|
> Un roman uluieste Europa
> 25 Mai 2006 > Petre Badica > > Aradeanul Daniel Funeriu este, la 35 de ani, unul > dintre cei mai apreciati chimisti din lume. Recent, > el a primit cea mai mare suma de bani oferita de UE > pentru un singur grup de cercetare. Povestea vietii > lui are un dramatism aparte, amplificata de fuga in > Occident inainte de 1989. > > > La 35 de ani, Daniel Funeriu este doctor in chimie > si a lucrat in importante centre de cercetare de pe > trei continente. Povestea vietii lui are un > dramatism aparte, amplificata de fuga in Occident > inainte de Revolutie. Intr-o incercare de a > recupera o minte sclipitoare atrasa de Japonia, > Europa i-a oferit o bursa de doua milioane de euro, > iar Universitatea Tehnica din München i-a pus la > dispozitie pentru cercetari alte doua milioane de > euro. Obiectivul sau: dezvoltarea de tehnologii care > sa permita "deconvulsia complexitatii biologice la > nivel molecular, cu aplicatii directe in > descoperirea medicamentelor". Altfel spus, gasirea > unor metode pentru intelegerea modului de > functionare ale organismelor la nivel molecular, > proces necesar in combaterea bolilor. > Copilaria, in curtea Regelui Mihai > Amintiri din copilaria petrecuta pe malul > Muresului sau in gradinita din curtea palatului > regal de la Sarvarsin l-au insotit pretutindeni: "Am > trait in cinci tari, dar nicaieri nu m-am simtit > atat de impacat cu lumea ca la Savarsin. Paradoxal, > poate, mi-as caracteriza copilaria ca fericita. > Paradoxal, pentru ca la 5 ani mi-am pierdut mama > intr-un accident rutier". > Bunicul sau asculta Europa Libera si in mintea > copilului de atunci s-a nascut ideea de a fugi de > comunism. Legendele locale despre Regele Mihai, > plimbarile sale, curtea sa, i-au fost povestite de > cei mai batrani. "La Savarsin este un drum care duce > de la castel la gara. A fost facut de rege inainte > de razboi fiindca avea masina. Si azi este > impecabil, in pofida faptului ca pe el au trecut > masini agricole." > Fugit din Romania la 17 ani > O vreme a visat sa devina padurar. In final, nu > s-a mai inscris la liceul silvic si a ajuns la > sectia de chimie-biologie a actualului "Colegiu > banatean" din Timisoara. Gandul de a pleca din > Romania nu l-a parasit niciodata: "In august 1988 > aveam 17 ani si eram in clasa a XI-a. Am avut sansa > de a pleca intr-o vacanta in strainatate. Nu am spus > nimanui ca nu o sa ma mai intorc. Pe peronul Garii > de Nord, cand mi-am luat ramas bun de la tatal meu, > m-am gandit ca poate nu o sa-l mai vad 20 de ani". > Ajuns in Franta, s-a prezentat la prefectura pentru > a cere azil politic. Neputand aduce dovezi concrete > in acest sens si fiind minor, i-au spus ca nu are > nicio sansa. > Norocul a fost de ordin birocratic, francezii > confundand durata legala a sederii de o luna cu > valabilitatea pasaportului care era de cinci ani si > i-au facut acte de... student strain. > Paznic intr-un internat francez > "Persoana care m-a invitat la Strasbourg mi-a spus > ca ma poate tine doar o luna. Dupa ce m-am inscris, > in prima zi de scoala la Liceul International din > Strasbourg am luat cele mai mari note la niste > lucrari de control. Am fost convocat la director. > Cand i-am spus ca peste doua saptamani nu voi mai > avea unde sta, uimit de situatie, de rezultatele si > de varsta mea mi-a repartizat o camaruta. Aveam > obligatia sa fac, uneori, pe paznicul de noapte al > internatului. La sfarsitul anului am fost rasplatit > cu o suma echivalenta cu 6.000 de euro pentru locul > al doilea la olimpiada nationala de chimie a > Frantei. Am stiut ca nu ma mai pot intoarce din > drum". > "Il aducem acasa in trei rate" > In tara, Daniel a fost exmatriculat si dat exemplu > negativ in fata liceului. Luni intregi, Securitatea > a lasat ca teama de represalii sa se instaleze in > familia tanarului pe care nu a deranjat-o nici macar > cu o intrebare. Intr-un final, au descins la bunici, > de la care au incercat sa obtina informatii despre > cel plecat. Se gandeau ca fusese o operatiune > planificata intre tata si fiu. > Ulterior, au inceput presiuni subtile asupra tatalui > si vizite la Militie tarziu in noapte. Pe 6 > decembrie 1989, tatalui i s-a spus "ori il aduci > inapoi ori il trimitem in trei rate". Revolutia a > venit ca o izbavire. > Unele universitati din Romania sunt masini de > facut bani > Cred ca suntem tara cu cei mai multi profesori, > doctori universitari pe cap de locuitor. Am intrat > intr-o facultate si am vazut un panou cu cadrele > didactice. Am avut sentimentul ca am in fata un > arbore genealogic: tata, mama, fiu, nora, fiica, > unchi... Nu era facultatea X, era facultatea lui X. > Sunt multe universitati particulare al caror singur > scop este sa faca bani. > Este o eroare ale carei rezultate catastrofale se > vor vedea multi ani de acum inainte. Cine a permis > acreditarea acestor universitati? Desigur, exista > presiuni politice, o goana a politicienilor dupa > titluri... > Cunosc studenti care termina o facultate privata > si care au trecut pe acolo o data la doua saptamani. > Sistemul este total distorsionat. Menirea > universitatilor, acum, este aceea de a educa masele, > lucru care nu ar fi neaparat rau daca ar fi bine > facut. Tipul de educatie pe care unele universitati > pretind ca o ofera ma face sa ma gandesc la > evanghelizarile in masa practicate pe stadioane. > Astazi, din pacate pentru studentii buni, nu mai > inseamna nimic faptul ca ai facut o facultate. > Elitele trebuie sa se implice in actul decizional > "Ar fi necesar ca elitele, dupa ce stabilesc > criterii foarte clare pentru a le identifica, sa se > constituie in grupuri consultative. Aceste grupuri > nu trebuie sa devina consilierul lui Basescu sau > Tariceanu, ci al presedintiei sau al guvernului, sa > functioneze ca o structura independenta de > persoanele care conduc aceste institutii. Daca > acesti tineri ar dobandi o influenta in actul > decizional, ar fi si o revansa fata de comunism. Am > putea arata ca avem puterea sa ne asumam trecutul si > sa vedem ca anumite eforturi, care au fost gresit > argumentate in comunism, pot fi captate, si de pe > urma lor se poate obtine un beneficiu pentru > Romania." > Prizonier in "batalia pentru creiere" dintre > Europa, SUA si Japonia > Franta. Doctor la 28 de ani > Imediat ce a luat bacalaureatul, a fost recrutat in > "Classes Preparatoires aux Grandes Ecoles". Dupa doi > ani, intra intr-un Grand Ecole pe care-l termina ca > sef de promotie. Daniel ajunge in biroul lui Jean > Marie Lehn, proaspat laureat al Premiului Nobel, > care ii incredinteaza un prim proiect de cercetare. > Primeste si un salariu modest care-i permite sa > renunte la munca de chelner intr-un restaurant de > scoici si de meditator de ocazie. In 1989, Daniel > obtine un post universitar la College de France. In > 1999 si in aceeasi zi in care a ajuns in Franta, 13 > august, paraseste aceasta tara. > SUA. "Viata sociala nu a corespuns stilului meu" > Daniel a ajuns in SUA, langa San Diego, la The > Scripps Research Institute, specializat in cercetari > biochimice. "Perioada americana mi-a oferit o mare > deschidere intelectuala si o perspectiva unica > asupra stiintei. Dar si certitudinea ca viata > americana nu corespunde stilului meu. In societatea > americana, progresul vine din conflictul, uneori > brutal, de idei. Pentru a ma statornici in > California ar fi trebuit sa duc un razboi cu mine > insumi", isi aminteste cercetatorul. Un coleg > japonez i-a facut o oferta tentanta. La o zi dupa ce > a trimis CV-ul unui institut important (AIST), a > fost invitat in Japonia. > Japonia. Respectul pentru societate primeaza > Interviul a durat doua saptamani. "La 15 minute dupa > ultimul "interogatoriu" la care au participat 20 de > profesori am primit contractul. Pretutindeni, > societatea creeaza o presiune asupra caracterului > individului. In Japonia exista un echilibru intre > individualism si societate. Faptul ca fiecare vrea > sa castige mai bine, sa aiba o masina buna, toate > aceste dorinte personale nu duc la o societate > lichefiata si destructurata in care respectul pentru > celalalt nu exista, in care lupta pentru > supravietuire distruge totul. Lupta pentru promovare > este dura, dar e facuta respectand echilibrul > societatii", constata Daniel. > Germania. Contract de fotbalist > A prospectat o