> Iar bagam fitile....... Care sunteti cei care bagati fitile si cati sunteti si de ce le bagati?
> Exista intradevar nuante, si intradevar nu exista probe ca locuitorii > din > Dacia post-retragerii romane erau daci romanizati, daci liberi sau > magrebieni care sufereau de caldura si au poposit aici. > Dar exista urme de locuire continua! A zis cineva vreodata ca n'ar fi existat urme de locuire continua? As dori sa vad cine/cand. Ce-i insa relevant e daca locuitorii respectivi erau _R__O__M__A__N__I_. Adica o populatie care mi-a transmis o certa limba si o certa cultura. Mi-e (si e) mai putin relevant daca locuitorii erau de neam germanic gepid ori de neam iranic sarmat ori de neam turanic onogur si hazar. (S'au amestecat Românii si cu astea din plin, insa nu-i relevant pentru... romanitatea Românilor. Dpdv lingvistic-cultural, nu conteaza nici aportul de cromozomi al Dacilor, intrucat ei nu contribuira la romani- tatea Românilor -- decat in imaginatia celor care se iau dupa basmul lui Nicolae Densusianu despre protolatinitatea lor.) > Apoi cu umilinta vin si intreb, daca in 2007 (ca mai este > doar o luna), exista in Romania sate la care nu ajungi > decat dupa ce umblii cu piciorul o zi intreaga pe poteci > de munte, cum puteau romanii sa afle pe unde bantuie > dacii in padurile ce coborau pana la mijlocul actualei > Campi a Dunarii ? Nu inteleg de ce nu intelegeti ca Dacii sunt irelevanti pentru tipologia, pentru clasificarea poporului roman ca popor romanic. Sau: ca relevanti sunt numai Dacii care s'au __r o m a n i z a t__, uitandu-si "dãcia". Dacii, care s'au pastrat Daci, erau popor cu totul diferit de cosangenii lor care erau romanizati de mai multe generatii. Asa cum sunt Americanii care s'au "topit" in cultura Anglo si nu mai au habar de limba si cultura stramosilor, chiar daca poarta si azi nume olandeze, germane, suedeze, italienesti, spaniole, lituaniene, cehesti, rutene etc. > Si teoria roesleriana Robert Rösler, Romänische Studien. Untersuchungen zur älteren Geschichte Romäniens. Leipzig, 1871 ["Studii romanesti. Cercetari privitoare la istoria mai veche a Romaniei" - adica Rösler anticipa intemeierea... Romaniei Mari, intrucat in 1871 nu putea scrie de "istoria Romaniei" si sa se refere si la istoria... Ardealului si Banatului :-)]). Acest Rösler, un geograf, istoric si scriitor nespecialist indeajuns in istorie pt. studiere aprofundata a fenomenelor discutate, nu-i nici primul nici ultimul cu semnele de intrebare pt. continuitatea unei populatii *romanice* la N. de Dunare. Au fost altii inaintea lui, intre care cu circa 100 de ani mai devreme alti germanofoni, Sulzer si Eder. Au fost si altii dupa el. (De partea marilor istoriografi mai recenti unguri, Hunfalvi Bálint (Ungur de origine germana), Szekfü, Makkai s.m.a.) Mai nimerit ar fi sa vorbim de teoriile continuitatii si teoriile discontinuitatii. Iar lipsa de continuitate pt. cateva secole nu e nici ea relevanta pentru... contencios: relevante-s numai raspunsurile "Fost-au Românii sau nu ca populatie *aflata* in teritoriu de "descalecatorii" unguri arpadieni? Ceea ce scapa atentiei ambelor tabere e ca baza teoriei despre continuatorii colonilor romani a fost colportata *constant* si frecvent de cei mai vechi cronicari ai Ungurilor + cei contemporani de alte neamuri! Mai apoi de cronicile si lucrarile umaniste, incl. cele sasesti (ba unii Sasi credeau ca Dacii ar fi fost stramosii lor; de "vina" era Gotul Iordanes; Danemarca se chema inca prin sec. 17 si... Dacia!). Lucrurile