In dictionarul explicativ al limbii romane DEX, foarte multe cuvinte sunt date ca provenind din limbile popoarelor care ne inconjoara, fara nici o alta explicatie. Dar cine are ochi sa vada si urechi sa auda, constata ca majoritatea acestora au etimologie romanica. Stim cu totii ca politica lingvistica sovietica era minimalizarea aspectului romanic al limbii romane in favoarea slavei iar Graur a reprezentat cu brio acest curent. Asa erau vremurile! Nu stiti bancul care circula in anii 60' -70' cu propunerea de a inlocui cuvintul romanesc "cur" (care de asemenea se afla in fondul comun romanic european) cu "graur"? Pe mine m-a uimit DEX-ul pentru ca dupa '90 a trebuit sa-l folosesc pentru alcatuirea unui dictionar si m-am minunat de explicatiile etimologiilor. Iar ceea ce este mai interesant, persoane care au studiat fenomenul, au gasit aceleasi cuvinte in limbile din prejurul Romaniei care erau explicate in dictionarele respective ca provenind din limba romana. Asta da dracie afurisita!/? Asa ca nu e chiar usor, simplu sa ne dam cu parerea dupa ureche, ca la sport si la politichie. Sa fim seriosi, in materie de lingvistica romaneasca dar mai ales comparata au cam taiat frunze la caini angajatii institutului de lingvistica. Eu, personal, am candidat pentru un post la acest institut, dar fara succes di trei motive, invocate de conducerea institutului la cele trei incercari: 1) aveam o contracandidata sus pusa din guvernul de trista amintire, fiica unui ministru, si mi s-a spus ca a fost o greseala publicarea postului, 2) a doua oara a fost contracandidata , o alta ruda de-a unei profesoare universitare, absolventa de limba rusa (nu va miratI) si a fost angajata pe postul unei limbi romanice, iar oficial mi s-a ratacit dosarul, pe care ziceau ei, nici nu l-am depus, 3) iar a treia oara nu eram membru, desigur, de partid. Asta ca sa stiti cum se petreceau unele angajari. Eu cred ca este o oportunitate pentru noi, romanii, care mai avem ceva suflet pentru ce este al nostru, sa ne aplecam cu mai multa atentie si sa cercetam mai bine, istoria, limba, obiceiurile, sa ne autocunoastem, sa ne autoapreciem cinstit cu cele bune si rele fara exagerari, cu cumpatare. Vom observa ca nu suntem nici mai buni nici mai rai decat alte popoare si de fapt nu este prea important ce-a fost, de unde, cand, de ce am imprumutat cate ceva din alte culturi ci sa fim capabili sa oferim si sa ne demonstram valoarea de astazi. Va asigur ca nu este de neglijat si dispretuit.
Cu bine, Paula Voicu ----- Original Message ----- From: Lucian Branea To: [email protected] Sent: Tuesday, November 28, 2006 3:36 AM Subject: Re: [romania_eu_list] Romanitatea romanei [Re: despre crest...] > Nu v'au predat nimic la orele de romana in liceu despre Fondul Lexical > Principal (aka Fondul Principal de Cuvinte) si circulatia > cuvintelor? Nu v'au prezentat mostre de limba romana din > popor (poezie, folclor, whatever) cu cuvinte exclusiv vechi, > din care reiese ca vocabularul e romanic in proportie de > peste 80%? Nu v'au aratat ca parte din vocabularul slav e > pasiv, de provenienta bisericeasca (bulgara)? S.a.m.d. In liceu mai putin, in facultate mai mult :) Daca ne uitam in altceva decit 'manualele de liceu', abordarile nu e numai una, domnule g...:> http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/vranceanu/part21.htm > Lexicul comun poate fi descris din mai multe perspective. Una dintre ele priveste insasi delimitarea lui. Pentru limba romana exista mai multe descrieri care isi propun acest obiectiv, realizat cu unele diferente cantitative. Alexandru Graur (Incercare asupra fondului principal lexical, Bucuresti 1954) stabileste fondul principal lexical cuprinzand aproximativ 1500 de cuvinte. Marius Sala si colectivul (Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1988) delimiteaza vocabularul reprezentativ al limbii romane alcatuit din 2581 de cuvinte; alti autori opereza cu vocabularul fundamental (Adriana Costachescu, Maria Iliescu, Vocabularul minimal al limbii romane curente, cu indicatii aproape complete, tradus in mai multe limbi, Editura Demiurg, Bucuresti 1994), conceput mai ales din perspectiva didactica. Un pic mai incolo, Angela Bidu-Vranceanu subliniaza > Importanta unui nucleu lexical comun oricarei comunicari dintr-o limba data, indiferent daca este numit: limba generala, vocabular comun sau fundamental sau, mai precis, fond principal lexical sau vocabular reprezentativ Pina si Graur gaseste, la 1419 cuvinte, 58.21% de origine latina si 21.49% de origine slava. Hristea se aventureaza la 60%... Dumneavoastra de unde l-ati scos pe 80% ? :)
