1. Nu Romeo-Valentin Musca este cel care a postat subiectul, ci Alin Cristea.
Avind in vedere acest lucru, consider ca era necesara o raportare decenta la...
doar un paragraf din cartea mentionata si la autorul acesteia.
2. In ceea ce priveste spiritul critic (a nu se confunda cu criticismul,
boala grea la romani, poate chiar la toata rasa umana), acesta se manifesta in
doze diferite si in contexte diferite.
Din prezentarea autorului facuta in Timpul, rezulta ca Romeo-Valentin Musca
are competenta necesara sa-si manifeste spiritul critic in legatura mai ales cu
spatiul confesional ortodox (dar nu numai). Dar si fara respectiva competenta,
un astfel de condei merita bagat in seama.
3. Da, Romeo-Valentin Musca ofera ceva in schimb, dar pentru asta ar trebui
sa se citeasca cartea lui, sau macar sa se reitereze valorile fundamentale ale
crestinismului, care, dopa cum stim, nu sint prizate de "oamenii recenti" ai
mult rivnitei noastre Uniuni Europene. (Dl. V.B., va rog nu va energizati, stim
pozitia dvs.)
Este de folos sa fie mentionata aici dedicatia autorului:
"Dedic aceste rinduri preotilor umiliti de ierarhi si spoliati de sleahta de
functionari bisericesti - secretari, protopopi, consilieri, inspectori, vicari,
care au adus acesti sacerdoti la stadiul de
«sclavagism religios»."
4. Nu comentez afirmatiile tendentioase facute la adresa autorului, care nu
au, din cele prezentate pina acum, nici un temei rational.
Parafrazind: de supozitii, probabilitati (si idiotenii) ne-am cam saturat...
Alin Cristea
Arhitectura <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
Domul Musca, la fel ca oricare dintre noi are dreptul sa critice
orice.
Intamplarea intmplatoare face ca in ultima vreme ne-am cam saturat de critica
de dragul criticii.
Domnul Musca acuza biserica romana ca a cazut in dogmatim "mioritic" si s-a
indepartat de Evenghelii.
Dar ofera ceva in schimb ?
A descoperit domnia sa ceva manuscrise care sa ne arate cum era adevarata
Biserica a lui Isus ?
NU. Categoric NU !
In momentul in care face acest lucru (critica biserica) se declara singur mai
dogmatic decat PAPA de la Roma.
Si acest lucru se intampla intrucat acuza indepartarea de Evanghelii.
De peste 150 de ani socieatatea "civila", cum le place unor propagandisti
analfabeti (in ale religiei) sa se defineasca fara sa faca parte nici macar
dpdv intelectual din aceasta "societate civila", a contestat tocmai adevarul,
autenticitatea Evangheliilor "oficiale" scrise la foarte multi ani dupa
ridicarea pe cruce.
In fapt noi "analizam" ca "societate civila" ce si-au amintit unii (adica 4
din 14, 14 fiind cifra adevarata a apostolilor) despre ce a vrut sau a spus
Isus cu cel putin 50 de ani inaintea de a pune ei "ceva" pe hatie.
Adica ce au inteles din ce si-au adus aminte !
Declarandu-se in acest fel Evanghelist, domnul Musca probabil ca refuza si
Sfantul Duh "inventat" sute de ani mai tarziu la un consilu de la Niceea,
pentru ca in Evanghelii nu se face nici o pomenire directa si "apasatoare"
despre natura "tripartita" a lui Isus.
Adevarul este ca domnia sa s-a rupt de mult de ortodoxie, are alte inclinatii
religioase, si ca redator la o foaie din Focsani, suparat ca nu a fost numit
"capo di tuti capii" in invatamantul teologic roaman, face ce poate.
Adica da cu pietre atunci cand corect si apostolic ar fi fost sa se declare
Evanghelist.
Chestie care ar fi fost normala si de admirat !
Cu stima,
Dicu-Sava Cristian
www.dsclex.ro
----- Original Message -----
From: Alin Cristea
To: [EMAIL PROTECTED] ; [EMAIL PROTECTED] ; [EMAIL PROTECTED] ; [EMAIL
PROTECTED] ; [EMAIL PROTECTED] ; [email protected] ; [EMAIL
PROTECTED]
Sent: Friday, January 19, 2007 2:52 PM
Subject: [romania_eu_list] Ortodoxia mioritica (cu semnul diacritic sub t)
Romeo-Valentin Musca, Ortodoxia mioritica. Crestinismul valah de la gotul
Ulfila la evreul Wurmbrand, Pallas Editions, Focsani, 2006
Liviu Antonesei, Timpul, Nr. 7-8, iulie-august 2006:
La nici patruzeci de ani, Romeo-Valentin Musca este unul din cei mai scoliti
teologi romani. Dupa studii de teologie si istorie la Bucuresti, incheiate in
1994, studiaza vreme de sase ani la Fribourg, unde obtine, in 2000, un doctorat
in teologie latina medievala, dupa care, inca patru ani face studii
postdoctorale la Facultatea Autonoma de Teologie Protestanta a Universitatii
din Geneva. Deci, studii complete de teologie in Universitati ortodoxe,
catolice si protestante, care-i permit o viziune globala, intregitoare asupra
crestinismului si care, in orice tara normala, l-ar fi integrat inaltului corp
teologic universitar si de cercetare. Nu si in Romania, de buna seama, unde
si-a gasit locul ca redactor pe chestiuni religioase la un cotidian din Focsani!
