--- In [email protected], "Lucian Branea" <[EMAIL PROTECTED]> wrote: >
> As we speak, circa 50% dintre americani sint convinsi ca lumea in > care traim a aparut acum mai putin de 10.000 de ani, ceea ce > transmite un mesaj foarte trist cu privire la cel mai scump sistem > educational din lume. D-le Branea retineti argumentul acesta, nu de altceva, dar chiar d-voastra l-ati scos pe faleza. Daca 50% din americani sunt de tipul religios fanatic, intr-o societate in care populatia rurala e la nivelul de 6% din intreaga populatie, intr-o societate cu cel mai scump sistem educational din lume, ce putem spune despre cei 45% cetateni ai Romaniei care formeaza populatia rurala (ca sa nu mai includ inca vreo 40% din populatia Romania care traieste in mahalele) si care beneficiaza de unul din cele mai sarace sisteme educationale de lume? Cred ca sunteti in asentimentul meu cand trag concluzia "in Romania numarul celor religiosi fanatici este mult mai mare de 50% din populatia Romaniei". Iar daca ajungem la aceasta concluzie, putem sustine linistit ca majoritatea romaneasca este religioasa. Revenind la problema drepturilor unor minoritati de a comanda majoritatii ce sa faca (ori sa nu faca) cred ca intram pe un taram in care cei 45 de ani de comunism au lasat cicatrici adanci nevindecate inca. Personal fac parte din minoritatea ateista. Dar sunt mult prea constient cum gandeste marea majoritate. Nu numai atata, am nenumerate exemple de indivizi care in comunism, se mutau de la sat la oras, aduceau cu ei tot bagajul spiritual, inclusiv religie, superstitii, o cultura a "noi suntem buricul pamantului" ca tot acesti oameni sa-i vezi in mod oportunist intrand in partid, detinand functii in PCR (chit ca ei erau credinciosi, mergeau la biserica, tineau la toate sarbatorile religioase). In fabricile din Romania, chit ca trebuia sa mergi la slujba cu ocazia unei sarbatori religioase, asta nu insemna ca ziua respectiva nu era sarbatorita. De sfantul VAsile, Ion, Dumitru etc. fabricile se umpleau cu damigene de tuica ori vin. INsasi secretarii de partid, activistii de sindicat, ba chiar si securistul fabricii participau la aceste chefuri. Mie imi este mult prea clar in ce crede majoritatea si nu consider ca aceste "forme fara fond", precum protestul lui Moise au un rost in societatea romaneasca. IN primul rand ca genul de protest al d-lui Moise este practicat si sustinut pe un stil care aminteste de modul in care s-a introdus comunismul in Romania. In al doilea rand modul in care unii incearca sa dea de castig cauzei d-lui Moise miroase de la o posta a unei "actiuni la comanda". Iar cei care au comandat aceasta actiune par a fi situati intr-o anumita zona a spectrului politic care prea mult aduce aminte a zilele de glorie a tovarasilor/camarazilor incolonati si inregimentati care isi iroriseau plamanii sa ne arsuzeaza cu strigatele lor revolutionare. Exista multe alte modalitati in care minoritatile sa-si impuna drepturile la domeniul public (caci de aceea traim intr-o forma republicana de guvernamant). Nu cred ca minoritatile sunt indrituite sa excluda majoritatea din domeniul public. Sunt insa indreptatite sa-si gaseasca un loc in domeniul public. Dar modul in care majoritatea renunta la prerogativele sale este foarte important. Cand majoritatii i se impune sa renunte la drepturile sale societatea are de suferit. O astfel de societate este victimizata. Cand insa majoritatea este convinsa sa renunte la drepturile sale atunci situatia se schimba. Avem de a face cu o societate care evolueaza, se vindeca, infloreste. Cam asta este problema aceasta cu icoanele. Suna a impunere, suna a comanda, suna a cotropire. Mousa Stefan PS: de exemplu, modul in care popii si-au instalat difuzoare care urla pe toata strada, care polueaza fonic orasul, este o uzurpare a domeniului public. Biserica incalca drepturile oricarui cetatean sa nu fie poluat. Popa poate sa-si contina vocea inlauntrul bisericii, e dreptul sau. Dar in momentul in care in care vocea lui se aude pe toata Calea Victoriei, atunci avem o problema. Acel popa procedeaza precum manelistii. E clar ca biserica ca institutie si-a depasit atributiile, a uzurpat domeniul public. INsa in cazul scolii este complet alta problema. N-are de a face cu atributiile bisericii. N-are de a face cu o anumita biserica cum ar fi BOR-ul. O dovedeste insasi pozitia tuturor cultelor din Romania referitor la acest subiect.