eventuala revenire in Europa, dar > conditiile materiale si de cercetare erau > inferioare. A declinat oferta de a conduce un grup > de cercetare la "Max Planck" Institute. Constienta > de existenta unor decalaje intre dezvoltarea > stiintei in Asia si SUA, pe de-o parte, si Europa pe > de alta, Comisia Europena a demarat proiectul "Marie > Currie Excelence Grants", acordand 20 de granturi > anual, in valoare de doua milioane de euro. Daniel a > depus un proiect si, dupa ce a fost declarat > castigator, Universitatea Tehnica din München i-a > pus la dispozitie cadrul tehnic necesar desfasurarii > cercetarilor. > Cercetator pe trei continente > > Nascut pe 11 aprilie 1971, in Arad, casatorit > > 1989 - absolvent al "Lycee International des > Pontonniers" > > 1991-1994 - urmeaza Grande Ecole - Institutul de > chimie, Strasbourg > > 1995-1998 - asistent universitar la > Universitatea "Louis Pasteur" din Strasbourg > > 1998, devine doctor la Universitatea "Louis > Pasteur" > > 1988-1989 - conferentiar la College de France > din Paris > > 1999-2002 - cercetator stiintific asociat la The > Scripps Research Institute, California, SUA > > 2000-2006 - lider de proiect in chimie biologica > la National Institute of Advanced Industrial Science > and Technology, Osaka, Japonia > > 2006 - castiga o bursa de doua milioane de euro > oferiti de Uniunea Europeana pentru constituirea > unui grup de cercetare. Misiunea acestuia este > descoperirea unor medicamente pe baza analizelor > efectuate asupra complexitatii biologice la nivel > molecular. Cercetarile au loc la Universitatea > Tehnica din München. > > Membru in comitetul director al Asociatiei > Ad-Astra. > "In zece ani va aparea o generatie de aur a > stiintei romanesti" > EVZ: Se poate face o paralela intre capsunarii > pribegi prin Europa si oamenii de stiinta plecati in > Europa? > Daniel Funeriu: Dupa Revolutie, cei care erau > implicati in stiinta ar fi facut orice sa plece, sa > devina fie si "capsunarii stiintifici" ai Europei. > Unii au reusit sa intre in elita stiintei mondiale. > In comunism eram indopati cu stiinta, mergeam la > olimpiade internationale pentru ca asa cerea > partidul. Dupa Revolutie, majoritatea covarsitoare a > acestor olimpici au plecat in strainatate. Asa cum a > existat o generatie de aur in fotbal, pentru ca > Ceausescu si-a pus in cap sa castige trofee > internationale, asa va exista, peste 10 ani, o > generatie de aur a romanilor in stiinta mondiala > formata din cei care in anii 80 erau la liceu. In > stiinta, maturitatea se atinge la 45 de ani. Ii veti > gasi pe acesti tineri la Yale, Stanford, Harvard, > Riken, AIST, "Max Planck", iar pe unii chiar in > Romania. Important este sa se gaseasca un mod prin > care acesti oameni sa poata influenta dezvoltarea > societatii. > Ce rol pot juca politicienii? > Este responsabilitatea clasei politice sa foloseasca > performantele stiintifice si umane ale celor > plecati. Este o dubla responsabilitate. Pe de-o > parte, responsabilitatea politicienilor fata de > inteligenta poporului. Ce facem cu aceasta > inteligenta? O trimitem la cules capsuni? > Responsabilitatea politicienilor nu este sa ia > masuri pompieristice pentru ca asa cere UE. > Politicianul ar trebui sa se gandeasca la > organizarea unei societati in care inteligenta unui > copil de sase ani sa se dezvolte armonios. > > Care este rolul elitelor? > A doua parte a acestei duble responsabilitati este > aceea a elitelor fata de natiunea care le-a oferit > atatea. Eu nu am fugit de Romania si de poporul > roman. Eu am fugit de comunism. Sa nu avem > resentimente fata de Romania pentru ca avem > resentimente firesti fata de comunism, Iliescu sau > altcineva. Este o datorie pe care o avem fata de > acest popor, care mie, pana la 17 ani, mi-a dat > foarte multe: o anumita educatie, un mod de a gandi, > o structura afectiva aparte. Este randul nostru sa > dam inapoi. Fiecare dupa puteri. > Exista o rasturnare a valorilor? > Omul nou creat in comunism a existat cu adevarat si > s-a perpetuat. Prin deplasari masive de oameni de la > tara la oras, de exemplu. Schimburile sociale foarte > rapide si nenaturale care au avut loc in comunism si > atitudinea iresponsabila fata de evolutiile sociale > in cei 16 ani care au urmat reprezinta sursa > destructurarii sociale. Sursa bolii care macina > societatea actuala este lipsa unui efort national > serios in educatie. Ceea ce s-a intamplat in > educatie in ultimele decade este un atentat la > adresa viitorului tarii. > Puteti fi mai explicit? > Sa ne inchipuim traseul pe care-l parcurge "mintea" > unui copil. Acesta merge in clasa intai intr-o > scoala in care grupul sanitar este insalubru si > locuieste intr-un bloc unde nimic nu este pus la > punct. Urmeaza un liceu unde observa ca premiul > intai este luat de un copil mai slab, dar care a dus > o atentie profesoarei. Intra la facultate muncind > din greu, dar vede ca si colegul lui a intrat cu > pile. Se cazeaza intr-un camin studentesc unde nimic > nu functioneaza. Structura intelectuala a acestui > copil, atunci cand devine matur, va fi complet > pervertita de aceste lucruri. Daca el, in 20 de ani > de scoala, nu a vazut un singur lucru bine facut, > cum va scapa de reflexul de a nu da sau lua spaga > sau de a nu respecta legea? > Exista si schimbari in bine... > Desigur. Observatia mea este ca, in Romania actuala, > tot ceea ce functioneaza, ceea ce progreseaza, este > rezultatul eforturilor unor oameni care au dezvoltat > ceva pe cont propriu si care tin societatea pe > umerii lor. Acestia sunt oamenii care duc in spate > cele 5-6 procente de crestere economica. Majoritatea > lucrurilor care nu functioneaza sunt rezultatul unei > erori de sistem si de conceptie. > False modele - Cand il vor ignora romanii pe Gigi > Becali > "Locuind in strainatate, auzisem de Gigi Becali, > dar nu-i vazusem figura. > In Romania fiind, m-am uitat la televizor si am > vazut un tip care m-a facut sa rad. Am crezut ca > asist la o emisiune umoristica si imi ziceam, uite > ce actor bun e omul asta. La un moment dat am auzit > numele lui Becali si mi-am zis ca este un imitator > al lui. > Ulterior mi-am dat seama ca in studio era chiar > Becali. Nu am simpatii fata de Becali, dar dintr-un > punct de vedere isi merita "aprecierea" unei parti a > populatiei - a facut un lucru util, case pentru > sinistrati. > Omul care intra in noua casa il iubeste sau nu pe > Becali? Ce-i pasa lui ca Becali face pe maimutoiul > la televizor? Nu inteleg de ce trebuie sa jucam > rolul unor primadone care striga "ce prost e poporul > roman ca-l simpatizeaza pe Becali". Eu intreb - nu > sunt aceste asa-zise elite intr-un decalaj total, > rupte total de ceea ce-l preocupa pe omul obisnuit? > Romanul este interesat sa afle la ce scoala trebuie > sa-si dea copilul, cum poate castiga un ban in plus, > cum sa traiasca mai bine. > Or, Becali se adreseaza exact omului cu stomacul gol > si poate acelui misticism primar care prinde bine la > o parte din noi. Elitele trebuie sa aiba in vedere > aceste realitati si sa gaseasca solutii practice. > Cand vor realiza acest lucru, cu certitudine nimeni > nu va mai fi interesat de fenomenul Becali." > Atitudine - "Copiii strazii sunt responsabilitatea > societatii" > "Ne pretindem foarte evlaviosi si cu frica lui > Dumnezeu, dar mi-as dori sa inteleg prin ce mecanism > pervers este posibil sa construim "Catedrala > Mantuirii Neamului", dar, in acelasi timp, sa avem > sute de copii care cersesc la intersectii? Cum este > posibil sa nu avem coeziunea necesara eradicarii > unui fenomen demn de partea intunecata a Evului > Mediu, dar in acelasi timp sa cautam o "mantuire" > abstracta si neacoperita factual? Drumul catre o > purificare morala nu presupune oare purificarea > societatii de metehnele care o macina inainte de a > fi pregatiti pentru o comunicare de ordin superior? > Sigur, vor fi mereu parinti care-si abandoneaza > copiii, dar trebuie sa avem mecanisme care sa > rezolve aceasta rusine. Este responsabilitatea > societatii sa stearga aceasta pata de pe obrazul > nostru, si nu responsabilitatea trecatorului care, > induiosat, ii da copilului 10 lei sau 100.000 de > lei." > > *** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
SPONSORED LINKS
YAHOO! GROUPS LINKS
|
- [romania_eu_list] Fw: [glas] Fwd: Articol EvZ - despre un repreze... G.L.A.S.