au inceput sa se schimbe abia cand romanimea din Ardeal a crescut in importanta si mai ales dupa ce destoinicul... condottiere Mihai Bravu si-a implementat "pohta" ce a "pohtit", incluzand pentru circa un an si jumatate sub sceptrul sau si provinciile unguresti cu Debretzin si cu Maramuresul istoric cu tot (insa minus banatul Timisoarei, care era vilayet turcesc). Istoricul problematicii si al tuturor tendintelor, teoriilor si tezelor e bine documentata in literatura de popularizare; in directia asta, pt. orientare, sunt bune diverse carti scrise cu inflacarare *continuatorista* in plin climax al "iepocii" lui Cea$ca. Treaba cu continuitatea nu-i nascocire a... Românilor. Românii preluara de la vestici. Incl. cronicarii romani extracarpatici citira la papista$i ca "noi de la Rîm ne tragem". Deci in fazele vechi, nesigure, de amestec cu basmul, ale cronicilor si in fazele ulterioare nu punea nimeni sub semnul indoielii ca "Valahii" n'ar fi fost bastinasi. Cele mai vechi cronici unguresti, cea a notarului anonim P., descoperita abia la finele sec. 18, scrisa probabil catre 1200 in scop vadit de... reportaj-rezumat pt. un cititor carturar din Vest, si cronica lui Simion de Kéza (Kézai Símon), scrisa in jurul lui 1280, pe timpul regelui pe jumatate cuman Ladislau Cumanul (+ 1290), reprezinta doua preluari de material istoric si mai vechi, disparut, si in mare masura provenind din surse interne, adica regale arpadiene. Daca la notarul anonim nu-i clar, din cauza zgarceniei pasajelor, ce-i cu "pascua Romanorum" din Pannonia si daca se face sau nu confuzie intre o populatie romanica si cavaleria "frânceasca" a imparatilor franci (desi autorul stie sa foloseasca f. distinct etnonimele pentru popoarele din Apus), apoi Kézai afirma nici mai mult, nici mai putin ca Blachii lui Anonymus (la el se cheama Blazii) ar fi convietuit in munti (Apuseni) cu Secuii si ca i-ar fi invatat pe astia... scrisul. Oricat de aberant sau nefondat, tre' sa ne fie clar ca in sec. 12, cand romanimea pasamite era cu totul nesemnificativa in Ardeal si Banat, realitatile erau totusi de asa natura, incat condeieri de capatai unguri ii pomenesc totusi printre popoarele gasite de razboinicii unguri (mai precis casta militara turcofona din varful societatii unguresti de abia stramutate din Ucraina). Dar acesti cronicari nu pomenesc nicaieri de vreo afluentza contemporana de populatia romaneasca venind din Sud, cu care prilej sa fi pomenit despre contactele vechi. Ar fi fost logic, dar nu fu sa fie. Istoriografilor anticontinuitate le lipseste dovada stramutarii in in grupuri semnificative. Avem insa indirect diversi indicii ca, dimpotriva, a avut loc un exod romanesc din Ardeal in teritoriul extrcarpatic, unde in 1-2 generatii contribuira decisiv la consolidarea a doua principate romanesti. "Radu Negru" era "Olah" din Ardeal. Miscarea respectiva a coincis in timp cu estomparea drepturilor romanesti in Ardeal, din motive ... religioase. Dupa moartea lui Ladislau Cumanul la dieta din Alba Iulia n'au mai fost chemati nobilii romani. Ei insa s'au mai mentinut ici-colea pe pozitii, cum au fost de pilda cnezii Candea din zona romaneasca veche de pe la Rau de Mori (unde-s vechile biserici Densu$ si Santa Maria Orlea) - familia s'a maghiarizat si-i cunoscuta sub numele Kendeffy. Au fost diverse alte familii olahe contopite cu aristocratia maghiara (incl. acel Voicu, venit din Muntenia, care primi mosia Hunyad/Hunedoara pt. servicii aduse regalitatii si care fu tatal lui Ioan/Iancu de Hunedoara