Punind in balanta ceea ce stiu despre biserica stramoseasca, cu
bizantinismul, arhaicitatea si hiperdogmatismul sau, si paginile acestei carti
de o incredibil de libera viziune asupra celor religioase, nu ma indoiesc ca
soarta lui Romeo-Valentin Musca nu poate fi decit cea a unui teolog
independent. Cel putin, daca nu decide, ca atiti alti tineri teologi sau
intelectuali din alte bresle, hipercalificati, sa se destareze. Ca lucrurile sa
fie mai clare si pentru cei care n-au avut sansa sa tina in mina aceasta carte
exploziva, dar fundamental inteleapta, extrag un mic fragment lamuritor din
prefata autorului: In cele 107 capete ale acestei lucrari am descris maniera
in care duhul Evangheliei a fost pervertit de mezalianta dintre ortodoxie si
romanism, prin care Biserica a fost subordonata intereselor nationale, fiind
redusa la frontierele statale. In aceasta hora nationaloida, oamenii bisericii
s-au prins zdravan si daca miine va izbucni un razboi interetnic sau
interreligios, acesti oameni le vor binecuvinta steagurile de lupta, cum o fac
ortodocsii greci, sirbi si rusi
. Faptul ca lucrarea este centrata pe
ortodoxia aborigena nu inseamna ca in cele 107 de capete nu si-au gasit locul
si accente critice dedicate aberatiilor, de alta natura, ce pot fi intilnite in
bisericile surori, catolice si protestante.
Cartea de fata este, probabil, cea mai concentrata, mai completa si mai
onesta radiografie a ratacirilor istorice si contemporane ale Bisericii
stramosesti incadrata in rama unei radiografii schitate a Bisericii crestine
universale. Autorul pregateste o lucrare despre gindirea religioasa romaneasca
din secolul XX. Nu ma indoiesc ca va fi menita unei lecturi la fel de
pasionante.
Valentin Musca: Pe meleagurile valahe, Biserica este aceeasi ca acum o mie
de ani, iar duhul Evangheliei a fost intinat de galbeaza oitei din povesti.
Aceleasi mentalitati folclorizante ca in anii Crainicului Nichifor, aceasi
ortodoxie exclusivista a mefistofelicului Nae Ionescu, acelasi duh cu iz de
«mistica a caftanului», taxata just de Vasile Bancila. In cele 107 capete ale
acestei lucrari am descris maniera in care duhul Evangheliei a fost pervertit
de mezalianta dintre ortodoxie si romanism, prin care Biserica a fost
subordonata intereselor nationale, fiind redusa la frontierele statale. In
aceasta hora nationaloida, oamenii bisericii s-au prins zdravan si daca miine
va izbucni un razboi interetnic sau interreligios, acesti doi oameni le vor
binecuvinta steagurile de lupta, cum o fac ortodocsii greci, sirbi si rusi,
uitind ca Iisus Hristos Insusi ne-a spus ca «Fericiti facatorii de pace, caci
aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema». Ortodoxia mioritica este
formalismul nostru bisericesc si nebunia care a cuprins Romania dupa 1989,
cind am pierdut simtul masurii si am inceput sa construim biserici in toate
intersectiile si parcurile tarii, abandonind tocmai omul sfisiat de haosul
tranzitiei. Or, Hristos nu S-a intrupat pentru ziduri si betoane, ci pentru
restaurarea firii umane distrusa de pacatul adamic. Dar asta nu intereseaza pe
conducatorii Bisericii care se intrec in a raporta anual numarul de biserici
zidite si sfintite. Va veni insa si Ziua Judecatii, cind vom veni fiecare in
fata Dreptului Judecator. Eu cu aceste hirtii, ierarhii cu tablourile votive
din megalomanicile constructii. Vor fi de fata si cei care au murit de foame si
frig, uitati de Biserica prin orfelinate, aziluri de batrini, ospicii, spitale
si mahalale. Desi forma acestei lucrari ar putea deranja anumite fete
bisericesti, fondul nu este decit o simpla cronica a departarii Bisericii de
spiritul Evangheliei. A venit timpul sa intram, din nou, in catacombe
pentru ca din crestinismul primelor secole nu a ramas nimic, iar viata noastra
este o lunga ipocrizie, pe care o putem numi, fara sa gresim, ortodoxie
mioritica. (p. 5-6)
---------------------------------
Need Mail bonding?
Go to the Yahoo! Mail Q&A for great tips from Yahoo! Answers users.
---------------------------------
Never miss an email again!
Yahoo! Toolbar alerts you the instant new Mail arrives. Check it out.
