune divina. Personajul mai constituie si o aluzie la Condoleeza Rice - ca si ea, el este meloman si pianist virtuoz. El decide chiar sa-si insuseasca pianul alb al lui Saddam Hussein. O alta aluzie este facuta la nazisti, a caror eleganta vestimentara este reluata de personajul american.
Alte personaje foarte interesante le vom pomeni numai in treacat: Leila, femeia araba care vrea sa comita un atenta sinucigas impotriva americanilor care i-au ucis sotul, shaikh-ul Kerkuki, probabil de origine kurda, liant al membrilor comunitatii, indiferent de ce natie ar fi ei: arabi, turkmeni sau kurzi. Scenele in care intervin acestia nu le vom evoca, de teama de a nu rata, din superficialitate, profunzimea psihologica pe care o analiza serioasa ar impune-o.
Scena din film evocand video-ul decapitarii jurnalistului
american Nick Berg. Executia este oprita in ultimul moment de shaikh-ul Kerkuki, care condamna gestul in numele invataturilor Coranului
Valea Lupilor este concomitent o mare ofensiva comerciala, si un arzator pamflet politic. Actorul american Sam Marshall a dat mai multe interviuri in timpul prezentarii de gala a productiei la Istambul, afirmand ca a acceptat rolul pentru a-si manifesta opozitia la agresiunea din Irak. "Am acceptat acest rol
din patriotism. Bineinteles, este o melodrama, dar bazata pe fapte reale."
Valea Lupilor aduce un mesaj politic puternic, cel al refuzului Imperiului si a politicii sale de "razboaie preemptive". Acestui imperialism care se crede invincibil, acest film ii da un picior in nas, avertismentul lui David impotriva lui Goliath...
Toate cele bune,
Radu Iliescu
Be a chatter box. Enjoy free PC-to-PC calls with Yahoo! Messenger with Voice.
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
SPONSORED LINKS
| Dvd region free | American politics | Region free dvd player |
YAHOO! GROUPS LINKS
- Visit your group "romania_eu_list" on the web.
- To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
- Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
