Cum ar veni: Nu sunati! Ies eu din cand in cand.
A.D.
Alin Cristea <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
SELECTII
Scurte povestiri despre intoleranţă
Mihaela Grancea, Cultura, Nr. 39 (88), 14 septembrie 2006
Razboiul tacut al intolerantei se petrece peste tot, chiar si in universul
domestic, atunci cind sotul monopolizeaza telecomanda, iar sotia ii interzice
partenerului de viata sa intre in bucatarie. El exista si in rivalitatile
concepute undeva, la marginile intolerantei, precum cele dintre utilizatorii de
Linux si cei de Windows, iubitorii si neiubitorii de animale, in alergia de
motociclisti (acestea sint mici intolerante cu o anume istorie, consumate de
ceva timp in Europa). Mai proaspete sint, pentru unii dintre noi, intoleranta
postcomunista a pensionarelor si a minerilor fata de orice detinea in 90
aspect de student sau intelectual, intolerantele celor doi regi ai
intolerantei romanesti postcomuniste, V.C. Tudor si G. Becali atitudini
xenofobe si sovine indelung bisate de multi concetateni, incitarea la
violenta etnica propusa de bannerele galeriilor de fotbal si injuriile la
adresa unor echipe adverse in care evolueaza jucatori africani sau de origine
rroma
(redau textul unui banner dinamovist de acum citiva ani: Un milion de civili,
o singura solutie: Antonescu sau ma gindesc la atitudinea crainicului din
Ghencea, care in pauze pune la megafoanele stadionului cintecul 'Tiganii si
OZN-ul'al formatiei Zdob si Zdub).
Pana nu demult, un afis era lipit cu obstinatie pe usa blocului 105, nr.2,
sc. D, bloc situat pe Strada Plugarilor din Sibiu. Redau cu fidelitate textul
relevant pentru principiul aplicat al tolerantei religioase: Nu ne deranjati,
nu primim vizitele ereticilor (Penticostali, Martorii lui Iehova etc.). Suntem
Crestini Ortodocsi!. Tin sa subliniez ca in blocul cu pricina locuiesc: o
familie de neoprotestanti (chiar penticostali!) si una de protestanti (maghiari
calvini). Afisul pare, in acest context, pus pentru cei dinauntru, mai putin
pentru cei din afara. Cu atat mai aberant imi pare faptul ca in planurile de
invatamant ale unor institutii de teologie ortodoxa din Romania inca se mai
preda o disciplina care se numeste Sectologie, pe cand in Constitutie, in
Legea Cultelor si in media romaneasca de vorbeste despre culte si nu despre
secte. Aceasta situatie denota o atitudine ofensiv-confesionalista, la fel ca
si fraza dintr-un interviu redat cam acum un an de
postul de televiziune Realitatea in relatie cu povestea medievala de la
Tanacu. Secventa frazeologica
la noi in Tanacu nu sunt nici sectanti, nici
tigani, ci doar romani credinciosi, fraza care apartine unui preot ortodox din
localitate, este mai edificatoare decat orice argumentatie mai mult sau mai
putin silogistica.
Antoine de Saint-Exupéry credea in toleranta nu doar ca acceptare
indiferenta a lumii Celuilalt, ci ca respectare a diferentei acestuia. Evident,
este o distanta imensa intre indiferenta tolerantei de sorginte premoderna,
inca functionala in ceea ce inseamna suportarea erorilor Celuilalt, erori
percepute adesea ca greseli grave, orori chiar, si toleranta postmoderna.
Vorbind despre toleranta, nu trebuie sa raportam acest termen doar la
solutionarile juridice ale diferentelor religioase, ci la atitudinile umane, la
natura vicioasa a intolerantei. In sens primar sint tolerant daca nu persecut,
nu cer represiuni si nu ma comport agresiv fata de ceea ce nu-mi place in mod
categoric, nu aprob, ma irita sau imi stirneste repulsie. spunea Leszek
Kolakowski. Toleranta excesiva, adica indiferenta vizavi de actele reprobabile,
este la fel de condamnabila ca si intoleranta, caci reflecta o filozofie de
viata fara exercitiul responsabilitatii si moralitatii. Aceasta indiferenta,
incremenire axiologica chiar, poate favoriza succesul actelor de viciu social,
care, daca ajung la dimensiuni intolerabile, pot incita la violenta si
intoleranta. In istoria umanitatii, una dintre cele mai vechi si dificile
dileme ale tolerantei se refera la aplicarea acesteia in cazul miscarilor
politice si religioase fundamentaliste, a manifestarilor hedoniste care
subliniaza preeminenta culturii corpului, miscari care sint in esenta lor
intolerante si orientate inspre distrugerea mecanismelor democratice care
asigura practicarea tolerantei care afecteaza, in fapt, exprimarea
aptitudinilor definitorii pentru natura umana.
http://www.revistacultura.ro/articol.php?rezultat=257
---------------------------------
Don't get soaked. Take a quick peak at the forecast
with theYahoo! Search weather shortcut.
---------------------------------
Never miss an email again!
Yahoo! Toolbar alerts you the instant new Mail arrives. Check it out.