si bunicul lui Mátyás Corvin, totodata ruda cu Nicolaus Olahus care a devenit primat al Bisericii Romano-Catolice din Ungaria. Sau cneazul român banatean, de forta herculeana, Pavel Chinezul/Kinizsi Pál [chinez e varianta a cuvantului cne(a)z], care a ajuns tot in sec. 15 ministrul de razboi al Ungariei si cel mai bogat magnat al tarii. Nu stiu daca familia Batthyány era si ea de orgine româna, dar am banuiala, intrucat numele prea se aseamana cu Buteni si Boteni, toponim existent in toate provinciile românofone. O familie aristocrata de origine romana fu Mailat/Majláth, care s'a stins prin sec. 16, daca nu ma insel. Insa exista si azi lume multa cu numele asta. Et cetera.) Punerea problemei ALTFEL a aparut tarziu, in prefaza abordarii stiintifice, mai cu seama in sec. 18. Cand preotimea unita si intelectualitatea "Scolii ardelene" inainta jalba in protzap catre imparatul Austriei cerand drepturi in baza ideii ca romanimea reprezenta locuitorii cei mai vechi si era de vitza... nobila, deoarece latina. NB: natiunea româna inca nu era "natiune recepta", ci avea statut de popor paria. Lumea incepu sa studieze mai apoi cu mijloace mai destepte de investigatie si ajunse la concluzia ca urmele sunt precare pt. postulari drastice. > ce este daca nu generalizare si sutinere a intereselor > politice ale anumitor peroane interesate si intamplator de origine > maghiara? Poate ne lamuriti dvs. > Si in special pamantul. Ala pe care l-au mancat mosii mei ca vandutii > sa > aiba ocazia sa injure Romania. Mosii dvs. au trait cel putin 1000 de ani in Grecia. Ai mei cel putin 800 de ani in Ardeal. Ergo: pe mine ma vizeaza realmente caftul cu ungurimea - chiar si prin aceea ca am sute de neamuri in teritoriul controversat, in timp ce pe dvs. n'o sa va puie nimeni sub semnul intrebarii petecul de Campie Romana unde domiciliati. > Sunt speculatii si speculatii. > Una din ele este cea a dl. Mousa, parca, care s-a avantat > sa spuna ca avem densitatea cea mai mica din Europa.. Diversele aspecte de-ale istoriei neamului romanesc in general si al neamului romanesc ardelenesc, d-l Mousa le stie, d-le Dicu. Le stie. E de netagaduit. Cat despre densitate, cred mai degraba ca a vrut sa va comunice un loc comun, o banalitate: raportat la teritoriul Romaniei Mici sau Mari, populatia romaneasca e cam rara. In Europa centrala si de Vest, populatia e mult mai deasa pe km patrat. D'aia si peisajul montan e mai salbatic si cu fauna care in zona alpina a disparut cu secole in urma (de ex. ursul si lupul). Doar un exemplu (ma repet): Germania Federala de dinainte de reunificare avea o suprafatza f. putin mai mare decat cea a Romaniei de acum (deci fara judetele pierdute in 1944). Dar populatia era de 61-62 de milioane fatza de cei 21-22 de milioane de cetateni din anii '80 sub Ceausescu. Elocvent, nu? > Daca este asa si Romania si Ungaria sunt pe ultimile locuri, UltimEle. > ?????? > Parca numai ei ? Sigur ca nu numai ei. Dar romanicii vestici au inceputuri de limba scrisa din sec. 8-9-10. Din care trage foloase si sectia *noastra*, romaneasca, a Lingvisticii Romanice. Pe cand noi, d'abia cu textele maramuresene si cu scrisoarea lui Neacsu, cand Dante si Petrarca erau de cateva *secole* oale si ulcele. (Ce sa mai vorbesc de voi, machidonii...) > Domnule George, placerea de a folosi englezisme in Bavaria va apartine. Las' ca vad cvasi zilnic cum fac ravagii anglicismele si calcurile din engleza in presa scrisa din RO, la radio, la TV. Nolens-volens, le preluati unii de la altii. g
