RE: [romania_eu_list] Re: Religia si scoala - citeva mici precizari

[Marie-Louise Semen]

Dar, Germania, si citez din sursa frantuzeasca la care va referiti si dumneavoastra: “Germania este un stat secular, neutru din punct de vedere filosofic. Libertatea religiei, garantata prin Constitutie cuprinde si libertatea de a nu a avea o religie (libertate negativa a religiei), ca si exprimarea acestei religii (libertate pozitiva a religiei) (..) O serie de conflicte – crucifixul in Bavaria, voalul elevelor – a generat, in acesti ultimi ani, o dezbatere aprinsa in legatura cu locul religiei in opinia publica si in scoala.”   Anglia: “elevii care sunt in scolile finantate in intregime de stat trebuie sa invete crestinismul si principalele culte crestine reprezentate in Marea-Britanie, pe principiile unei pedagogii deschise si liberale. Din 1944, statul finanteaza, partial, si anumite categorii de scoli religioase. Desi majoriatea acestora sunt crestine, o mai mare sensibilitate vizavi de diversitate a determinat Statul sa recunoasca un anumit numar de scoli bazate pe alte credinte. In community schools, educatia religioasa multiconfesionala ofera ocazii pentru un dialog propice unei societati multiculturale”.   Grecia: “Religia este predate in cadrul unui curs obligatoriu conform unui program stabilit de Ministerul Educatiei Nationale. Ea este sustinuta, in secundar, de teologi ortdocsi numiti de stat. Ca majoritatea tarilor europene, Grecia trebuie sa faca fata problemelor ridicate de diversificarea etnica si culturala a societatii sale”.   Israel: “Departe de a fi redusa la o dihotomie bipolara intre exclusive religios si un program minim, asistam astazi la o foarte larga varietate de forme intermediare. Aceasta exprima declinul ideologiei dominante cu o vocatie integratoare si incetarea Statului de a mai favoriza o astfel de Scoala, bazata pe un consens care ar cuprinde toate familiile sprituale si culturale din Israel. Corpul social fiind fragmentat in comunitati si in clase, fiecare dintre ele isi invoca dreptul la diferenta, adica la multiculturalism, pentru a revendica un tip de scoala corespunzator imaginii sale si destinat strict reproducerii sale.”   Liban: “Intr/o tara cu 18 comunitati religioase, nu a existat niciodata nicio disputa in jurul scolii, in materie de invatamint religios. (…) Constitutia libaneza subordoneaza “libertatea educatiei” “respectului” si “deminitatii confesiunilor”. (…) Este avut in vedere un program islamo-crestin de cultura religioasa - a se face distinctia fata de instructia religioasa. “   Maroc: nu e nevoie de precizari, va citez direct pe dumneavoastra: Statul incearca sa isi extinda controlul, chiar si in zona scolilor private, pentru a preveni extremismul religios.   Turcia: (am sa reproduc citeva fraze, pentru similitudini, ca si pentru diferente): “Aceasta predare in scoli a unui islam moderat parea sa fie un mijloc de a intari unitatea nationala si de a combate anumite ideologii, asociind cultura religioasa si educatia morala. Totusi, continutul acestei educatii, necontrolat de guvernul laic, a favorizat revenirea unui islam fundamentalist si dezvoltarea unui Islamism politic care este contrar principiului laicitatii si recunoasterii minoritatilor. Aceasta intoarcere a religiosului, pe care Statul credea ca o stapineste, a fost accentuata prin redeschiderea scolilor religioase si coranice.”   Rusia: “Incepind cu anii 1992-1993, istoria religiilor si teologia au devenit materii predate dintr-un punct de vedere stiintific si filosofic. Sustinuta de profesori sau de preoti, aceasta educatie este optionala si depinde de religii si de scoli (…) La universitate, studiul religiei se inscrie in cadrul disciplinelor obligatorii pentru stiintele umaniste, ceea ce nu e unanim agreat. Se considera totusi ca o cunoastere a religiilor trebuie sa se inscrie in formarea de cetateni responsabili, capabili sa-si inteleaga cultura si trecutul pentru a putea construi viitorul”.   (sublinierile imi apartin)   Exemplele arata ca se face peste tot invatamint religios, dar mai arata si ca, in multe dintre aceste tari se face o diferenta intre cultura religioasa si “instructie” religioasa (vezi principiile englezesti ale unei pedagogii deschise si liberale, rusii care considera studiul religiei ca parte a unei educatii umaniste complete, Libanul care stie sa aibe un program islamo-crestin si face distinctia amintita mai devreme) si ca, din ce in ce mai mult, se acorda atentie multiculturalismului – adica respectului fata de toate formele religioase.   Fiindca, de fapt, voiam sa va intreb care e “dreapta Credinta” si care e cea strimba (si mi-ar placea sa isi puna cineva problema un pic mai evoluat decit intr-o formula de tipul “daca nu stii pina acum, nici n-ai sa stii) si sa remarc ca in numele crestinismului sau al ortodoxiei s-au facut aici afirmatii demne de mahala… Nu ca mahalaua n-ar fi crestina, dar forma ei de crestinism e de pus in discutie…   O a doua remarca este – si nu atac nimic, e o opinie personala, poate nu foarte informata – e de laudat ca ortoxia are atitia sustinatori in conditiile in care Biserica Ortodoxa Romana se ocupa mai putin decit si nu cum ar fi de asteptat de enoriasii ei…   Si, in cele din urma, ma uit in stinga si in dreapta si vad discursuri in care termini religiosi sint manipulati fara limita si, as zice, cu nerusinare pentru perpetuarea unor conflicte care par, totusi, sa aibe un alt fundament. Asta in conditiile in care tomuri de lucrari incearca sa atraga atentia asupra faptului ca societatea asta consumista e desacralizata si religiosul nu mai are loc – asa ca e un paradox ca discursurile cu pricina au atita priza… De-aia ma gindesc ca poate si unele dintre domniile dumneavoastra s-au aprins cam repede si fara prea multa cugetare, pe un subiect care merita un pic mai multa introspectie decit exhibare.     From: romania_eu_list@yahoogroups.com [mailto:[EMAIL PROTECTED] On Behalf Of Arhitectura Sent: Monday, September 25, 2006 10:09 AM To: romania_eu_list@yahoogroups.com Subject: Re: [romania_eu_list] Re: Religia si scoala   Pe scurt:   Germania: Religia este materie care se preda in scolile publice, dar continutul acesteia este definit de autoritatile religioase. Anglia: In scolile publice se preda Crestinismul si principalele culte crestine existente in Anglia. Grecia: Curs obligatoriu si predat de teologi ortodocsi numiti de stat. Israel : Scoli private (suventionate de stat) unde se preda religia si scoli de stat cu grade diferite de integrare a religiei in programa scolara. Liban. 18 religii -  o ora de religie (probabil pe saptamana) Maroc: Statul incearca sa preia controlul asupra invatamantului religios pentru a impiedica extremismul religios. Turcia: control strict al statului asupra invatamantului religios. Cursuri atat obligatoii cat si facultative de Religie Rusia : facultativ in scola, se preda istoria religiilor. Obligatoriu la facultatile umaniste. Canada: cel putin inca 3-5 ani pana la modificarea actualului sistem de predare a religiei (catolice si protestante) in scoli.   Discutii in toate tarile despre cat si cum sa se predea Religia.   Ce este de retinut ca foarte important din materialul presentat de doamna Gabriela Marcoci: (cazul Marocului)   Exemplele mentionate arata ca incepand de la statele foarte dezvoltate pana la cele "medii", se face invatamant religios in scoala. Statele suventioneaza atat invatamantul religios privat cat si cel din scolile publice. Lipsa controlului statului asupra invatamantului religios si lipsa de colaborare intre cultele oficiale si stat poate duce la nastea extremismul religios.   Cu stima, Dicu-Sava Cristian www.dsclex.ro         __._,_.___ *** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro *** SPONSORED LINKS Nh lake region real estate New hampshire lake region real estate Your email settings: Individual Email|Traditional Change settings via the Web (Yahoo! ID required) Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe __,_._,___ All-new Yahoo! Mail - Fire up a more powerful email and get things done faster.