LIBERTATEA ECONOMICA, cucerita cu singe in decembrie 1989, prevazuta si in Constitutia României, a devenit amintire odata cu integrarea in Uniunea Europeana. Odata cu aceasta integrare, alaturi de traditionalele "sa nu ucizi", "sa nu furi" a mai aparut o porunca pe care românii vor trebui s-o asculte: "Sa nu faci concurenta marilor trusturi!".
"Adio brânza si oua vindute la coltul strazii!" scrie "Evenimentul Zilei" din 16 ianuarie 2007, explicind ultimele masuri, conform normelor europene, luate de Autoritatea Sanitar-Veterinara. Birocratii respectivi, platiti din banii contribuabililor, ne vor feri de primejdia casului cumparat direct de la tarani. Cit de mare este aceasta primejdie nu pare sa conteze. Exista statistici cu numarul mortilor in accidente de circulatie, dar comercializarea autoturismelor este ingaduita. Despre oameni care ar fi murit mincind cas cumparat in piata n-am auzit, dar nici n-o sa auzim: are grija Statul Maximal sa interzica negotul cu asemenea produse. Traiasca cipsurile frumos ambalate si pline de chimicale europene! In marinimia lor, birocratii accepta (deocamdata) si unele derogari: brinza maturata este tolerata, cica n-ar fi asa de primejdioasa. Se aude chiar ca se va amina intrarea in vigoare a noilor norme pina la jumatatea anului. Cita intelegere! Problema, ni se spune, este ca brinza, carnea, ouale taranilor sint neambalate si neetichetate iar producatorii nu au inregistrat un caiet de sarcini cu produsele lor la directiile agricole. Prin impunerea ambalarii si etichetarii produselor, cit si a indeplinirii unor complicate formalitati birocratice, se vor elimina de pe piata majoritatea taranilor care au neobrazarea sa concureze marile trusturi. Putinii care vor indeplini normele vor fi siliti sa creasca preturile ceea ce va face mai putin atractiva oferta acestora. Un mare producator care are linie automata de amblat si comanda cite un milion de etichete odata, poate iesi mai ieftin in partea de ambalare si etichetare decit o gospodarie taraneasca. Pentru un taran, citeva zeci de milioane de lei cheltuiti cu formalitati birocratice sint o problema, pentru un trust multinational nu. Singura problema reala a trusturilor multinationale este raportul calitate/pret al produselor, raport la care, pina acum, nu izbuteau sa invinga micii producatori. Noroc cu ajutorul Statului. Daca problema reala era sanatatea populatiei, se puteau lua mostre de produse pentru analiza in laborator, iar in caz ca se gasea ceva daunator sanatatii, producatorului respectiv i se putea confisca marfa si aplica o amenda. Insa, conform normelor europene, prezumtia de nevinovatie e valabila doar pentru criminali si hoti. Taranii care cad in pacatul de a face concurenta marilor firme sint acuzati de lipsa de igiena si otravire a populatiei, fara a avea drept la aparare. Doar prezumtie de vinovatie exista in cazul asta, caci a face concurenta este in Uniunea Europeana o fapta mai grava decit a fura. Vinzarea neambalata era de fapt unul din avantajele pietii taranesti - cumparatorul putea sa guste produsele inainte de a le cumpara. Acum, in numele "protectiei consumatorului", dreptul consumatorului de a gusta din produse inainte de cumparare este eliminat. Pacat ca birocratii astia care ne ocrotesc nu ne intreaba si pe noi, consumatorii, ce parere avem. Un alt aspect al noilor reglementari este ca, prin obligarea taranilor de a inregistra "caiete de sarcini" pentru fiecare tip de brinza, iar apoi necesitatea unor controale periodice la gospodariile producatorilor, birocratii din Directiile Sanitar-Veterinare isi au justificata existenta si lefurile pe care le primesc (ca sa nu mai vorbim de posibilele manifestari ale recunostiintei din partea taranilor care vor primi mult-rivnitele autorizatii). Politia, jandarmii si politia comunitara vor avea un nou obiect de activitate: lupta impotriva "mafiei casului", aceasta amenintare a statului de drept. Fiindca vor exista printre tarani elemente lipsite de spirit civic, care vor incerca sa-si vinda productia nelegal. Pentru românii de rind mincarea va fi mai scumpa, dar mai frumos ambalata si etichetata, mai plina de E-uri si aditivi alimentari folositi de marile firme pentru conservarea produselor (taranii nu folosesc asa ceva, caci avind productie putina o vind repede, cit e inca proaspata). Sansa românului de rind pentru a izbindi in viata nu va fi de a-si folosi inteligenta, harnicia si indeminarea pentru a incepe o afacere pe cont propriu - Statul Maximal are grija sa impuna reguli birocratice care sa sufoce din fasa micii intreprinzatori. Pentru românul de rind, sansa vietii va fi sa devina angajat la un trust multinational. Marius Mioc -- Asociatia Altermedia, Bucuresti web: http://www.altermedia.ro email: [EMAIL PROTECTED] tel. (+40) 723 011 293, (+40) 722 190 685 fax (+40) 31 815 27 80 OP 1 - CP 705
